Rezolutiune contract

Dosar nr. 2912/189/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA CIVIL

DECIZIE CIVILĂ Nr. 117/R/2012

Şedinţa publică de la 25 Ianuarie 2012

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Judecător

Judecător

Grefier

Pe rol se află judecarea cererii de recurs formulată de recurenţii – pârâţi S N şi S C, în contradictoriu cu intimatul – reclamant D C şi intimata – pârâtă D MA, împotriva sentinţei civile nr. 2721/19.10.2011 pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 2912/189/2011, având ca obiect rezoluţiune contract.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2712/19.10.2011 Judecătoria Bârlad a admis cererea  pentru rezoluţiune contract formulată de reclamantul D C în contradictoriu cu pârâţii S N  şi S C şi D M.

A dispus  rezoluţiunea contractului de  întreţinere încheiat  între părţi  autentificat cu nr.4033 din data de 10 decembrie 1999 la Biroul notarului public F L din Bârlad, intabulat în C.F. colectivă cu nr. sub nrdin 27.10.1999 şi C.F. individuală cu nrdin 14.12.1999.

A repus părţile în situaţia anterioară încheierii contractului.

A obligat  pe pârâţii SN  şi S C să plătească reclamantului suma de 19  lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi suma de 1580 lei cheltuieli de judecată către stat reprezentând diferenţa de taxă de timbru în sumă de 1580 lei de care reclamantul a fost scutit potrivit Încheierii  de ajutor public  din 16 sept.2011 ,dată în acelaşi dosar.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

Între reclamant, în calitate de transmiţător, pârâţii S N şi S C şi pârâta D M s-a încheiat contract de întreţinere autentificat cu nr. /10 dec. 1999 la biroul notarului public din Bârlad. Reclamantul a transmis prin contract pârâţilor S N şi S C  dreptul de proprietate asupra apartamentului situat Bârlad,  şi s-a instituit un drept de uzufruct în favoarea pârâtei D M, cu privire la acelaşi apartament.

S-a stabilit că dobânditorii intră în posesia şi folosinţa apartamentului transmis la data morţii lui şi a pârâtei D M. S-a prevăzut şi  posibilitatea transformării obligaţiei de întreţinere în natură în obligaţie în bani.

Din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat că pârâţii  nu au executat prevederile contractuale. Nu l-au vizitat pe reclamant, nu au acordat alimente, medicamente şi nu i-au dat acestuia vreo sumă de bani care să suplinească obligaţiile privind hrana, tratamentul, iluminatul. Reclamantul are probleme de sănătate , a avut nevoie de tratament medical,spitalizare şi pârâţii nu s-au preocupat în vreun fel de aceste aspecte. Singura care s-a preocupat de reclamant a fost beneficiara dreptului de uzufruct pârâta D M.

Având în vedere poziţia procesuală a pârâţilor faptul că aceştia nu au îndeplinit obligaţiile contractuale în sensul că nu au acordat întreţinere reclamantului instanţa în temeiul art.1020, 1021 din Codul civil a admis cererea acestuia, a dispus rezoluţiunea  contractelor de întreţinere şi a repus părţile în situaţia anterioară încheierii contractelor.

 În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată instanţa a reţinut că o parte din taxa de timbru aferentă procesului în sumă de 19 lei a fost achitată de reclamant. Pentru diferenţa de taxă de timbru ,calculată potrivit art.2 pct.1 indice 1 din L. 146/1997,în sumă de 1589 lei reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar potrivit Încheierii din 16 sept.2011 pronunţată de Judecătoria Bârlad.

Potrivit art.18 din OUG 51/2008 cheltuielile pentru care partea a beneficiat de ajutor public-scutitre, reducere, prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţii. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata sumelor către stat. Faţă de textul invocat având în vedere şi disp. art.274 din codul de proc civ. pârâţii căzuţi în pretenţii S N şi S C au fost obligaţi să plătească suma suportată de reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată,taxă de timbru şi cheltuieli de judecată către stat pentru diferenţa de taxă timbru .

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâţii S C si S N,

Analizând actele şi lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor  de recurs şi a  dispoziţiilor de ordine publică aplicabile, instanţa de control judiciar constată că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte primul motiv de recurs se reţine că în cuprinsul dispoziţiilor art. 88 Cod procedură civilă sunt redate elementele pe care trebuie să le cuprindă citaţia, printre acestea nefiind enumerat şi codul poştal. Aşadar, indicarea greşită a codului poştal nu este o cauză care să determine nelegala citare a părţii, procedura de citare pe parcursul judecării cauzei fiind legal îndeplinită.

Neîntemeiat este şi cel de al doilea motiv de recurs având în vedere natura contractului supus analizei.

Contractului de întreţinere cu titlu oneros, translativ de proprietate, fiind un contract sinalagmatic nenumit, îi sunt pe deplin aplicabile prevederile art. 1020 din Codul civil, condiţia rezolutorie fiind subînţeleasă întotdeauna în caz de neexecutare culpabilă a uneia dintre obligaţii.

Cum rezilierea produce efecte doar pentru viitor, în cazul contractului de întreţinere aceasta ar fi ineficientă în ceea ce priveşte repunerea părţilor în situaţia anterioară, respectiv revenirea în patrimoniul înstrăinătorului a bunului imobil. Desfiinţarea contractului de întreţinere se produce cu efecte retroactive, în considerarea transferului dreptului de proprietate uno ictu de la creditor la debitor. Exonerarea creditorului de a restitui valoarea întreţinerii prestate reprezintă o excepţie de la principiul restitutio in integrum, justificată prin caracterul aleatoriu al contractului.

Cu privire la cel de al treilea motiv de recurs instanţa reţine că între reclamant, în calitate de transmiţător, pârâţii SN şi S C  şi pârâta D M s-a încheiat contract de întreţinere autentificat cu nr. /10 dec.1999  la Biroul notarului public din Bârlad.

Reclamantul a transmis prin contract pârâţilor  dreptul de proprietate asupra apartamentului situat Bârlad, şi s-a instituit un drept de uzufruct în favoarea pârâtei D M, cu privire la acelaşi apartament.

Încă de la declanşarea procesului reclamantul intimat nu a indicat în mod concret  motivele care l-au determinat să solicite rezoluţiunea contractului. Astfel, acesta şi-a motivat cererea pe refuzul acordării întreţinerii de care avea nevoie fără a arăta în concret ce obligaţii nu şi-au îndeplinit pârâţii. În lipsa motivării cererii de chemare în judecată şi probatoriul administrat a fost unul general, abstract, fără referiri la situaţii concrete, care să dovedească o anumită stare de fapt.

Astfel,  depoziţiile martorilor audiaţi în cauză nu sunt concludente sub aspectul dovedirii faptului că pârâţii nu au prestat întreţinere reclamantului intimat. În aceeaşi notă generală martorul P P  relatează că nu a văzut-o pe fiica reclamantului - intimat venind să se ocupe de acesta însă, tot din depoziţia acestuia, se reţine că de existenţa fiicei ştie de la pârâta D M, prin urmare se ridică întrebarea dacă martorul ştia cum arată recurenta - intimată astfel încât să se reţină că nu a văzut-o venind la  tatăl său.

La rândul său, martora BN cunoaşte despre situaţia de fapt din cele relatate de pârâta intimată, arată că nu a văzut pe recurenţi la domiciliul pârâtului, însă adresa de domiciliu a acestei martore nu coincide cu domiciliul reclamatului - intimat.

De altfel, simplul fapt că recurenţii - pârâţi nu au fost văzuţi la domiciliul reclamantului nu constituie motiv determinant în a aprecia că aceştia nu au prestat întreţinerea la care s-au obligat prin contract dat fiind că noţiunea de întreţinere include multiple prestaţii, enumerate limitativ în contractul de întreţinere.

Faţă de probatoriul sumar de care a înţeles să se folosească reclamantul - intimat dimpotrivă, recurenţii au făcut dovada contrarie susţinerilor reclamantului, dovedind faptul prestării întreţinerii.

La dosarul cauzei au fost depuse un număr de 4 reţete medicale emise pe parcursul anului 2010 prin care recurenţii au făcut dovada susţinerilor vizând achiziţionarea de medicamente pentru reclamant. De asemenea, înscrisul care atestă transmiterea a 2000 euro, coroborat cu data de internare a reclamantului intimat, cu veniturile reduse ale acestuia şi cu susţinerile extrajudiciare ale celeilalte fiice (care arată că suma deşi trimisă pârâtei DM urma să fie restituită de recurentă), atestă faptul că recurenta - pârâtă a susţinut financiar reclamantul când acesta a fost internat în spital.

Faţă de situaţia de fapt reţinută tribunalul apreciază că în cauza de faţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 1020 şi art. 1021 din Codul civil, conform cărora, în cazul neîndeplinirii de către una dintre părţi a obligaţiilor asumate prin contract, cealaltă parte poate cere rezoluţiunea contractului.

Având în vedere aceste considerente, faţă de  dispoziţiile art. 304, indice 1 Cod procedură civilă instanţa de judecată va admite recursul, va casa în întregime hotărârea recurată şi va respinge cererea formulată de reclamantul intimat DC.

În temeiul dispoziţiilor art. 19, alin. 1 din O.U.G. 51/2008, cheltuielile de judecată pentru care reclamantul a beneficiat de scutire rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurenţii S C şi S N împotriva sentinţei civile nr. 2721/19.10.2011, pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 2912/189/2011, pe care o modifică în tot şi, pe cale de consecinţă:.

Respinge acţiunea civilă formulată de reclamantul D C în contradictoriu cu pârâţii S C, SN şi D M ca fiind neîntemeiată.

Cheltuielile de judecată constând în taxă de timbru în valoare de 1580 lei rămân în sarcina statului.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 25 Ianuarie 2012.

Preşedinte JudecătorJudecător

Grefier

Domenii speta

Spete similare