Omorul

Dosar nr. 2392/89/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr.464

Şedinţa publică de la 12 Noiembrie 2014

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din

cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

Pe rol fiind pronunţarea cauzei penale privind pe inculpatul LN, fără antecedente penale,  trimis în judecată, în stare de arest preventiv,  pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 C.pen. rap. la art. 199 alin. 1 C.pen.

…………………………………………………………………..

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă constată următoarele;

Pe rolul Tribunalului Vaslui, în data de 26.08.2014, sub nr. 2392/89/2014, a fost înregistrat rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui nr. 508/P/2014 din data de 26.08.2014, prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului L N pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 188 C.pen. raportat la art. 199 alin. 1 C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului L N că acesta în seara de 05.05.2014, pe fondul unui conflict mai vechi, a aplicat fratelui său, victima L J, mai multe lovituri cu un par, asupra extremităţii cefalice, producându-i un traumatism cranio-cerebral deschis, fractură de boltă şi de bază de craniu, precum şi hemoragie şi dilacerare meningo-cerebrală, leziuni care i-au cauzat moartea, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de omor, prevăzută şi pedepsită de art. 188 C.pen. cu referire la art. 199 alin. 1 C.pen.

La termenul de judecată din 5 noiembrie 2014, instanţa a adus la cunoştinţă inculpatului L N drepturile prevăzute de lege, precum şi faptul că poate solicita, în cazul recunoaşterii faptei, judecarea cauzei în procedura simplificată potrivit dispoziţiilor art. 375 rap. la art. 396 alin. 10 C.pr. pen.

Astfel, inculpatul a declarat că îşi recunoaşte fapta şi că solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Astfel, instanţa a admis cererea inculpatului şi a interpelat părţile prezente cu privire la probele pe care le solicită.

Inculpatul a arătat că nu are probe de solicitat.

Partea civilă L T, s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 lei daune materiale şi cu suma de 50.000 lei daune morale, însă a precizat că nu are probe în susţinerea acestei cereri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi materialul probatoriu administrat, Tribunalul reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 06.05.2014, Postul de poliţie Puieşti, jud. Vaslui, a fost sesizat printr-un apel la numărul unic de urgenţă 112, de către numitul LA, din sat I, comuna P, jud. Vaslui, despre faptul că, fratele său L J, din aceeaşi localitate, nu a mai revenit la domiciliu după ce avusese o altercaţie cu fratele său, L N, în seara zilei de 05.05.2014.

Cu ocazia verificărilor şi căutărilor efectuate, în albia pârâului Tutova, din apropierea satului, a fost găsit cadavrul numitului L J.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză a că rezultat fraţii L existau relaţii tensionate din cauza imobilului în care locuiau fraţii gemeni, despre care inculpatul L N afirma că i-ar aparţine.

În repetate rânduri între fraţi au existat dispute violente despre care comunitatea locală avea cunoştinţă, conflictul dintre aceştia fiind de notorietate.

În ziua de 05.05.2014, inculpatul L N a muncit la câmp apoi a revenit în sat, în jurul orei 18°° şi a mers la locuinţa martorului HC unde acesta deţine într-o magazie un cazan la care produce ţuică. Aici, împreună cu martorii HC şi C V a consumat vin, apoi s-a îndreptat spre casă.

S-a întâlnit cu fraţii săi L J şi L A cu care s-a certat deoarece aceştia îi aruncaseră nişte scânduri de pe o prispă. Cei doi fraţi gemeni din cauza scandalului au plecat în sat, victima L J mergând la martorul H C la cazanul de ţuică.

Inculpatul bănuind că fratele său merge la martorul H C, a plecat şi el în aceeaşi direcţie.

Când cei doi s-au întâlnit în magazia în care se afla cazanul de ţuică (velniţa) s-au luat la bătaie de faţă cu martorii H C şi CV, lovindu-se cu pumnii.

Victima a reuşit să scape din agresiune şi a fugit, sărind gardul, spre imaş iar inculpatul s-a înarmat cu un par, cu lungimea de 1 m. şi grosimea de 7 cm. la un capăt şi 9 cm. la celălalt capăt, pe care l-a luat din încăperea în care se afla cazanul şi a pornit în fugă să-l urmărească.

Când l-a ajuns, pe imaş, inculpatul i-a aplicat lovituri cu parul în zona capului apoi a abandonat victima în iarbă, a aruncat parul în albia pârâului Tutova şi a plecat acasă.

După un timp scurt, inculpatul a revenit în locul unde abandonase victima şi văzând că aceasta era nemişcată, a târât-o prin iarbă şi a lăsat-o în albia pârâului, apoi a rupt iarbă de pe mal şi a pus-o peste cadavru pentru a nu fi observat cu uşurinţă.

Inculpatul a dormit în locuinţa sa până dimineaţă, când, în jurul orei 6°°, a plecat spre staţia de autobuz, luându-şi şi două sacoşe cu haine, intenţionând să ajungă în Bârlad, iar de aici la Galaţi, cu maşini de ocazie.

În staţia de autobuz inculpatul s-a întâlnit cu martorul B V care o aştepta pe martora J C-M, cumnata sa, să treacă cu maşina spre Bârlad pentru a-i da un pachet. Martorul nu avea cunoştinţă despre faptul că inculpatul îl omorâse pe fratele său.

După ce martora a ajuns în staţia de autobuz cu autoturismul personal, a fost de acord să-l transporte şi pe inculpat până în Bârlad.

Organele de cercetare penală au demarat cercetările în cauză, iar inculpatul a fost depistat pe raza jud. Galaţi, la ora 1315 conform procesului-verbal (f. 41) şi a fost condus la sediul Secţiei 4 de Poliţie, din mun. Galaţi.

Audiat fiind inculpatul a recunoscut fapta şi a relatat împrejurările în care a săvârşit-o, declaraţia sa coroborându-se cu rezultatul cercetărilor la faţa locului, cu declaraţiile martorilor audiaţi şi cu concluziile raportului de necropsie.

Astfel, cu prilejul cercetării la faţa locului, în apropierea locului unde a fost descoperit cadavrul, a fost găsit, aruncat în apă parul folosit de inculpat la lovirea victimei, cu o lungime de 1 m. şi grosimea la unul din capete de 7 cm. iar la celălalt capăt de 9 cm., de formă rotundă şi prezentând pe anumite porţiuni bucăţi de scoarţă lipsă.

Pe imaş, a fost identificată o zonă în care au fost găsite pete de culoare brun-roşcat şi bucăţi de coajă de copac, de la parul cu care inculpatul i-a aplicat loviturile victimei precum şi urme de târâre a cadavrului prin iarbă către albia pârâului în care a fost găsit. De asemenea, cadavrul era acoperit cu resturi vegetale, aşa cum a declarat inculpatul (f. 31).

Din raportul de expertiză medico-legală (autopsie) rezultă că, moartea victimei,  a fost violentă şi a avut drept cauză un traumatism cranio-cerebral deschis cu plăgi epicraniene, fractură de boltă şi bază de craniu, precum şi hemoragie şi dilacerare meningo-cerebrală, leziuni ce ilustrează intensitatea loviturilor aplicate extremităţii cefalice. Loviturile care au produs traumatismul cranio-cerebral au fost active, cu obiect contondent, posibil corp dur alungit. Legătura de cauzalitate între traumatismul cranio-cerebral şi moarte, fiind directă, necondiţionată.

În timpul cercetărilor inculpatul a precizat că, el l-a lovit pe fratele său pentru a se apăra de agresiunea acestuia, că l-ar fi atacat cu o bucată de scândură lungă de 1 m. în acest sens, a depus mai multe memorii şi a fost audiat de procuror la data de 03.07.2014.

Susţinerile inculpatului, precum că s-ar fi apărat de agresiunea victimei, nu au fost reţinute în rechizitoriu, la încadrarea faptei, deoarece  martorii oculari ai conflictului violent dintre acesta şi fratele său, în încăperea unde se afla cazanul de ţuică, au declarat că, cei doi s-au lovit reciproc cu pumnii, apoi victima, scăpând din încăierare a fugit neînarmat spre imaş, fiind urmărită de inculpat care s-a înarmat cu un par luat din grămada de lemne ce se afla în încăpere.

Conform concluziilor raportului de necropsie, având în vedere direcţia şi localizarea leziunilor prezentate de victimă, rezultă că, aceasta a primit iniţial o lovitură la nivelul extremităţii cefalice în vertex sau la nivelul hemitoracelui drept, urmată de cădere pe sol, primind apoi şi alte lovituri în aceeaşi zonă care au produs fractura multieschiloasă de boltă şi bază de craniu cu dilacerare meningo-cerebrală, cu distrucţia arhitectonicii neurocraniului în partea posterioară dar şi a arhitectonicii masivului facial stâng, cu fractură cominutivă de os maxilar şi triplă fractură de mandibulă.

Gravitatea leziunilor, denotă intenţia directă a inculpatului de a suprima viaţa fratelui său, deoarece loviturile au fost aplicate cu o forţă deosebită şi asupra unei zone vitale, fără a da nici o şansă de supravieţuire victimei, căreia i-a zdrobit practic craniul cu loviturile aplicate.

Din raportul de autopsie rezultă că, este posibil ca victima să fi fost lovită din spate, la nivelul hemitoracelul drept sau la nivelul vertexului, pentru ca apoi să cadă la pământ şi să recepţioneze şi alte lovituri. Mai mult, victima prezintă leziuni la nivelul membrelor superioare care sugerează ca mecanism de producere mecanismul de apărare la lovire. Aceste leziuni s-au putut produce iniţial cu victima şi agresorul faţă în faţă sau când victima era căzută pe sol.

Toate acestea exclud apărarea inculpatului precum că, ar fi fost agresat de fratele său şi l-a lovit pentru a se apăra şi evidenţiază că inculpatul a fost cel care a atacat victima cu parul, după ce a urmărit-o alergând pe imaşul satului şi aceasta a încercat să se apere de agresiunea inculpatului, suferind şi leziuni de autoapărare.

Prin ordonanţa din data de 06.05.2014 (f. 38) s-a dispus reţinerea inculpatului, pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 06.05.2014 ora 23 45 până la data de 07.05.2014 ora 2345.

La data de 07.05.2014, dosarul a fost înaintata Tribunalului Vaslui, cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului iar instanţa, prin încheierea nr. 22/D.L.F./07.05.2014, în dosarul 1410/89/2014, a admis propunerea şi a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 30 de zile, începând de la data de 07.05.2014 până la data de 05.06.2014, inclusiv, emiţând mandatul de arestare preventivă nr. 14/UP/07.05.2014 (f.46).

Ulterior, arestarea preventivă a inculpatului a fost prelungită prin încheierea nr. 28/DLF/30.05.2014, în dosarul 992/89/2014 al Tribunalului Vaslui, prin încheierea 34/DLF/30.06.2014, în dosarul 1931/89/2014 al Tribunalului Vaslui şi prin încheierea 40/DLF/31.07.2014 pronunţată în dosarul nr. 2188/89/2014 al Tribunalului Vaslui, până la data de 03.09.2014 inclusiv şi apoi a fost menţinută – în procedura de cameră preliminară -  până la judecarea cauzei.

Conform art. 103 alin. 1 şi 2 Cod de procedură penală, probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în urma examinării tuturor celor administrate, in scopul aflării adevărului. Relativ la aprecierea probelor se impune a se reţine că aceasta este operaţiunea finală a activităţii de probaţiune, care permite instanţei de judecată să determine măsura în care probele reflectă adevărul.

Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, instanţa îşi formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, cu privire la măsura în care prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăţie, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecăţii. Mai mult, orice infracţiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege, dacă organul judiciar şi-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza dedusă judecăţii.

Pe de altă parte, prezumţia de nevinovăţie, astfel cum este reglementată şi în dispoziţiile art. 6 paragr. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, produce, în principal, două categorii de consecinţe: a) în privinţa organelor judiciare, care trebuie să manifeste prudenţă în examinarea actului de trimitere în judecată şi să analizeze, în mod obiectiv, argumentele în favoarea şi în defavoarea inculpatului; b) în privinţa inculpatului, prezumţia de nevinovăţie implică dreptul său de a propune probe în apărarea sa şi acela de a nu depune mărturie contra lui însuşi.

În sistemul nostru de drept, prezumţia de nevinovăţie – astfel cum este reglementată prin disp. art. 4 NCCP şi art. 99 NCPP – îmbracă două coordonate: administrarea probelor şi interpretarea acestora.

În cauza dedusă judecăţii, Tribunalul  constată că prezumţia de nevinovăţie a fost înlăturată în privinţa inculpatului, probele administrate de organele judiciare demonstrând, fără echivoc, vinovăţia acestuia.

Astfel, instanţa de judecată a coroborat toate mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale - declaraţia inculpatului; declaraţia părţii civile; declaraţiile martorilor; proces-verbal de cercetare la faţa locului ; proces-verbal de depistare a inculpatului; raportul de expertiză medico-legală (necropsie); parul cu o lungime de 1 m., grosimea la unul din capete de 7 cm. şi la celălalt de 9 cm., de formă rotundă cu bucăţi de scoarţă lipsă, ridicat cu prilejul cercetării la faţa locului şi ambalat în coletul nr. 1.

Instanta are în vedere pozitia procesuală a inculpatului si anume recunoaşterea vinovăţiei de către acesta, precum si solicitarea de a se judeca potrivit procedurii simplificate, doar pe baza probelor administrate in cursul urmăririi penale.

Fapta inculpatului LN care în seara de 05.05.2014, pe fondul unui conflict mai vechi, a aplicat fratelui său, victima, mai multe lovituri cu un par, asupra extremităţii cefalice, producându-i un traumatism cranio-cerebral deschis, fractură de boltă şi de bază de craniu, precum şi hemoragie şi dilacerare meningo-cerebrală, leziuni care i-au cauzat moartea, realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de omor, prevăzută şi pedepsită de art. 188 C.pen. cu referire la art. 199 alin. 1 C.pen.

Având în vedere că fapta a fost săvârşită după intrarea în vigoare a noilor dispoziţii penale, i se vor aplica inculpatului prevederile Noului cod penal şi a noului cod de procedură penală.

Tribunalul constată că, în privinţa inculpatului sunt incidente două dispoziţii care au ca efect modificarea limitelor de pedeapsă (circumstanţa agravantă prevăzută de art. 199 C.pen. și reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, ca urmare a aplicării art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală).

Având astfel în vedere, că potrivit dispoziţiilor art. 188 C.pen. pedeapsa pentru infracţiunea de omor este de la 10 la 20 de ani, iar prin aplicarea dipoziţiilor art. 199 alin. 1 C.pen., fiind vorba de omor între fraţi, maximul special al pedepsei se majorează cu o pătrime, rezultă astfel limitele pedepsei ca fiind între 10 ani şi 25 de ani.

Având în vedere solicitarea inculpatului de a se judeca potrivit procedurii simplificate, prin recunoaşterea faptei, va opera reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, ca urmare a aplicării art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, rezultând astfel ca limite de pedeapsă, închisoarea între un minim de 6 ani şi 8 luni şi un maxim de 16 ani şi 8 luni.

Având în vedere toate circumstanţele comiterii faptei, precum şi persoana şi atitudinea inculpatului, instanţa va reţine starea conflictuală existentă între  fraţi, atitudinea inculpatului după comiterea faptei şi anume faptul că a abandonat victima în iarbă după ce a lovit-o, a aruncat parul în albia pârâului Tutova şi a plecat acasă.

Apoi a revenit în locul unde abandonase victima şi văzând că aceasta era nemişcată, a târât-o prin iarbă şi a lăsat-o în albia pârâului, apoi a rupt iarbă de pe mal şi a pus-o peste cadavru pentru a nu fi observat cu uşurinţă.

Inculpatul a dormit în locuinţa sa până dimineaţă, când, în jurul orei 6°°, a plecat spre staţia de autobuz, luându-şi şi două sacoşe cu haine, intenţionând să ajungă în Bârlad, iar de aici la Galaţi, cu diferite maşini de ocazie.

Individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, insa trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate. Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului alegerii sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi atitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa sancţiunii.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât şi finalitatea acesteia, prevenţia specială şi generală.

Dar, fireşte, gravitatea concretă a unei activităţi infracţionale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat şi cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei şi inculpatului.

Tribunalul va stabili cuantumul pedepsei la 10 ani inchisoare, cuantum la care s-a ajuns in urma retinerii tuturor cauzelor de agravare şi de reducere a pedepsei, asa cum au fost descrise mai sus.

De asemenea, se va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Noul Cod penal pe o perioadă de 3 (trei) ani

Raportat la cauza Hirst contra Marii Britanii, instanţa va interzice inculpatului Limişcă Neculai drepturile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Noul Cod penal, pe perioada executării pedepsei.

În baza art. 399 Cod de procedură penală, va menţine măsura arestării preventive şi starea de arest a inculpatului L N.

În baza art. 72 alin. 1 Noul Cod penal, se va dispune deducerea din durata pedepsei de 10 (zece) ani închisoare, a perioadei reţinerii şi a arestării preventive de la 06.05.2014 la zi.

In ceea ce priveste latura civilă a cauzei instanta retine că actiunea civilă alaturată procesului penal este intemeiată doar in parte.

 Astfel, partea vătamată s-a  constituit parte civilă in cauză cu suma de 5.000 lei daune materiale si 50.000 lei daune morale.

In ceea ce priveste prejudiciul material suferit de partea civilă, instanta apreciază că pretentiile acesteia nu au fost dovedite în nici un fel de către partea civilă, astfel încât, sub aspectul despăgubirilor materiale se vor respinge solicitările făcute de partea civilă.

Sub aspectul daunelor morale, instanta retine ca un fapt incontestabil imprejurarea că infractiunea săvârsită de inculpat a produs un prejudiciu moral părtii civile, având în vedere că a fost omorât fratele acestuia, fiind justificată în parte, solicitarea părţii civile la obligarea inculpatului la despăgubiri cu caracter moral

Acest prejudiciu nu poate fi realmente cuantificat, însă instanţa apreciază că se impune a fi acoperit, insă nu in cuantumul solicitat.

Întinderea daunelor morale va fi stabilită astfel incât, suma acordată cu acest titlu să reprezinte o justă satisfacţie acordată victimei pentru prejudiciul nepatrimonial încercat, fără însă a constitui pentru aceasta o sursă de îmbogăţire fără justă cauză.

Acordarea daunelor morale presupune o apreciere, în raport de criterii precum consecinţele negative suferite de victimă în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor sociale lezate, măsura în care au fost atinse aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care victimei i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensaţie materială trebuie să fie echitabilă şi proporţională cu întinderea pagubei suferite.

Astfel, Tribunalul retine ca suma de 50.000 lei solicitată de partea civilă cu titlul de daune morale nu se justifică şi ar duce la o îmbogăţire fără justă cauză, astfel încât Tribunalul va acorda suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată constituită parte civilă în procesul penal.

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, va admite în parte acţiunea civilă şi obligă pe inculpatul LN la plata sumei de 10.ooo lei, cu titlu de daune morale către partea civilă.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 şi 9 din Legea nr. 76/2008, va dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpatul în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

Constatând culpa procesuală a inculpatului, în baza art. 272 şi art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, va obliga pe inculpatul L N la plata sumei de 2.690 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care, suma de 2.490 lei, cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.

Suma de 200 lei,  reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale (delegaţia din data de 20.12.2013 – av. Buchidău Dan )va rămâne în sarcina statului şi va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Inculpatul L N va fi obligat şi la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, în sumă de 1100 lei, din care suma de 456 lei, reprezentând c/valoare expertiză, iar suma de 400 lei onorariu avocat din oficiu(va fi suportată din fondurile Ministerului Public.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpatul L N, zis „L”, fără antecedente penale, actualmente deţinut în Penitenciarul Vaslui, la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Noul Cod penal pe o perioadă de 3 (trei) ani pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 188 rap. la art. 199 alin. 1 Noul Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală.

Pe durata executării pedepsei, interzice inculpatului L N exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Noul Cod penal, în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 Noul Cod penal. 

În baza art. 399 Cod de procedură penală, menţine măsura arestării preventive şi starea de arest a inculpatului L N.

În baza art. 72 alin. 1 Noul Cod penal, dispune deducerea din durata pedepsei de 10 (zece) ani închisoare, a perioadei reţinerii şi a arestării preventive de la 06.05.2014 la zi.

În baza art. 19 Cod procedură penală raportat la art. 397 alin. 1 Cod de procedură penală coroborat cu art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi urm. din Codul civil, admite în parte acţiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de partea civilă L T,  în contradictoriu cu inculpatul L N şi în consecinţă, obligă inculpatul la plata sumei de 10.000 lei cu titlul de despăgubiri morale către partea vătămată constituită parte civilă în procesul penal.

Respinge cererea părţii civile pentru acordarea de daune materiale, ca nedovedită.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) Noul Cod penal, dispune confiscarea de la inculpat a unui par din lemn cu lungimea de 1 m, cu grosimea de 7 cm, corp delict, folosit la comiterea infracţiunii, aflată la Camera de corpuri delicte a instanţei şi înregistrat la poziţia nr.138/2014 din Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Vaslui.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 raportat la art. 3, 4, 5 şi 9 din Legea nr. 76/2008, dispune, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, urmând ca, în baza art. 5 alin. 5 din Legea nr. 76/2008, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 272 şi art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, obligă pe inculpatul L N la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu (avocat Plăcintă Ioan - delegaţie nr. 670/03.09.2014 emisă de Baroul Vaslui pentru inculpatul L N) va rămâne în sarcina statului şi va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12.11.2014.

Proces verbal

Prin încheierea de şedinţă din data de 19.11.2014 a Tribunalului Vaslui s-a dispus înlăturarea omisiunii vădite strecurate în sentinţa penală nr.464 din 12.11.2014, în sensul că s-a trecut, după aliniatul 10 un alt aliniat şi anume: „Obligă inculpatul L N şi la plata cheltuielilor judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, în sumă de 1100 lei, din care suma de 456 lei, reprezentând c/valoare expertiză, iar suma de 400 lei onorariu avocat din oficiu(va fi suportată din fondurile Ministerului Public)”.

Grefier,

Domenii speta

Spete similare