Motivarea dată sentinţei atacate nu îndeplineşte cerinţele art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă 1865, necesare pentru exercitarea controlului judiciar şi reflectă o necercetare corespunzătoare a fondului cauzei

Prin sentinţa civilă nr. 536/31.03.2015, pronunţate de către Judecătoria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. 3717/307/2009, a fost respinsă excepţia autorităţii de lucru judecat.  A fost respinsă acţiunea civilă înaintată de reclamanta J Maria în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Municipiul Sighetu Marmaţiei reprezentat prin Primar, Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş, S G, D M, D L, D P D, D A şi D V I. În temeiul dispoziţiilor art. 19 alin. 1 din OUG 51/2008, cheltuielile avansate de stat, respectiv taxă timbru în cuantum de 1358 lei, rămân în sarcina acestuia. În temeiul dispoziţiilor art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâţi în cuantum de 1500 lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin acţiunea civilă înregistrată sub dosar nr. 3717/307 din 18 nov 2009, reclamanta J Maria a chemat în judecată pe pârâţii  Statul Român prin Municipiul Sighetu Marmaţiei reprezentat prin Primar, Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş, S G, D M, D L, D P D, D A şi D V I pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa: să constate că dreptul ei de proprietate dobândit prin uzucapiune asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. Pescarilor, nr. 40, jud. Maramureş, în partea privind nr. top. 2590/2/1/2, nr. top. 2591/2/1/2, nr. top. 2590/2/1/3 şi nr. top. 2591/2/1/3, face parte din c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, iar în ce priveşte suprafaţa de 144 m.p. atestată sub nr. top. 2599, face parte din c.f. nr. 9296, Sighetu Marmaţiei, nr. top. actual 2599/4/2/2/2; să dispună întabularea dreptului de proprietate a reclamantei, în partea privind nr. top. 2590/2/1/2, nr. top. 2591/2/1/2, nr. top. 2590/2/1/3 şi nr. top. 2591/2/1/3, în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, prin dezmembrare, precum şi în c.f. nr. 9296 nr. top. 2599/4/2/2/2 prin dezmembrare; obligarea pârâtei D M, a-i preda în deplină proprietate şi posesie, terenul situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, în suprafaţă de 1265 m.p. identificat prin expertiza lui KT, din dosar nr. 14/307/2002, a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei între reperii: 49-52-51-48-47-C-D-E-46-70-72-36-35-34-33-32-50-49 din anexa nr. 1, la expertiză (val. 2000 lei); obligarea pârâtei D M, a o despăgubi cu suma de 1000 lei, contravaloarea folosirii terenului, situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, în suprafaţă de 1265 m.p. pe anii: 2007, 2008 şi2009.

In fapt, prin sentinţa civilă nr. 1520/17 aprilie 2003, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2335/R/2006, a Curţii de Apel Cluj, s-a constatat dobândirea de către reclamantă a dreptului de proprietate, prin  uzucapiune, privind terenul în suprafaţă de 1684 m.p. situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş.

De asemenea, prin sentinţa civilă nr. 538/26 martie 2007, rămasă irevocabilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamantă, anulându-se certificatul de moştenitor nr. 35/28.02.2005, în partea privind suprafaţa de 229 m.p. şi respectiv 85 m.p. din c.f. nr. 16.669 nr. top. 2590/2/1/1 şi 2591/2/1/1, cu rectificarea de c.f. referitoare la aceste nr. topografice şi repunerea în situaţia anterioară.

Cererea de intervenţie formulată de numiţii D V (decedat) şi D M (pârâtă) în cauza de sub dosar nr. 14/307/2002 a fost respinsă. Deoarece D V a decedat la 12 octombrie 2004, pârâţii D au fost chemaţi în judecată în calitate de moştenitori, D M fiind chemată şi în nume personal. Numerele topografice discutate în prezenta cauză provin din c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei.

Astfel, conform situaţiei tabulare atestată în c.f nr. 919 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2 şi 2591/2, au fost dezmembrate (B13) în nr. top. 2590/2/1, 2590/2/2, 2591/2/1 şi 2591/2/2.

Nr. top. 2590/2/1 şi 2591/2/1, au fost transcrise în c.f. nr. 16.669 Sighetu Marmaţiei (Bl4 din c.f. nr. 919 şi respectiv Bl din c.f. nr. 16.669), în favoarea Statului Român.

Ulterior nr. top. 2590/2/1 s-a dezmembrat în nr. top. 2590/2/1/1 (905 m.p.), 2590/2/1/2 (518 m.p.), 2590/2/1/3 (1374 m.p.), iar nr. top. 2591/2/1, s-a dezmembrat în nr. top. 2591/2/1/1 (85 m.p.), nr. top. 2591/2/1/2 (93 m.p.) şi nr. top. 2591/2/1/3 (191 m.p.) a se vedea înscrierile de sub B5 din c.f nr. 16669 .

Asupra nr. top. 2590/2/1/1 şi 2591/2/1/1, s-a înscris dreptul de proprietate a numiţilor D V şi D M (B6), iar celelalte nr. top., anume: 2590/2/1/2, 2590/2/1/3, 2591/2/1/2 şi 2591/2/1/3, au fost retranscrise în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei (B9).

Situaţia actuală sub aspect de c.f. pentru nr. topografice nr. 2590/2/1/2, 2590/2/1/3, 2591/2/1/2 şi nr. top. 2591/2/1/3, nu corespunde cu cea anterioară avută în vedere la pronunţarea sentinţei, ceea ce împiedică operarea în c.f. a proprietăţii reclamantei, sub aspect de uzucapiune determinând acţiunea prezentă, sub cererile de constatare şi întabulare.

Aceeaşi situaţie o prezintă şi suprafaţa de 144 m.p. teren, din c.f. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2599/4/2/2/2.

Ca o consecinţă a constatării de mai sus, a solicitat şi întabularea în cartea funciară.

Suprafaţa de 1684 m.p. constatată ca fiind proprietatea reclamantei, drept dobândit prin uzucapiune prin sentinţa civilă nr. 1520/17 aprilie 2003, a fost folosită de către pârâta D M, cu rea credinţă, în opoziţie şi cu sentinţa civilă nr. 2160/28 oct 1996, procesul verbal din 27 mai 1997, sentinţa penală nr. 217/13 aprilie 1998, decizia penală nr. 325/A/14 iulie 1998, sentinţa penală nr. 66/1.II.2000 şi procesul verbal de executare din 18.VI.2001.

De menţionat că prin sentinţa civilă nr. 538/26 martie 2007, rămasă definitivă prin decizia nr. 65/R/2008, a Curţii de Apel Cluj, s-a anulat certificatul de moştenitor nr. 35/28.02.2005, emis în urma decesului lui D V (fostul soţ şi tată a pârâţilor), pentru suprafaţa de 229 m.p.şi respectiv 85 m.p., radiindu-se din cartea funciară  dreptul de proprietate a pârâţilor D.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 Cod procedură civilă, art. 480 şi 485 Cod civil.

Prin precizare la acţiune, a chemat în judecată  Statul Roman, prin Municipiul Sighetu Marmaţiei, reprezentat prin Primar,

Pârâţii D M, D L, D P D, D A şi D V I prin întâmpinare au solicitat  respingerea  acţiunii .

Reclamanta îi cheamă în judecată ca moştenitori ai defunctului D V,decedat la 12.10.2004,dar o asemenea calitate la momentul introducerii acţiunii nu există. Chemându-i în judecată aceştia capătă calitatea de pârâţi şi nu de moştenitori.

În motivare arată că, pentru primul capăt de cerere vizând constatarea dreptului de proprietate  asupra parcelei din C.F. 919 nu se arată suprafaţă, iar a doua are 144 mp.

Această cerere nu este fondată întrucât reclamanta nu îndeplineşte condiţiile pentru a uzucapa, întrucât au existat mai multe probleme de posesie asupra acestor imobile.

Datorită tulburării de fapt şi de drept în exercitarea posesiei, aceasta nu este utilă. Reclamanta nu a posedat niciodată terenul în mod public, netulburat, continuu şi sub nume de proprietar.

De asemenea, nu se invocă temeiul de drept al acţiunii.

U privire la cererea de revendicare a suprafeţei de 1265 mp, reclamanta nu indică datele de cf, iar dacă este vorba despre terenul care face obiectul primului capăt de cerere, la momentul introducerii acţiunii, reclamanta nu era proprietar.

Ultimul petit vizează despăgubirile civile , cerere nefondată întrucât  reclamanta nu este proprietara sau posesoarea de bună credinţă asupra terenului. De altfel,reclamanta solicita despăgubiri de 1000 lei pe anii 2007,2008 si 2009),dar nu explică dacă suma este pentru fiecare an în parte sau pentru toţi 3 anii indicaţi mai sus.

Trebuie pusă în discuţia părţilor şi excepţia lipsei căutaţii procesuale pasive a celorlalţi pârâţi, despre a căror prezenţă în proces reclamanta nu explică nimic.

Prin răspuns la întâmpinare arată că sentinţele la care a tăcut trimitere în cuprinsul acţiunii s-au pronunţat în contradictoriu şi cu aceştia, precum şi cu Statul Român reprezentat prin Consiliul local Sighetu Marmaţiei, Prefectura Judeţului Maramureş şi numitul Sollossy G.

Avându-se în vedere prezenta acţiune, în legătură cu calitatea în care urmează a sta în judecată, înţelege să formuleze precizări în sensul de a-i chema în judecată pe Statul Român prin Municipiul Sighetu Marmaţiei, reprezentat prin Primar; Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş, S G, D M, D L, D P-D, D A Ştefan şi D V – I.

Astfel, Statul Român, figurează intabulat şi la ora actuală asupra terenului dobândit prin uzucapiune, fiind chemat în judecată în legătură cu cererile de sub pct. a şi b din acţiune.

Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş, Sollossy G, D L, D P D, D A, D V-Ioan, pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunţa în cauză, iar D M, în legătură cu cererile de sub pct. c şi d din acţiune.

La cererile formulate sub pct. a şi b din acţiune, înţelege să formulăm următoarele precizări:a se constata că dreptul de proprietate, dobândit de reclamantă prin uzucapiune, asupra terenului, situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş cu referire la nr. top. 2590/2/1/2 (419 m.p.) după dezmembrare, nr. top. 2591/2/1/2 (66 m.p.) după dezmembrare, nr. top. 2590/2/1/3 (694 m.p.) după dezmembrare şi nr. top. 2591/2/1/3 (132 m.p.) după dezmembrare, face parte din c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, iar în ce priveşte suprafaţa de 144 m.p. atestată sub nr. top. 2599, face parte din c.f. nr. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. actual 2599/4/2/2, după dezmembrare, ţinându-se seama de expertiza ce va fi efectuată în cauză; să se dispună întabularea dreptului de proprietate al reclamantei, cu referire la nr. top. 2590/2/1/2 (419 m.p.) după dezmembrare, nr. top. 2591/2/1/2 (66 m.p.) după dezmembrare, nr. top.2590/2/1/3 (694 m.p.) după dezmembrare şi nr. top. 2591/2/1/3(132 m.p.) după dezmembrare în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, precum şi în c.f. nr. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2599/4/2/2/2 (144 m.p.)după dezmembrare.

Referitor la pct. d, nu consideră a se impune precizări, despăgubirile fiind indicate global pe anii 2007, 2008 şi 2009.

Sentinţa civilă nr. 1520/17 aprilie 2003 a rămas irevocabilă astfel că există o hotărâre care atestă irevocabil, dobândirea proprietăţii de către reclamantă, asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, în suprafaţă de 1684 m.p.

Sub pct. a din acţiune, n-a formulat o nouă cerere de dobândire a proprietăţii prin uzucapiune.

Deoarece pentru numerele top. indicate în cererea de sub pct. a din acţiune, s-a indicat greşit cartea funciară, 16.669 în loc de 919 şi respectiv nr. 9296, din care cauză imobilul nu s-a putut intabula în cartea funciară, a formulat prezenta acţiune, prin cererile de sub pct. a şi b .

Nefăcându-se nici propunere de dezmembrare pentru nr. top. indicate în acţiune, a fost şi este încă un impediment în operarea în c.f. a proprietăţii.

De menţionat că cererea de îndreptare a erorii materiale, formulată în cauză, a fost respinsă, prin încheierea din 11 iunie 2009, aflată la dosar.

Revendică de la pârâta D Măria, suprafaţa de 1265 m.p. (diferenţa de suprafaţă până la 1684 m.p. se află în folosinţa reclamantei) în temeiul sentinţei civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, hotărâre, care este opozabilă pârâtei, fiind parte în cauză, în calitate de intervenientă.

Conform dispoziţiilor art. 28 din legea nr. 7/1996, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale, sunt opozabile faţă de terţi, fără înscriere în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi uzucapiune. In acest mod este formulat şi art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938.Or, pârâta D M a fost parte în cauza de sub dosar nr.1049/2002.

În şedinţa publică din 8 iunie 2010, reprezentantul pârâţilor invocă excepţia autorităţii de lucru judecat  având în vedere că s-a reconstituit dreptului de proprietate  prin uzucapiune.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive , instanţa s-a pronunţat în şedinţa publică  din 26 octombrie  2010, fila 143.

La data de 28 ianuarie 2014, reclamanta îşi majorează pretenţiile la suma de 5316 lei potrivit expertizei.

Prin completare de acţiune şi precizări la acţiune  solicită rectificarea situaţiei tabulare, sub aspect de suprafaţă, a imobilelor, în natură teren cuprins în c.f nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 518 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafaţă de 93 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f nr.16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafaţă de 191 m.p. în sensul de a se înscrie, în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 suprafaţa de 419 m.p. în loc de suprafaţa de 518 m.p.; în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 suprafaţa de 66 m.p. în loc de suprafaţa de 93 m.p. şi în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 suprafaţa de 132 m.p. în loc de suprafaţa de 191 m.p.; a se constata că dreptul de proprietate dobândit de reclamantă, prin uzucapiune, conform sentinţei civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, este asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă totală de 1684 m.p. face parte din: c.f nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 419 m.p., c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmaţiei, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmaţiei, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei în suprafaţă de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafaţă de 66 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 în

suprafaţă de 132 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafaţă de 694 m.p., prin dezmembrare şi c.f. nr. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafaţă de 59 m.p. prin dezmembrare; a se dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamantei, asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă totală de 1684 m.p., în: c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 419 m.p.; c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmaţiei, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmaţiei, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, în suprafaţă de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafaţă de 66 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafaţă de 132 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafaţă de 694 m.p. prin dezmembrare şi c.f. nr. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafaţă de 59 m.p. prin dezmembrare; a fi obligată pârâta D M, a preda, în deplină proprietate şi posesie pe seama reclamantei terenul situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă de 1551 m.p., suprafaţă identificată prin expertiza ing. Kalmar Tiberiu, completare nr. 1, reperii 1-16-15-18-26-20-91-13-12-72-71-70-42-84-17-48-47-C-D-E-46-A-45-G-F-H-14-3-1; obligarea pârâtei D M, a o despăgubi pe reclamantă, cu suma de 5316 lei, contravaloarea folosinţei terenului,situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă de 1265 m.p. pe anii 2007-2012.

In fapt, consideră că necesitatea completării de acţiune, este determinată şi de situaţia juridică, sub aspect de suprafaţă, raportat la situaţia de carte funciară a nr. top. 2590/2/1/2; 2591/2/1/2; 2591/2/1/3, a suprafeţei şi suprafaţa reală de carte funciară aşa cum reiese din expertiză.

Pârâţii, prin note de şedinţă invocă excepţia  inadmisibilităţii precizării şi completării de acţiune,rugăm a se reţine ca temei de drept al acesteia dispoziţiile art.132 alin.1 şi 2 Cod procedură civilă (1865).

La momentul promovării acţiunii -18 noiembrie 2009-reclamanta cunoştea care este regimul juridic al imobilului în litigiu, regim juridic care se răsfrânge asupra tuturor capetelor de cerere.

Hotărârile judecătoreşti invocate în cuprinsul acţiunii şi, ulterior,prin precizările făcute la data de 27.04.2010 şi,respectiv,27 mai 2014, erau definitive şi puteau fi puse în executare, astfel că toate datele necesare promovării unei acţiuni coerente îi erau la îndemână reclamantei.

După  5 ani de proces  se introduc date noi de CF în aceste precizări şi completări, precum şi un capăt de cerere nou, cel referitor la rectificarea de CF.

Chiar şi în condiţiile pronunţării unei hotărâri judecătoreşti ulterior promovării acţiunii, darămite înainte de acest momente,completarea şi modificarea(„precizarea") acţiunii nu este permisă după consumarea primei zi de înfăţişare,în raport de dispoziţiile art. 132 Cod procedură civilă.

Excepţiile de la regulă sunt prevăzute limitativ în alin.2 al aceluiaşi articol, dar reclamanta nu se găseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute la pct.1-4.

Reclamanta a depus şi ea note scrise apreciind că excepţia inadmisibilităţii precizării şi completării de acţiune, formulată de pârâţi, nu este întemeiată.

Cererile de sub pct. b, c, d şi e, din completarea şi precizarea la acţiune, au fost formulate şi anterior. Se confundă cererea în sine, cu precizările la aceasta, decurgând din expertiza efectuată în cauză şi care se referă la totalitatea numerelor topografice. Or, prin aceasta, nu s-a produs o modificare de acţiune, ci s-au menţinut aceleaşi cereri, la care s-au adus precizări, decurgând din probaţiunea efectuată în cauză.

In ce priveşte cererea de rectificare de carte funciară, într-adevăr această cerere, este formulată după prima zi de înfăţişare. Insă, rectificarea solicitată se referă la c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2, 2591/2/1/2; 2591/2/1/3, proprietar de c.f. fiind Statul Român, care nu s-a opus formulării acestui capăt de cerere, după prima zi de judecată.

Cum pârâţii D n-au vreun drept vizând rectificarea de carte funciară, proprietatea Statului Român, apreciază că solicitarea acestora este neîntemeiată.

Analizând actele dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Raportat la excepţia autorităţii de lucru judecat instanţa reţine că potrivit precizărilor reclamantei, în prezenta cauză se solicită pe lângă alte cereri, a se constata că dreptul de proprietate dobândit de reclamantă, prin uzucapiune, conform sentinţei civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, este asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în

suprafaţă totală de 1684 m.p. şi face parte din c.f nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 419 m.p., c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmaţiei, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmaţiei, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei în suprafaţă de 314 m.p.;  c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafaţă de 66 m.p.;  c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafaţă de 132 m.p; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafaţă de 694 m.p., prin dezmembrare; c.f. nr. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafaţă de 59 m.p. prin dezmembrare.

Obiectul dosarului 1049/2002 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1520/17 aprilie 2003 a avut ca obiect, printre altele, constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă totală de 1684 m.p. care face parte din: c.f nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 419 m.p.; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top  2591/2/1/2, în suprafaţă de 66 mp; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top  2590/2/1/1, în suprafaţă de 229 mp;  c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top  2591/2/1/1, în suprafaţă de 66 mp; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top  2590/2/1/3, în suprafaţă de 694 mp; c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top  2591/2/1/3, în suprafaţă de 132 mp şi c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top  2599, în suprafaţă de 144 mp.

În primul rând s-a constatat că nu există identitate de părţi, cauză şi obiect, condiţia triplei identităţi nefiind îndeplinită, astfel că excepţia invocată cu privire la acest capăt de cerere va fi respinsă.

Pe fondul acestui petit, instanţa a constatat că nu este vorba despre o constatarea a dobândirii unui drept de proprietate, ci despre o  încercare de a modifica dispoziţiile unei hotărâri irevocabile în condiţiile în care  căile de atac promovate şi cererea de îndreptare a erorii materiale au fost respinse.

Astfel, constatându-se dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului cu datele de carte funciară din sentinţa civilă nr. 1520/17.04.2003, nu se poate admite solicitarea reclamantei de a se constata oarecum că imobilul asupra căruia i s-a recunoscut dreptul de proprietate  are alte date de carte funciară.

Această solicitare, dacă s-ar admite ar avea acelaşi  efect ca o hotărâre de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune însă fără a parcurge etapele şi probaţiunea specifice unui astfel proces.

De asemenea nici dispoziţiile privind de rectificarea carte funciară prev. de art. 26 din Legea 7/1996 care prevăd că dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faţă de terţi, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înţelege să dispună de ele nu sunt aplicabile întrucât în speţă de pe o parte uzucapiunea a fost constatată asupra unor terenuri, iar opozabilitatea prevăzută de acest tex de lege se invocă faţă de alte terenuri, cu alte date de carte funciară .

Potrivit art. 34 din Legea 7/1996  orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greşit calificat; nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Niciuna din situaţiile prevăzute de lege nu poate fi invocată în susţinerea acţiunii, toate situaţiile prevăzând modificări şi neconcordanţe ulterioare dobândirii dreptului de proprietate .

Având în vedere soluţia adoptată, instanţa a respins celelalte cereri, care sunt accesorii petitului de rectificare a cărţii funciare. Astfel, odată cu respingerea acestei cereri nu se mai întrunesc condiţiile necesare pentru acţiunea în revendicare.

Argumentul invocat de pârâţi referitor la faptul că la momentul introducerii acţiunii, reclamanta nu era proprietar, nu este temeinic, în situaţia în care s-ar fi admis primul capăt de cerere, acţiunea în revendicare fiind admisibilă sub rezerva dovedirii posesiei terenului de către pârâţi.

Nici argumentul potrivit căruia reclamanta îi cheamă în judecată pe pârâţi ca moştenitori ai defunctului D V, dar o asemenea calitate la momentul introducerii acţiunii nu exista nu este întemeiat, fiind evidentă calitatea de pârâţi a succesorilor defunctului, acesta neputând fi chemat iniţial în judecată pentru ca apoi să fie introduşi moştenitorii, deoarece, decedat fiind la momentul introducerii acţiunii, nu ar fi avut capacitate de folosinţă.

Acţiunea nu putea fi îndreptată decât împotriva succesorilor defunctului, care în mod corect au fost chemaţi în judecată ca şi pârâţi în virtutea calităţii lor de succesori.

Prin Încheierea din 9 februarie 2010 s-a admis în parte cererea reclamantei de acordare a ajutorului public judiciar sub forma reducerii cu 50%, aceasta fiind scutită de la plata a jumătate din taxa timbru stabilită, astfel că suma de 1358 lei, pentru care i s-a admis cererea va rămâne în sarcina statului potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. 1 din OUG 51/2008.

În temeiul dispoziţiilor art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată către pârâţi în cuantum de 1500 lei.

Împotriva sentinţei civile nr. 536/31.03.2015, în termenul prevăzut de art. 284 Cod procedură civilă 1865, a formulat apel apelanta-reclamantă J M-fila 2 din dosarul Tribunalului.

Prin motivele de apel, apelanta-reclamantă J M a solicitat în temeiul dispoziţiilor art. 296 Cod procedură civilă 1865, admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate şi a se dispune rectificarea situaţiei tabulare, sub aspect de suprafaţă, a imobilelor, în natură teren cuprins în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 518 m.p.; c.f nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafaţă de 93 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafaţă de 191 m.p. în sensul de a se înscrie, în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 suprafaţa de 419 m.p. în loc de suprafaţa de 518 m.p.; în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 suprafaţa de 66 m.p. în loc de suprafaţa de 93 m.p. şi în c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 suprafaţa de 132 m.p. în loc de suprafaţa de 191 m.p.; a se constata că dreptul de proprietate dobândit de reclamantă, prin uzucapiune, conform sentinţei civile nr. 1520/17.04.2003, rămasă irevocabilă, asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă totală de 1684 m.p. face parte din c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 419 m.p., c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmaţiei, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmaţiei, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei în suprafaţă de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafaţă de 66 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafaţă de 132 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafaţă de 694 m.p., prin dezmembrare şi c.f. nr. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafaţă de 59 m.p. prin dezmembrare; a se dispune întabularea dreptului de proprietate al reclamantei, asupra terenului situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă totală de 1684 m.p., în: c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/2 în suprafaţă de 419 m.p.; c.f. convertit nr. 58249 Sighetu Marmaţiei, nr. cadastral 58249 Sighetu Marmaţiei, provenit din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, în suprafaţă de 314 m.p.; c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/2 în suprafaţă de 66 m.p.; c.f nr. 919 Sighetu Marmaţiei, transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2591/2/1/3 în suprafaţă de 132 m.p.; c.f nr. 919 Sighetu Marmaţiei transcris din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2590/2/1/3/1 în suprafaţă de 694 m.p. prin dezmembrare şi c.f nr. 9296 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 2599/4/2/2/2/1 în suprafaţă de 59 m.p. prin dezmembrare; a fi obligată pârâta D Măria, a preda, în deplină proprietate şi posesie pe seama reclamantei terenul situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă de 1551 m.p., suprafaţă identificată prin expertiza ing. Kalmar Tiberiu, completare nr. 1, reperii 1-16-15-18-26-20-91-13-12-72-71-70-42-84-17-48-47-C-D-E-46-A-45-G-F-H-14-3-1; obligarea pârâtei D Măria, a o despăgubi pe reclamantă, cu suma de 5316 lei, contravaloarea folosinţei terenului, situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, jud. Maramureş, în suprafaţă de 1265 m.p. pe anii 2007-2012 şi obligarea pârâţilor D Măria, D L, D P D, D A şi D V Ioan, în solidar, la cheltuieli de judecată în sumă de 4422 lei.

 Apelanta solicită obligarea intimaţilor D Măria, D L, D P D, D A şi D V Ioan, în solidar la cheltuieli de judecată în apel.

În motivele de apel, apelanta-reclamantă J M a arătat că în opinia sa, hotărârea atacată este nelegală, în cauză făcându-se, după aprecierea apelantei, o aplicare greşită a legii.

Apelanta arată că prin sentinţa civilă nr. 1520 din 17 aprilie 2003, rămasă irevocabilă, s-a constatat dobândirea de către apelanta-reclamantă, prin uzucapiune, a dreptului de proprietate, privind imobilul, în natură teren, situat în Sighetu Marmaţiei, str. P, nr. 40, dintre vecinii: Simion V, D V şi D Măria, în suprafaţă de 1684 m.p., cu datele de identificare din sentinţă, dispunându-se întabularea dreptului de proprietate, în cartea funciară, respingându-se cererea de intervenţie formulată în cauză de intervenientii D V si D Măria. Deci, apelanta a devenit proprietară asupra imobilului arătat mai sus, prin uzucapiune. Insă, în urma unor schimbări vizând situaţia tabulară privind suprafaţa de 1684 m.p. teren, dobândit prin uzucapiune, acesta n-a putut fi înscris în cartea funciară, situaţie reliefată şi în expertiza efectuată de expert K T şi în completarea nr. 1, la raportul de expertiză a aceluiaşi expert. In acest context expertul K T localizând suprafaţa de 1684 m.p. teren, dobândit de apelantă prin uzucapiune, a arătat corespondentul de c.f. al acestei suprafeţe, cu situaţia tabulară actuală şi totodată suprafeţele reale ale numerelor top, ce ar trebui să fie reflectate în cartea funciară.

Reclamanta, prin acţiunea formulată, n-a solicitat o noua constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, privind suprafaţa de 1684 m.p., ci corespondentul dintre această suprafaţă dobândită şi cartea funciară, urmare a operării în c.f. a dispoziţiilor din sentinţa nr. 1520 din 17.04.2003 referitoare la rectificarea de carte funciară, ocazie cu, care s-a creat nr. cadastral 58249 Sighetu Marmaţiei din c.f. convertită 58249 Sighetu Marmaţiei.

Numerele topografice, asupra cărora apelanta a solicitat constatarea, rectificarea de carte funciară şi întabularea, sunt înscrise în c.f. pe seama Statului Român care n-a avut opoziţie la această înscriere în cartea funciară.

In motivarea respingerii acţiunii instanţa de fond, are în vedere faptul că prin cererile formulate, reclamanta ar încerca modificarea unor dispoziţii irevocabile din sentinţa civilă nr. 1520 din 17 aprilie 2003, apreciere care este neîntemeiată în contextul în care solicitarea de rectificare, constatare şi întabulare, vizează situaţia actuală, c.f. nr. 919 Sighetu Marmaţiei provenind din transcrierea din c.f. nr. 16669 Sighetu Marmaţiei, cuprins în sentinţa anterioară, carte funciară din care s-a convertit şi cartea funciară nr. 58249 Sighetu Marmaţiei, fapt arătata şi în cuprinsul cererilor formulate.

Or, aceste modificări de carte funciară, privind suprafaţa de teren dobândită prin uzucapiune, nu se pot materializa decât prin solicitarea de rectificare formulată, constatare şi întabulare, a aceleiaşi suprafeţe faptice, în corespondenţă cu situaţia reală de c.f., în opinia apelantei.

Conform dispoziţiilor art. 35 din legea nr. 7/1996, în cazul în care cuprinsul cărţii funciare, nu corespunde în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia, înţelegându-se prin rectificare, radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă de-a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. Ceea ce s-a solicitat sub aspect de rectificare, a fost înscrierea suprafeţelor reale ale unora dintre numerele topografice, în raport cu suprafaţa actuală, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 36 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 (fost art. 34 din aceiaşi lege).

Soluţia instanţei de fond, în aprecierea apelantei, este nefondată şi sub aspectul celorlalte cereri respinse de instanţa de fond, urmare a respingerii cererii de rectificare de carte funciară. In fapt, fiind în litigiu aceeaşi suprafaţă de teren, dobândită prin uzucapiune, iar sentinţa civilă nr. 1520 din 17.04.2003, fiind opozabilă pârâtei D M, aceasta trebuia obligată la predarea în proprietatea apelantei-reclamante, a suprafeţei de teren, pe care aceasta o deţine din terenul proprietatea reclamantei-apelante şi totodată aceasta trebuia obligată la despăgubirile solicitate, folosind fără drept suprafaţa de 1551 m.p. din terenul proprietatea reclamantei.

Apelanta  are în vedere în acest sens dispoziţiile art. 480 din vechiul Cod civil, precum şi dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 7/1991, menţionând, raportat la sentinţă că nu se discută în prezenta cauză de un alt teren, decât cel asupra căruia s-a constatat dobândirea proprietăţii prin uzucapiune conform sentinţei civile nr. 1520 din 17.04.2003.

Analizând sentinţa civilă nr. 536/31.03.2015 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei pe baza motivelor de apel formulate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă 1865, tribunalul constată următoarele:

Examinând considerentele sentinţei civile nr. 536/31.03.2015, tribunalul reţine că prima instanţă, fără a fi pus în discuţie în timpul desfăşurării procesului, constată în motivare că: „în cauză nu este vorba despre o constatare a dobândirii unui drept de proprietate, ci despre o încercare de a modifica dispoziţiile unei hotărâri irevocabile în condiţiile în care căile de atac declarate şi cererea de îndreptare a erorii materiale au fost respinse”, aspect ce reflectă neînţelegerea obiectului cauzei deduse judecăţii, cu consecinţa necercetării fondului cauzei raportat la obiectul acesteia.

Excepţia invocată vizând inadmisibilitatea modificării de acţiune depusă la dosar la 23 mai 2014 raportat la art. 132 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă 1865, nu a fost soluţionată de către instanţă, din considerentele sentinţei, care îmbracă un caracter contradictoriu, putându-se deduce că şi modificarea de acţiune ar fi fost respinsă, cu o motivare constând în reproducerea dispoziţiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996.

Respingerea celorlalte capete de cerere nu este motivată în considerentele sentinţei.

Motivarea dată sentinţei atacate nu îndeplineşte cerinţele art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă 1865, necesare pentru exercitarea controlului judiciar şi reflectă o necercetare corespunzătoare a fondului cauzei.

În conformitate cu dispoziţiile art. 281 pct. 5 Cod procedură civilă 1865, hotărârea se dă în numele legii şi va cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Hotărârea judecătorească trebuie să fie rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a pretenţiilor deduse judecăţii, a dispoziţiilor legale incidente şi a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui raţionament logico-juridic care trebuie să se reflecte în motivarea sentinţei.

Prima instanţă avea a analiza şi a răspunde motivat tuturor cererilor, excepţiilor şi apărărilor formulate de părţi.

Motivarea sentinţei nu reflectă însă o examinare corespunzătoare a tuturor chestiunilor supuse analizei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în mod constant în jurisprudenţa sa că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţie, nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile şi observaţiile părţilor sunt în mod real ascultate, adică în mod real şi concret examinate de către instanţă. Astfel spus, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului implică mai ales în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă şi al argumentelor părţilor.

Obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 261 Cod procedură civilă 1865, are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerentele de drept.

În cauză hotărârea atacată nu răspunde acestor exigenţe legale, deoarece nu examinează în mod efectiv cererile, apărările şi susţinerile părţilor, concluzia primei instanţe nu ţine seama de obiectul cauzei deduse judecăţii şi nu este precedată de o examinare a chestiunilor de fapt şi de drept ridicate de părţi.

În raportul de expertiză efectuat în cauză, domnul expert K T arată că nu poate efectua propuneri pentru întăbularea în cartea funciară a parcelelor în litigiu deoarece în timpul derulării acestui proces civil, pe o porţiune în suprafaţă de 1555 mp (a se vedea anexa 2-porţiunea haşurată cu linie albastru cyan şi linie roşie) se întabulează numitul G I.

Expertul menţionează că parcela numitului G I este întabulată în baza Titlului de proprietate nr. 1974/46, prin documentaţia vizată sub nr. 8576/2009 atribuindu-se parcelelor un nr. cadastral nou atribuit 51793 în suprafaţă totală de 8440 mp ( a se vedea anexa 3 şi4).

Porţiunea ce se suprapune numai scriptic, în suprafaţă de 1555 mp, peste parcela în litigiu, nr. top 2590/2/1/3 şi top 2591/2/1/3 şi peste 2599/4/2/2/2 face parte din parcela nr. top vechi 2588/3 şi din top vechi 2589/2/1, parcele identificate greşit ca numere topografice. Această documentaţie cadastrală vizată sub nr. 8576/2009 nu ţine cont de identificarea parcelelor topografice,  de schiţele anterioare.

Părţile din litigiu au arătat în teren parcelele măsurate fără a avea un alt litigiu cu numitul G I, expertul presupune că această suprapunere este doar scriptică, din coordonatele stereo 70, expertul arătând că nu se pot executa mai departe alte planuri de amplasament şi delimitare pentru parcelele în litigiu.

Având în vedere concluziile expuse în raportul de expertiză de către domnul expert K T, existând posibilitatea ca pe terenul în litigiu să fi fost emis un titlu de proprietate, nr. 1974/46, numitului G I, se impunea ca prima instanţă să pună în discuţie dacă reclamanta nu înţelege să îl cheme în judecată pe numitul G I. Acest aspect nu poate fi elucidat în calea de atac a apelului, raportat la dispoziţiile art. 294 Cod procedură civilă 1865.

Raportat la considerentele ce preced, în baza art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă 1865 în formularea în vigoare la momentul introducerii acţiunii, tribunalul va admite în parte apelul declarat, va desfiinţa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Domenii speta

Spete similare