Valorificarea contribuţiile reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat.

Valorificarea contribuţiile reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat.

Legea nr. 263/2010: art. 2 alin. 1 lit. c).

Potrivit prevederile art.2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 263/2010, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la fondul de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

În consecinţă, prin nevalorificarea cotizaţiilor reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensie suplimentară, conform legislaţiei în vigoare la acea dată, reclamantul a suferit un prejudiciu deoarece după pierderea pensiei de serviciu acesta nu şi-a putut valorifica toate contribuţiile achitate în vederea calculării drepturilor de pensie.

Secţia I Civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale -  Decizia civilă nr.52/19 ianuarie 2015.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr. 8316/97/2012 reclamantul P.L. a chemat în judecată pârâta C.J.P. H. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta să-i recalculeze pensia prin valorificarea contribuţiilor în valută la fondul de pensii pentru o perioadă de 7 ani şi 9 luni conform adeverinţei M.E.C.M.A. nr. 37151/22.07.2011şi la plata diferenţelor de pensie începând cu data de 01.09.2010.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin decizia nr. (…)/08.08.2011 i s-a stabilit  pensia de serviciu care i-a fost recalculată la data de 04.06.2009 la suma de 2419 lei.

Pensia de serviciu era formată dintr-o pensie de asigurări sociale (partea contributivă) în sumă de 1594 lei şi diferenţa de la bugetul de stat în sumă de 825 lei. În ceea ce priveşte partea contributivă a pensiei de serviciu (care  reprezintă cuantumul pensiei după eliminarea pensiilor de serviciu),  reclamantul a susţinut că pentru o perioadă de 7 ani şi 9 luni din stagiul de cotizare realizat  ca diplomat, a avut şi contribuţii în valută la fondul de pensii reprezentând 2 %, respectiv 3 % din retribuţia realizată în valută însă aceste contribuţii nu au fost luate în calcul la stabilirea pensiei.

 Reclamantul a precizat că adeverinţa privind contribuţiile reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensii pe timpul misiunilor în străinătate ca diplomat a fost eliberată de MECMA la data de 22.07.2011 şi depusă la C.J.P. H.  împreună cu o cerere de recalculare a pensiei la data de 05.08.2011. Această cerere a rămas fără răspuns deoarece contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiei au fost soluţionate irevocabil doar la 01.03.2012. Ulterior i s-a comunicat telefonic că nu se cunoaşte procedura de urmat pentru recalcularea solicitată şi doar după repetate insistenţe şi audienţe a primit răspunsul negativ scris prin adresa nr. 32171/13.03.2013.

În fine, reclamantul a susţinut că având în vedere că argumentul de bază susţinut de guvernanţi în justificarea eliminării pensiilor de serviciu pentru diplomaţi a fost acela conform căruia toate pensiile trebuie să fie recalculate exclusiv după principiul contributivităţii, pensia recalculată ar urma să se aplice începând cu data de 01.09.2010, respectiv cu data la care pensiile de serviciu pentru diplomaţi au fost eliminate.

Prin precizările ulterioare reclamantul a arătat în esenţă că scopul acţiunii nu este contestarea unei decizii anume emise de C.J.P. H. ci recalcularea pensiei conform principiului contributivităţii motivat de faptul că după eliminarea pensiilor de serviciu pentru diplomaţi nu s-a ţinut cont de totalitatea contribuţiilor la fondul de pensii. Reclamantul a subliniat că  nu a avut loc o  reală recalculare,  stabilirea cuantumului noii pensii făcându-se la  nivelul „pensiei de asigurări sociale” înscris în ultima decizie de pensie de serviciu  în sumă de 1594 lei. Totodată reclamantul a precizat că perioada la care se referă acţiunea ar urma să înceapă la data suprimării pensiilor de serviciu, iar în subsidiar, de la data depunerii la C.J.P. H. a solicitării de recalculare a pensiei,  însoţită de dovada plăţii contribuţiilor în valută.

Prin sentinţa civilă nr.1858/LM/16.07.2014 pronunţată de Tribunalul Hunedoara, în cauză, s-a admis în parte acţiunea de asigurări sociale formulată de către reclamantul P.L. împotriva pârâtei C.J.P. H.  şi  în consecinţă:

 - a fost obligată pârâtă la recalcularea pensiei reclamantului, prin valorificarea contribuţiilor la pensia suplimentară reţinute în valută, în perioada 10.05.1980 – 16.02.1986, 17.07.1986 – 09.08.1986 şi 31.03.1993 - 31.10.1995, menţionate în adeverinţa nr.37151 din 22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.;

- a fost obligată pârâta să plătească reclamantului diferenţele de pensie cuvenite începând cu data de 01.09.2011. S-a respins în rest acţiunea.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, după examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, următoarele:

Reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită potrivit OUG nr. 36/2003, prin decizia nr. (…)din  26.07.2004.

Stabilirea pensiei de serviciu s-a făcut la cererea reclamantului, înregistrată la data de 10.05.2004 şi în baza adeverinţei M.E.C. nr. 225937/30.04.2004 din care  a rezultat o vechime totală de 32 ani, din care, vechime în străinătate cu grade diplomatice sau consulare de 13 ani şi un venit salarial lunar net pe baza căruia se stabileşte pensia de serviciu de (…) lei.

 Pensia de serviciu a reclamantului a fost reactualizată în conformitate cu art. 3 şi art. 4 alin. 3 din OUG 36/2003 în baza adeverinţelor-tip eliberate de MEC de mai multe ori în perioada 2004-2009, la aceste actualizări avându-se în vedere şi perioada de 7 ani şi 9 luni în care s-a achitat în valută contribuţia la pensia suplimentară. 

La data de 01.09.2010, pârâta C.J.P. H. a emis decizia nr.183981/2010 privind recalcularea  pensiei de serviciu a reclamantului, în conformitate de prevederile Legii nr. 119/2010 şi HGR 737/2010, coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000.

Pensia de asigurări sociale a fost stabilită astfel la suma de (…)lei lunar, pentru un stagiu de cotizare realizat de 42 ani 11 luni şi 12 zile şi un punctaj mediu anual de 2.28461 puncte, raportat la valoarea punctului de pensie de 732,8 lei.

La data de 15.07.2011, pârâta C.J.P. H. a emis emite decizia privind revizuirea pensiei, în conformitate cu OUG nr. 59/2011,  decizie care nu aduce în concret nici o modificare drepturilor de pensie stabilite de la 01.09.2010.

Reclamantul a contestat suprimarea drepturilor de pensie de serviciu, respectiv recalcularea pensiei în baza Legii nr. 119/2010, contestaţiile făcând obiectul dosarelor  nr. 5815/97/2010 şi 5548/97/2011 soluţionate irevocabil de Curtea de Apel Alba Iulia,  în sensul respingerii acţiunilor.

La data de 05.08.2011, prin cererea înregistrată sub nr.(…)/2011, reclamantul a solicitat pârâtei C.J.P. H.  recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor evidenţiate în  adeverinţei nr. 37151/22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.– Direcţia Resurse Umane, adeverinţă anexată cererii.

Adeverinţa menţionată confirmă contravaloarea în lei a contribuţiei pentru pensia suplimentară reţinută în valută reclamantului, în calitate de angajat al Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, trimis în misiune în străinătate în perioada 10.05.1980–16.02.1986, 17.07.1986– 09.98.1986 şi în perioada  31.03.1991–31.03.1998  aflat la Misiunea permanentă a României pe lângă ONU din Geneva– Elveţia în funcţia de secretar economic.

În cuprinsul adeverinţei se precizează că în perioadele menţionate contribuţia pentru pensia suplimentară i-a fost reţinută reclamantului în valută şi a fost virată în lei în cuantumul sumelor din tabel, adeverinţa fiind eliberată pe baza datelor cuprinse în arhivă. 

Prin adresa nr.32171/13.03.2013, pârâta C.J.P. H. a comunicat reclamantului că Legea nr.263/2010 nu conţine prevederi referitoare la stabilirea unui punctaj distinct pentru pensia suplimentară, ci doar majorarea punctajelor anuale,cu procentele prevăzute la art. 168, prevedere ce se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare înainte de 01.04.2001 pentru toţi salariaţii care contribuiau la fondul pentru pensia suplimentară iar pentru perioadele de activitate lucrate până în 01.04.2001, la determinarea punctajelor anuale se valorifică salariile brute sau nete, în conformitate cu înscrierile din carnetul de muncă, precum şi faptul că singura reglementare care a prevăzut majorarea pensiilor pentru perioadele de contribuţii în valută la pensia suplimentară a fost HG nr. 751/2004 pentru pensia de serviciu a membrilor personalului diplomatic şi consular, drept recunoscut în favoarea reclamantului prin decizia din 30.11.2004.

Faptul că reclamantul a beneficiat de majorarea pensiei pentru perioadele de contribuţie în valută la pensia suplimentară nu are nici o relevanţă, aceste majorări fiind aplicate la pensiile de serviciu ale diplomaţilor, care oricum erau  stabilite  în baza unui alt algoritm (80 % din salariul realizat în ultima lună) şi nu aveau în vedere contribuţiile achitate.

Pe de altă parte, HGR nr.751/2004 prin care au fost prevăzute aceste majorări a fost abrogat prin art.196 din Legea nr. 263/2010 şi oricum nu-şi mai găseşte aplicabilitatea în condiţiile în care, prin aplicarea Legii nr.119/2010, pensiile de serviciu ale diplomaţilor reglementate prin OUG 36/2004 nu mai există, fiind recalculate în conformitate cu Legea nr. 19/2000 în funcţie de punctajul mediu anual.

Referitor la punctajul mediu anual s-a reţinut că acesta se stabileşte potrivit art. 165 din Legea 263/2010, în raport de salariile brute sau nete, după caz, şi în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, cu luarea în considerare a sporurilor cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

 Rezultă aşadar că la stabilirea drepturilor de pensie trebuie avute în vedere veniturile efectiv realizate (inclusiv sporurile cu caracter permanent) şi cotizaţiile aferente acestor venituri.

 În cauză, nu s-a contestat realizarea acestor venituri în valută şi nici contribuţia la aceste venituri, ci doar posibilitatea valorificării la stabilirea punctajului mediu anual, sub acest aspect, pârâta precizând că pentru ceea ce pretinde reclamantul este necesară modificarea sau completarea actului normativ în baza căruia se stabilesc drepturile de pensie.

Susţinerea pârâtei în sensul că nu există  temei legal care să justifice acordarea acestor drepturi urmează a fi înlăturată.

Normele legale nu pot cuprinde toate situaţiile ipotetice ce pot apărea în timp însă, în acest caz, urmează a se aplica principiile generale în domeniu, respectiv principiul  contributivităţii  astfel cum este el definit la art.2 alin.1 lit. c) din Legea nr.263/2010, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la fondul de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Astfel, nu există nici o justificare pentru a nu fi valorificată integral contribuţia achitată de reclamant, inclusiv pentru câştigurile realizate în valută, (care de fapt constituiau partea preponderentă a  venitului lunar efectiv încasat în perioada în care a fost în misiuni diplomatice), câtă vreme aceste contribuţii au fost efectiv reţinute şi virate la fondul de pensii, fapt adeverit oficial prin actul eliberat de Ministerul  Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – Direcţia Resurse Umane în baza datelor din arhivă.

În plus, dacă suprimarea pensiei de serviciu a fost justificată prin necesitatea aplicării principiului contributivităţii la stabilirea drepturilor de pensie, este just şi echitabil ca în aplicarea aceluiaşi principiu  să se aibă în vedere şi sumele cotizate efectiv, inclusiv cele aferente câştigului în valută.

Potrivit art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.263/2010, sistemul public de pensii are la bază principiului contributivităţii, care se regăsea şi în vechea Legea pensiilor nr.19/2000, astfel că respingerea de către pârâtă a valorificării  contribuţiilor achitate de reclamant în raport cu veniturile efectiv obţinute vine în contradicţie cu principiul potrivit căruia orice contribuţie la fondul de asigurări sociale dă dreptul persoanei care a plătit să obţină şi beneficiile contribuţiilor aduse.

Or, este cert că prin nevalorificarea cotizaţiilor reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensie suplimentară conform legislaţiei în vigoare la acea dată, se aduce un prejudiciu reclamantului, care, după pierderea pensiei de serviciu nu-şi poate valorifica nici contribuţiile achitate în vederea calculării drepturilor de pensie.

Ca urmare, pretenţiile reclamantului cu privire la valorificarea contribuţiilor reţinute în valută şi virate în lei, adeverite prin actul eliberat de M.E.C.M.A. sub nr. 37151/22.07.2011 au fost apreciate ca fiind a fi întemeiate.

 Pe cale de consecinţă, pârâta a fost obligată să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului în baza adeverinţei sus-menţionate.

Cu privire la data valorificării adeverinţei, respectiv a acordării  diferenţelor de pensie rezultate, a fost înlăturată poziţia pârâtei care a menţionat că pretenţiile pot fi avute în vedere eventual de la data formulării acţiunii.

Astfel, s-a reţinut că, în soluţionarea cererii formulate de reclamant, pârâta nu a emis o decizie ci doar un răspuns administrativ, motiv pentru care reclamantul nu avea obligaţia de a  urma  procedura specială prevăzută de Legea nr.263/2010 pentru a contesta/anula această decizie. Prin urmare, s-a apreciat că reclamantul, în virtutea liberului acces la justiţie, are deschisă calea unei acţiuni în instanţă în vederea valorificării pretenţiilor şi a obligării pârâtei la recalcularea drepturilor de pensie.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor art.107 alin. 5 din Legea nr.263/2010, pretenţiile reclamantului au fost admise, în parte, respectiv de la data de întâi a lunii următoare înregistrării cererii de recalculare, deci de la  01.09.2011.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, pârâta C.J.P. H., solicitând admiterea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei atacate, în sensul respingerii în întregime a acţiunii formulată de reclamant.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susţinut că soluţia pronunţată de către instanţa de fond este una nelegală şi netemeinică deoarece solicitarea de recalculare a reclamantului nu putea forma obiectul prevederilor art.107 alin.3 coroborat cu art.168 din Legea nr.263/2010. Astfel, arată că sumele înscrise în adeverinţa depusă de reclamant, nu sunt venituri, respectiv drepturi salariale sau sporuri salariale încasate de titular, ci sume reţinute de către angajator cu titlu contribuţie pentru pensia suplimentară virate, conform prevederilor legale în vigoare la acea dată.

A mai arătat că art.168 din Legea nr.263/2010 (art.165 din Legea nr.19/2000) reglementează în mod expres modalitatea de acordare a beneficiului ca urmare a contribuirii la fondul pentru pensia suplimentară, această prevedere legală neprevăzând restituirea în mod exact şi concret a sumei contribuite. 

În consecinţă, apelanta apreciază că, prin hotărârea pronunţată, instanţa de fond a încălcat prevederile legale în materie şi a creat, pe cale judecătorească,  o nouă normă de drept care este şi imposibil de pus în executare.

Referitor la principiul contributivităţii, reţinut de către prima instanţă, apelanta a menţionat că acesta a fost greşit interpretat şi aplicat deoarece se referă la drepturile de asigurări sociale care se cuvin în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite, nicidecum valorificarea la pensie exact a cuantumului sumei plătite cu titlu contribuţie.

În ce priveşte H.G. nr.751/2004 invocată şi reţinută la fond, apelanta a precizat că acest act normativ a adus reglementări doar în sensul majorării pensiei de serviciu a diplomaţilor, stabilită în temeiul O.U.G. nr.36/2003. Pensia de serviciu stabilită pe numele reclamantului a fost însă recalculată pe principiile Legii nr.119/2010, începând cu 01.09.2010, astfel că H.G. nr.751/2004 nu mai este aplicabilă fiind abrogată prin art.196 din Legea nr.263/2010. 

În drept a invocat art.466 şi urm. din N.C.P.C.

CURTEA, verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, conform art.479 alin.1 din N.C.P.C. şi art.476 alin.1-2 N.C.P.C., reţine următoarele:

Apelul declarat de pârâta C.J.P. H. este nefondat.

Reclamantul a fost beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită potrivit OUG nr. 36/2003, prin decizia nr. (…) din  26.07.2004.

Pensia de serviciu a reclamantului a fost reactualizată în conformitate cu art. 3 şi art. 4 alin. 3 din O.U.G.  nr.36/2003 în baza adeverinţelor-tip eliberate de MEC de mai multe ori în perioada 2004-2009, la aceste actualizări avându-se în vedere şi perioada de 7 ani şi 9 luni în care s-a achitat în valută contribuţia la pensia suplimentară. 

La data de 01.09.2010, pârâta C.J.P. H. a emis decizia nr.(…)/2010 privind recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului, în conformitate de prevederile Legii nr.119/2010 şi HGR 737/2010, coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000.

La data de 15.07.2011, pârâta C.J.P. H. a emis  decizia privind revizuirea pensiei, în conformitate cu O.U.G.  nr. 59/2011,  decizie care nu aduce în concret nici o modificare drepturilor de pensie stabilite la 01.09.2010.

Reclamantul a contestat suprimarea drepturilor de pensie de serviciu, respectiv recalcularea pensiei în baza Legii nr.119/2010, contestaţiile făcând obiectul dosarelor  nr. 5815/97/2010 şi 5548/97/2011 soluţionate irevocabil de Curtea de Apel Alba Iulia,  în sensul respingerii acţiunilor.

La data de 05.08.2011, prin cererea înregistrată sub nr.(…)/2011, reclamantul a solicitat pârâtei C.J.P. H. recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor evidenţiate în adeverinţei nr. (…)/22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.- Direcţia Resurse Umane, adeverinţă anexată cererii.

Adeverinţa menţionată confirmă contravaloarea în lei a contribuţiei pentru pensia suplimentară reţinută în valută  reclamantului P.L., în calitate de angajat al Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, trimis în misiune în străinătate în perioada 10.05.1980 –16.02.1986, 17.07.1986 – 09.98.1986  şi în perioada  31.03.1991–31.03.1998  aflat la Misiunea permanentă a României pe lângă ONU din Geneva– Elveţia în funcţia de secretar economic.

 În cuprinsul adeverinţei se precizează că în perioadele menţionate contribuţia pentru pensia suplimentară i-a fost reţinută reclamantului în valută şi a fost virată în lei în cuantumul sumelor din tabel, adeverinţa fiind eliberată pe baza datelor cuprinse în arhivă. 

Susţinerile critice ale apelantei C.J.P. H., potrivit cărora Legea nr. 263/2010 nu conţine prevederi referitoare la stabilirea unui punctaj distinct pentru pensia suplimentară, ci doar majorarea punctajelor anuale, cu procentele prevăzute la art. 168, prevedere ce se aplică în conformitate cu legislaţia în vigoare înainte de 01.04.2001 pentru toţi salariaţii care contribuiau la fondul pentru pensia iar singura reglementare care a prevăzut majorarea pensiilor pentru perioadele de contribuţii în valută la pensia suplimentară a fost H.G.  nr. 751/2004 pentru pensia de serviciu a membrilor personalului diplomatic şi consular, drept recunoscut în favoarea reclamantului prin decizia din 30.11.2004, urmează să fie înlăturate  ca nefondate.

Faptul că intimatul reclamant a beneficiat de majorarea pensiei pentru perioadele de contribuţie în valută la pensia suplimentară nu are nici o relevanţă, deoarece aceste majorări au fost aplicate la pensiile de serviciu ale diplomaţilor, stabilite în baza unui alt algoritm special (80 % din salariul realizat în ultima lună) şi care nu aveau în vedere contribuţiile achitate.

În plus, reclamantul nu s-a pensionat în baza Legii nr.263/2010, ci în temeiul O.U.G. nr.36/2003 coroborată cu Legea  nr.19/2000, pensia de serviciu fiind ulterior recalculată conform Legii  nr.119/2010 şi revizuită conform O.U.G. nr.59/2011.

Revizuirea, în temeiul O.U.G. nr.59/2011, trebuia efectuată cu  respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, scopul fiind acela de a se stabili în mod just şi echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă sunt îndreptăţite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice şi să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activităţi profesionale.

Acesta a fost motivul pentru care reclamantul a solicitat, prin cererea înregistrată sub nr.(…)/05.08.2011, recalcularea drepturilor de pensie prin luarea în considerare a adeverinţei nr.37151/22.07.2011 eliberată de M.E.C.M.A.

Prin urmare, aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă, la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, trebuie avute în vedere veniturile efectiv  realizate (inclusiv sporurile cu caracter permanent) şi cotizaţiile aferente acestor venituri.

În cauză, nu s-a contestat de către apelanta pârâtă realizarea acestor venituri în valută şi nici contribuţia la aceste venituri, ci doar imposibilitatea valorificării lor la stabilirea punctajului mediu anual, pe motiv că nu există temei legal, însă această critică va fi înlăturată raportat la prevederile art.2 alin. 1 lit. c) din Legea nr.263/2010, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la fondul de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

În consecinţă, prin nevalorificarea cotizaţiilor reţinute în valută şi virate în lei la fondul de pensie suplimentară, conform legislaţiei în vigoare la acea dată, reclamantul a suferit un prejudiciu deoarece după pierderea pensiei de serviciu acesta nu şi-a putut valorifica toate contribuţiile achitate în vederea calculării drepturilor de pensie.

Ca urmare, pretenţiile reclamantului cu privire la valorificarea contribuţiilor reţinute în valută şi virate în lei, adeverite prin actul eliberat de M.E.C.M.A. sub nr. 37151/22.07.2011 au fost în mod corect admise ca fiind întemeiate.

În raport de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.480 alin.1 din N.C.P.C., a respins ca nefondat apelului declarat de pârâtă.

Domenii speta

Spete similare