Plasament minor. Cuantumul contribuţiei de întreţinere. Muncă în folosul comunităţii.

Decizie 802/A din 21.10.2015


Legea nr. 272/2004: art. 67 alin. 1 şi 2.

Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa care a dispus plasamentul copilului va stabili, dacă este cazul, şi cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea acestuia, în condiţiile stabilite de C. civ., iar conform prevederilor alin. 2 al aceluiaşi text de lege, dacă plata contribuţiei la întreţinerea copilului nu este posibilă, instanţa obligă părintele apt de muncă să presteze între 20 şi 40 de ore lunar pentru fiecare copil, acţiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială, pe raza administrativ-teritorială în care are domiciliul sau reşedinţa.

În ceea ce o priveşte pe mama minorului, s-a constatat că aceasta nu are venituri, întreţinându-se din prestarea unor munci ocazionale şi că din adeverinţa  medicală depusă în probaţiune reiese că este clinic sănătoasă, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 67 alin.1 şi 2 din Legea nr. 272/2004, pentru obligarea acesteia la prestarea de muncă în folosul comunităţii.

Prin Sentinţa civilă nr. 873/13 iulie 2015, Tribunalul Mureş a admis acţiunea formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Mureş, în contradictoriu cu pârâta G.E. şi a dispus obligarea acesteia, în calitate de mamă a minorului XX., la efectuarea a 20 ore/lunar de acţiuni sau lucrări de interes local pe raza administrativ - teritorială  a comunei Chibed, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială dispusă în privinţa minorului prin Sentinţa civilă nr. 1591/30.09.2010 a Tribunalului  Mureş.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut că minorul a fost părăsit de mamă la Clinica de Neonatologie Prematuri Târgu Mureş, iar în urma evaluării situaţiei acestuia s-a constatat că mama nu dispune de condiţii de trai corespunzătore pentru creşterea şi educarea copilului şi că nu există  nici rude care să-şi asume responsabilitatea  în acest sens, astfel că prin Sentinţa civilă nr. 8/C/ 01.02.2010 a Tribunalului Mureş a fost deschisă procedura adopţiei interne.

S-a mai reţinut că în prezent, potrivit celor dispuse prin Sentinţa civilă nr. 1591/30.09.2010 a Tribunalului Mureş, minorul se află în plasament la asistent maternal  profesionist  B. J.D., unde s-a integrat foarte bine şi a stabilit relaţii de ataşament cu membrii familiei.

În ceea ce o priveşte pe mama minorului, s-a constatat că aceasta nu are venituri, întreţinându-se din prestarea unor munci ocazionale şi că din adeverinţa  medicală depusă în probaţiune reiese că este  clinic sănătoasă, astfel că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 67 alin.1 şi 2 din Legea nr. 272/2004, pentru obligarea acesteia la prestarea de muncă în folosul comunităţii.

Pârâta a declarat apel împotriva acestei hotărâri, solicitând schimbarea integrală a sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii.

În motivarea apelului, pârâta a arătat că nu este de acord să muncească în folosul comunităţii, întrucât, aşa cum şi ea a crescut  într-o familie fără venituri, cu ajutorul primit de la stat poate să aibă grijă de copilul ei, care trebuie să fie crescut de mamă, iar nu de persoane străine.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamanta a solicitat respingerea apelului ca nefondat, susţinând că soluţia primei instanţe este legală şi temeinică, întrucât din probele aflate la dosar rezultă că mama minorului nu dispune de condiţii materiale pentru creşterea şi educarea acestuia, iar potrivit Adresei nr. 14598/22 mai 2015, a fost de acord cu menţinerea măsurii de protecţie specială dispusă în privinţa acestuia.

Examinând apelul dedus judecăţii, prin raportare la motivele invocate şi în limitele efectului devolutiv al căii de atac, reglementat de art. 476 - 478 din C. pr. civ., Curtea a reţinut următoarele:

Minorul XX. este rezultatul unei relaţii ocazionale a mamei-pârâte, neavând paternitatea stabilită şi a fost abandonat de aceasta imediat după naştere, în Clinica de Neonatologie Prematuri Târgu Mureş, după care, prin Hotărârea nr. 39/27.01.2005 a Comisiei pentru Protecţia Copilului Mureş s-a instituit în favoarea lui măsura de protecţie specială a plasamentului la asistent maternal profesionist C.D., măsură care a fost ulterior modificată prin Sentinţa civilă nr. 1591/30.09.2010 a Tribunalului  Mureş, în sensul plasamentului la asistent maternal  profesionist  B. J.D., unde se află şi în prezent, iar prin Sentinţa civilă nr. 8/C/ 01.02.2010 a Tribunalului Mureş s-a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei interne.

Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa care a dispus plasamentul copilului va stabili, dacă este cazul, şi cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea acestuia, în condiţiile stabilite de C. civ., iar conform prevederilor alin. 2 al aceluiaşi text de lege, dacă plata contribuţiei la întreţinerea copilului nu este posibilă, instanţa obligă părintele apt de muncă să presteze între 20 şi 40 de ore lunar pentru fiecare copil, acţiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială, pe raza administrativ-teritorială în care are domiciliul sau reşedinţa.

Prin cererea înregistrată sub nr. 14598/22 mai 2015 la Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Mureş, mama-pârâtă a solicitat menţinerea măsurii de protecţie specială dispusă în privinţa minorului, arătând că nu are loc de muncă, iar din cuprinsul anchetei sociale efectuate la domiciliul acesteia de Primăria comunei Chibed rezultă că aceasta nu dispune de posibilităţi reale de întreţinere şi educare a copilului, întrucât nu beneficiază de niciun venit permanent, iar locuinţa pe care o ocupă este compusă dintr-o cameră de 4/4 m, o bucătărie şi un hol, nefiind racordată la reţeaua de curent electric.

De asemenea, se reţine că potrivit adeverinţei medicale emise de Cabinet medical individual Dr. S.S., mama minorului este clinic sănătoasă, neaflându-se în evidenţă cu boli cronice sau psihice.

Din perspectiva celor anterior expuse, Curtea a constatat că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, soluţia adoptată fiind în acord cu probatoriul administrat şi cu prevederile art. 67 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, astfel că, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 din C. pr. civ., a respins ca nefondat apelul examinat.

Domenii speta