Dreptul muncii; Drept procesual civil

Decizie 104 din 12.11.2015


Art. 416 cod de procedură civilă prevede că orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare, din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. Fiind un termen stabilit pe luni, calculul acestuia se face potrivit art. 181 alin. 1 pct. 3 Cod de procedură civilă, considerându-se împlinit în ziua corespunzătoare din ultima lună. În cauză, judecata dosarului a fost suspendată prin încheierea din 4.11.2014, în temeiul art. 242 Cod de procedură civilă, ca urmare a culpei reclamanţilor, iar termenul de perimare se împlinea la data de 4.05.2015.

Perimarea intervine de drept şi, prin urmare, chiar dacă după împlinirea acestui termen au fost efectuate acte de procedură, cum e repunerea pe rol dispusă la data de 11.06.2015, nimic nu se opunea ca ulterior, la termenul de judecată din 10.09.2015, instanţa să constate că intervenise perimarea.

În cauză, termenul de perimare a fost întrerupt. Codul de procedură civilă reglementează, în art.417, întreruperea cursului perimării, prin îndeplinirea unui act, făcut în vederea judecăţii procesului. Cererea de repunere pe rol formulată de reclamanţi la data de 10.03.2015, însoţită de copii ale unor hotărâri judecătoreşti, reprezintă un act de procedură al cărui scop era judecarea procesului. Chiar dacă prin încheierea din 20 aprilie 2015, s-a respins cererea de repunere pe rol, încheiere care nu a fost recurată, nu poate fi ignorat efectul întreruptiv al termenului de perimare pe care îl are cererea de repunere pe rol.

Conduita procesuală a reclamanţilor de a nu depune toate înscrisurile invocate în acţiune putea fi sancţionată în alte modalităţi procedurale: respingerea pe fond a solicitărilor nedovedite sau aplicarea unei amenzi judiciare.

În consecinţă, faţă de acest act de procedură întocmit de reclamanţi, se constată că termenul de perimare nu s-a împlinit, excepţia perimării fiind neîntemeiată.

Decizia civilă nr. 104 din 12.11.2015  a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 877/10.09.2015 Tribunalul Galaţi a admis excepţia perimării cererii de chemare în judecată, excepţie invocată din oficiu.

A constatat perimată cauza privind pe reclamanţii D.N., ş.a. prin reprezentant legal S.L.E, în contradictoriu cu pârâta G.P.P. NR…. GALAŢI.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanţii, prin S.L.E., arătând că instanţa a fost în eroare atunci când a constatat perimată cererea. La data de 10.03.2015, au depus sentinţele solicitate într-un exemplar, la data de 05.05.2015 au depus al doilea exemplar, iar prin memoriul depus la data de 26.05.2015 au depus precizări şi clarificări. La data de 11.06.2015, instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol, moment în care suspendarea dispusă la data de 4.11.2014 a încetat. La data de 15.06.2015 a depus la registratura instanţei un exemplar al precizărilor. Chiar dacă nu s-ar fi depus înscrisul, instanţa ar fi putut să dispună o nouă suspendare sau ar fi putut respinge cererea pentru cele două sentinţe cu privire la care existau neclarităţi.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Intimata, legal citată, nu a depus întâmpinare.

Recursul este întemeiat.

Motivul de recurs invocat prin cererea de recurs, nerespectarea dispoziţiilor procedurale referitoare la excepţia perimării, poate fi încadrat în motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 cod de procedură civilă, încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Motivul prevăzut de art. 488 pct. 7, încălcarea autorităţii de lucru judecat, nu este incident în cauză, întrucât presupune existenţa a două hotărâri prin care să se soluţioneze fondul procesului sau să se statueze asupra unei excepţii.

Art. 416 cod de procedură civilă prevede că orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare, din motive imputabile părţii, timp de 6 luni. Fiind un termen stabilit pe luni, calculul acestuia se face potrivit art. 181 alin. 1 pct. 3 cod de procedură civilă, considerându-se împlinit în ziua corespunzătoare din ultima lună. În cauză, judecata dosarului a fost suspendată prin încheierea din 4.11.2014, în temeiul art. 242 cod de procedură civilă, ca urmare a culpei reclamanţilor. Termenul de perimare se împlinea la data de 4.05.2015.

Perimarea intervine de drept şi, prin urmare, chiar dacă după împlinirea acestui termen au fost efectuate acte de procedură, cum e repunerea pe rol dispusă la data de 11.06.2015, nimic nu se opunea ca ulterior, la termenul de judecată din 10.09.2015, instanţa să constate că intervenise perimarea.

Curtea reţine că, în cauză, termenul de perimare a fost întrerupt. Codul de procedură civilă reglementează, în art.417, întreruperea cursului perimării, prin îndeplinirea unui act, făcut în vederea judecăţii procesului. Cererea de repunere pe rol formulată de reclamanţi, prin S., la data de 10.03.2015, însoţită de copii ale unor hotărâri judecătoreşti, reprezintă un act de procedură al cărui scop era judecarea procesului. Chiar dacă prin încheierea din 20 aprilie 2015, s-a respins cererea de repunere pe rol, încheiere care nu a fost recurată, nu poate fi ignorat efectul întreruptiv al termenului de perimare pe care îl are cererea de repunere pe rol.

Conduita procesuală a reclamanţilor de a nu depune toate înscrisurile invocate în acţiune putea fi sancţionată în alte modalităţi procedurale: respingerea pe fond a solicitărilor nedovedite sau aplicarea unei amenzi judiciare.

În consecinţă, faţă de acest act de procedură întocmit de reclamanţi, se constată că termenul de perimare nu s-a împlinit, excepţia perimării fiind neîntemeiată.

În baza art. 496 rap. la art. 488 pct. 5 cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentinţa şi va dispune trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru continuarea judecăţii.