Contestatie la executare

Hotărâre 1119 din 10.09.2015


Prin contestaţia adresată acestei instanţe la data de 03.04.2015 şi înregistrată sub nr.779/332/2015, contestatorul L.I., a solicitat în contradictoriu cu intimatul L.C., anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare silită nr.49/E/2015 aflat pe rolul B.E.J.M.L. şi anularea onorariului avocatului creditorului, a onorariului executorului judecătoresc şi a cheltuielilor ocazionate cu executarea silită stabilite prin încheierea din data de 25.03.2015, cu cheltuieli de judecată. 

În motivarea contestaţiei, contestatorul a susţinut faptul că la data de 20.03.2015, intimatul L.C. a solicitat B.E.J. M.L., executarea silita împotriva sa, în baza titlului executoriu reprezentat de Decizia nr.81/A din data de 03.02.2015, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr.1529/332/2014. Urmare a acestui fapt, pe rolul B.E.J. M.L. a fost înregistrat dosarul de executare nr.49/E/2015, având ca părţi pe intimatul L.C., în calitate de creditor şi contestatorul L.I., în calitate de debitor.

Prin încheierea din data de 20.03.2015, a fost încuviinţată executarea silită împotriva sa, de către B.E.J. M.L., emiţându-se ulterior, la data de 23.03.2015, somaţia de executare silită, ce i-a fost comunicată la data de 27.93.2015, prin care i s-a pus în vedere ca în termen de o zi de la comunicarea somaţiei să achite suma de 4708,80 lei. din care 2000 lei reprezentând „împrumut", 1617 lei reprezentând „cheltuieli de judecată”, conform titlului executoriu mai sus menţionat şi 1091,80 lei reprezentând cheltuieli de executare, conform încheierii din data de 25.03.2015. Totodată, la aceeaşi dată, respectiv 23.03.2015. a fost înfiinţată şi poprirea, la Casa Judeţeană de Pensii Mehedinţi, deşi, prin somaţie i s-a acordat un termen de o zi de la comunicarea acesteia pentru a achita suma de 4708,80 lei, fără a avea, astfel, posibilitatea să se prezinte la sediul B.E.J. M.L. pentru a achita debitul datorat.

Precizează că, a luat cunoştinţă de declanşarea executării silite împotriva sa, la data de 27.03.2015, când i-au fost comunicate, prin poştă, următoarele înscrisuri: înştiinţare privind înfiinţarea popririi din data de 23.03.2015, somaţie din data de 23.03.2015, încheiere privind cheltuielile de executare din data de 25.03.2015 şi încheiere privind încuviinţarea executării silite din data de 20.03.2015, fără a i se comunica titlul executoriu, în copie certificată, în temeiul căruia a fost declanşată executarea silită, deşi art.666 alin.l Cod pr.civilă prevede că executorul judecătoresc, după încuviinţarea executării silite, va comunica debitorului o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării silite, împreună cu o copie certificată, a titlului executoriu şi, dacă legea nu prevede altfel, o somaţie.

Totodată, alin.2 al aceluiaşi articol prevede sancţiunea care intervine în cazul în care i se comunică titlul executoriu, şi anume nulitatea executării.

De asemenea, referitor la măsura înfiinţării popririi, precizează că a fost doar înştiinţat cu privire la instituirea popririi, fără a i se comunica copie de pe adresa de înfiinţare a popririi, cu toate ca art.782 alin.2 Cod pr.civ. prevede ca debitorului i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi.

Referitor la încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare, aceasta a fost emisă la data de 25.03.2015, ulterior emiterii somaţiei, deşi în somaţie au fost trecute şi cheltuielile de executare stabilite în baza acestei încheieri, prin urmare apreciază că aceeaşi încheiere trebuia emisă înainte de emiterea somaţiei de executare.

Totodată, învederează buna sa credinţă, întrucât înainte de a se depune, de către intimat, cererea de executare silită la B.E.J. M.L., i-a expediat acestuia cu mandat poştal, la data de 16.03.2015, o parte din sumă ce o datora conform titlului executoriu mai sus menţionat, respectiv 2000 lei, însă intimatul a refuzat sa primească aceasta sumă, adresându-se ulterior executorului judecătoresc pentru a pune în executare titlul executoriu mai sus menţionat, dovedindu-şi în acest mod reaua sa credinţă. De asemenea, la data de 27.03.2015, tot cu mandat poştal, i-a expediat creditorului şi diferenţa de debit, respectiv 1617 lei, acesta refuzând şi de această dată să primească suma de bani expediată.

Contestatorul şi-a întemeiat acţiunea pe disp.art.711-717 C.pr.civ şi art.719 alin.1 C pr.civ, art.666 alin.1, 2 şi 4 C.pr.civ., art.782 alin.2 C.pr.civ.

A anexat la dosar înştiinţare privind înfiinţarea popririi din data de 23.03.2015, somaţia din data de 23.03.2015, încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare din data de 25.03.2015, încheierea privind încuviinţarea executării silite din data de 20.03.2015, plicul privind comunicarea actelor de executare, factura, factura nr., împuternicire avocaţială, chitanţă privind dovada achitării taxei de timbru şi chitanţa privind onorariul de apărător.

Intimatul prin apărător a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei, întrucât această contestaţie este netemeinică si are drept scop tergiversarea achitării creditului faţă de el. Executorul judecătoresc a întocmit dosarul de executare la cererea subsemnatului deoarece contestatorul a afirmat că a câştigat acel proces pe nedrept şi suma câştigată de intimat prin decizia Tribunalului Mehedinţi şi această sumă îi va fi achitată o sumă foarte mică pe lună astfel încât va ajunge să moară si să nu mai poată recupera banii.

In această contestaţie se face precizarea că acesta a fost de bună credinţă şi că înainte de executarea silită i-a trimis prima tranşă de 2000 lei şi a refuzat primirea acestei sume.Este adevărat ca poştaşul a venit la el să primească banii expediaţi de contestator, dar nu i s-a spus ce sumă are de primit şi văzând că nu spune suma nu a dorit să-i primească şi să semneze primirea sumei ce-i era trimisă.Ori, contestatorul care a fost viceprimar în comună şi prieten cu poştaşul au simulat acest lucru tocmai pentru a avea dovezi ca este de bună credinţă.

Contestatorul prin apărător a depus la dosar  împuternicire avocaţială şi chitanţa privind onorariul de avocat.

La termenul din data de 25.06.2015, instanţa din oficiu a dispus emiterea unei adrese către BEJ M.L. pentru a înainta în copie certificată dosarul nr.49/E/2015, relaţii comunicate la data de 08.09.2015.

Analizând actele şi lucrările dosarului şi coroborând probele administrate în cauză, instanţa constată şi reţine în fapt şi în drept următoarele :

Prin contestaţia la executare formulată, contestatorul L.I., a solicitat în contradictoriu cu intimatul L.C., anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare silită nr.49/E/2015 aflat pe rolul B.E.J.M.L. şi anularea onorariului avocatului creditorului, a onorariului executorului judecătoresc şi a cheltuielilor ocazionate cu executarea silită stabilite prin încheierea din data de 25.03.2015, cu cheltuieli de judecată. 

Pe fond contestaţia la executare este întemeiată.

Contestaţia la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza de executare silită, prin care se poate obţine anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Potrivit  art. 6 paragraful 1 din Convenţia (Europeană) pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale protejează dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, în materie civilă şi penală.

Acest drept ar rămâne iluzoriu dacă nu ar include şi faza de executare a hotărârilor judecătoreşti definitive. Însă Convenţia are în vedere drepturi efective, concrete, iar nu iluzorii, aşa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg în jurisprudenţa sa, începând cu cauza Artico vs. Italia (1980).

Statul şi instituţiile publice au îndatorirea, reprezentând autoritatea publică, de a veghea la respectarea principiului legalităţii şi de a executa de bunăvoie hotărârea judecătoreasca de condamnare a lor, termenul rezonabil de soluţionare prevăzut de art. 6 din Convenţie fiind aplicabil şi în faza executării silite (de exemplu, cauza Ruianu contra României, Pini şi Bertani, Manera şi Atripaldi contra României, Şandor contra României, V. Ionescu contra României, Sabin Popescu contra României).

Întârzierea în executarea unei sentinţe, imputabilă autorităţilor care nu furnizează o justificare valabilă în acest sens, aduce atingere şi dreptului creditorului la respectarea bunurilor sale, drept protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei.

În Cauza Şandor contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că: "Administraţia constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiţiei. Pe cale de consecinţă, dacă administraţia refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanţiile art. 6 de care a beneficiat justiţiabilul în faţa instanţelor judecătoreşti îşi pierd orice raţiune de a fi".Curtea reaminteşte că nu este oportun să ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obţinut o creanţă împotriva statului sau altei instituţii publice să recurgă la procedura de executare silită pentru a obţine satisfacţie.

 In cauza de faţă actele de executare contestate de contestatorul L.I. sunt somaţia întocmită la data  de 23.03.2015 şi incheierea privind  cheltuielile de executare din 25.03.2015.

 Cu privire la legalitatea somaţiei din 23.03.2015:

 Somaţia de executare întocmită este un act de procedură care se bucură de o prezumţie relativă de legalitate, revenindu-i celui ce solicită anularea, în speţă contestatorul L.I., să probeze existenţa unei cauze de nevalabilitate.

 În cauză, Decizia civilă nr.81/A/ 03.02.20115 a Tribunalului Mehedinţi, în dosarul nr.1529/332/2014, definitivă, constituie titlu executoriu.

 Prin  Decizia civilă nr.81/A/ 03.02.20115 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi  - Secţia a I Civilă, care este irevocabilă, instanţa a admis acţiunea formulată de reclamantul L.C. şi a schimbat sentinţa în sensul că a obligat pârâtul să restituie suma de 2000 lei cu titlu de împrumut şi 1617 lei cheltuieli  de judecată către reclamant. Această hotărâre având  putere executorie şi fiind obligatorie pentru părţi, în conformitate cu art. 433 şi art.435 din Noul cod de procedură civilă.

Instanţa reţine că prin încheierea din data de 20..03.2015, la cererea creditorului L.C. ,  BEJ M.L., a încuviinţat  executarea silită a acestei sentinţe, formându-se dosarul de executare nr.49/E/2015, prin încheierea privind cheltuielile de executare din 25.03.2015 solicitându-i-se contestatorului să achite suma de 1091,80 lei onorariu executor judecătoresc, onorariu consultanţă, onorariu avocat şi cheltuieli de executare.

Instanţa reţine că, în baza somaţiei nr.49/E/2013emisă la data de 23.03.2015 contestatorul a fost somat ca în termen de o zi de la primire să  se conformeze dispozitivului Deciziei nr.81/A/03.02.2015 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi  Secţia a I  Civilă, în dosarul nr.1529/332/2014, definitivă.

Cu privire la inceperea executării silite, se constată însă că executarea silită  a fost solicitată de creditor cu rea credinţă la data de 20.03.2015 , întrucât debitorul L.I.  înainte de a se depune, de către creditorul  L.C.  , cererea de executare silită la B.E.J. M.L., i-a expediat acestuia cu mandat poştal, la data de 16.03.2015/ fila 9 dos/, o parte din suma ce o datora conform titlului executoriu mai sus menţionat, respectiv 2000 lei, însă intimatul a refuzat sa primească aceasta sumă, adresându-se ulterior executorului judecătoresc pentru a pune în executare titlul executoriu mai sus menţionat, dovedindu-şi în acest mod reaua sa credinţă. De asemenea, la data de 27.03.2015, tot cu mandat poştal, i-a expediat creditorului şi diferenţa de debit, respectiv 1617 lei, acesta refuzând şi de această dată să primească suma de bani expediată.

Potrivit art. 622 C.pr.civ. alin 1  obligaţiile stabilite prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu sunt aduse la indeplinire  de bunăvoie,  iar potrivit alin.2 in cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa , aceasta se aduce la îndeplinire  prin executare silită, care începe odată cu  sesizarea organului de executare .

Instanţa reţine că executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Deciziei nr.81/A/03.02.2015 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi  Secţia a I  Civilă, în dosarul nr.1529/332/2014, definitivă, a fost  solicitată de creditor  cu rea credinţă având in vedere că debitorul  i-a  expediat prin mandat poştal o parte din suma ce o datora conform titlului executoriu,  dorind să îndeplinească  de bunăvoie  obligaţiile stabilite in sarcina sa, potrivit art 622 alin 1 C.pr.civ., iar creditorul a refuzat primirea acestor sume.

Cu privire la executarea silită instanţa reţine că  la data de 27.03.2015, debitorului  i-au fost comunicate, prin poştă, următoarele înscrisuri: înştiinţare privind înfiinţarea popririi din data de 23.03.2015, somaţie din data de 23.03.2015, încheiere privind cheltuielile de executare din data de 25.03.2015 şi încheiere privind încuviinţarea executării silite din data de 20.03.2015, fără a i se comunica titlul executoriu, în copie certificată, în temeiul căruia a fost declanşată executarea silită.

Potrivit art.666 alin.l Cod pr.civilă executorul judecătoresc, după încuviinţarea executării silite, va comunica debitorului o copie de pe încheierea de încuviinţare a executării silite, împreună cu o copie certificată, a titlului executoriu şi, dacă legea nu prevede altfel, o somaţie. Totodată, alin.2 al aceluiaşi articol prevede sancţiunea care intervine în cazul în care i se comunică titlul executoriu, şi anume nulitatea executării.

Cu privire  la măsura înfiinţării popririi, instanţa reţine că  debitorul  a fost doar înştiinţat cu privire la instituirea popririi, fără a i se comunica copie de pe adresa de înfiinţare a popririi, cu toate ca art.782 alin.2 Cod pr.civ. prevede ca debitorului i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi.

Cu privire la  încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare, aceasta a fost emisă la data de 25.03.2015, ulterior emiterii somaţiei la data de 23.03.2015, iar somaţie au fost trecute şi cheltuielile de executare stabilite în baza acestei încheieri. 

Faţă de considerentele expuse, instanţa apreciază contestaţia la executare formulată de către contestator ca fondată, urmând a o admite şi a dispune anularea formelor de executare silită începute în dosarul de executare silită nr.49/E/2015 al BEJ M.L., deoarece acestea au fost incepute de către creditor cu rea credinţă. 

Admite contestaţia la executare formulată de contestatorul L.I. cu sediul în Cujmir, judeţul Mehedinţi, împotriva intimatului L.C. cu domiciliul în comuna Cujmir, judeţul Mehedinţi.

Anulează formele de executare silită începute în dosarul de executare silită nr.49/E/2015 al BEJ M.L..

Cu apel în 30 zile de la comunicare.