Imposibilitatea recalculării creanţei prevăzute în titlul executoriu prin expertiză extrajudiciară în cursul executării. Nelegalitatea executării silite în condiţiile lipsei încuviinţării executării silite a titlului executoriu.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A la data de 27.10.2014 sub nr. 6398/740/2014, contestatoarea CJPT a formulat în contradictoriu cu intimatul BEJ MM contestație la executare prin care a solicitat anularea adresei de înființare a popririi din data de 13.10.2014 precum și formelor de executare întocmite de către acesta în dosarul nr. 130/2013, anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite pronunțată la data de 12.11.2013 în dosarul nr. 5331/740/2013 și suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei la executare.

În motivarea cererii contestatoarea a arătat că la data de 20.10.2014 a fost informată despre poprirea asupra conturilor instituției până la concurența sumei de 4343 de lei. Executarea silită a fost demarată în baza a două titluri executorii respectiv sentința civilă 909/24.02.2011 pronunțată de Tribunalul T și decizia civilă nr 8282/14.12.2011 a CAB, ambele pronunțate în dosarul nr 7003/87/2010. A mai precizat că în dosarul de executare silită format nr 130/2013 nu i-a fost comunicat niciun act de executare, titlu executoriu, încheierea de încuviințare a executării silite sau somație de plată. De asemenea invocă prevederile art. 622 al 4 Cpc care reglementează executarea unei obligații de a face. Prin cele două hotărâri judecătorești menționate anterior, contestatoarea a fost obligată la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei și obligată să plătească reclamantului II  diferențele drepturilor de pensie, obligații executate de aceasta prin emiterea deciziei de recalculare nr 122160/26.03.2012, definitivă prin necontestare. Așadar, contestatoarea și-a îndeplinit obligațiile anterior deschiderii procedurii executării silite. De asemenea a fost informată că executarea silită se mai realizează și în baza unui alt titlu executoriu reprezentat de decizia civilă nr 228/04.03.2014 a CAB, care a menținut sentința nr 2580/17.10.2013 a Tribunalului T, pronunțată în dosarul nr.  2814/87/2013. Pentru aceasta, nu există o încheiere de încuviințare a executării silite. De altfel, fără o cerere formulată de creditor, instituția a pus în executare acest titlu executoriu din oficiu. Totodată a solicitat și suspendarea executării silite.

În drept au fost invocate prevederile art. 650, 711, 718 C.pr.civ.

Intimatul II a depus întâmpinare prin care a solicitat anularea contestației la executare raportat la el însuși, respingerea contestației la executare ca neîntemeiată cu cheltuieli de judecată. A arătat că, contestatoarea nu a solicitat soluționarea cauzei și în contradictoriu cu acesta, fiind conceptat în mod eronat ca intimat. A precizat că la data de 10.12.2014, contestatoarea i-a achitat suma de 3510 de lei, reprezentând probabil executarea voluntară a hotărârilor pronunțate în dosarul civil 2814/87/2013. Intimatul nu a solicitat executarea silită a instituției pentru acest titlu executoriu. Executarea silită prin poprire se face fără comunicarea unei somații așa că nu este nelegală. Aceasta se face în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr 909/24.02.2011 pentru suma de 4343 de lei ce reprezintă o fracțiune de creanță restantă și cheltuieli de executare.

La solicitarea instanţei de fond a fost depus în copie conformă cu originalul dosarul de executare nr. 130/2013 al BEJ MM.

Cu ocazia cercetării judecătoreşti instanţa de fond a încuviinţat şi administrat  proba cu înscrisuri.

Prin sentinţa civilă nr. 2559/23.06.2015, a fost admisă contestaţia la executare formulată de contestatoarea CJPT, în contradictoriu cu intimaţii II şi BEJ MM şi s-a dispus anularea actelor de executare silita întocmite de B.E.J. MM in dosarul de executare nr. 130/2013.

A fost respinsă cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că la data de 26.03.2012, contestatoarea CJPT a emis decizia nr. 122160 prin care a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă conform titlului executoriu menţionat, decizie rămasă definitivă prin necontestare. De asemenea, intimatului i-au fost calculate și plătite în luna mai 2012 diferențele drepturilor de pensie, în cuantum de 16,396 de lei, actualizate la data plății.

Faţă de acestea, instanţa a reţinut şi că, contestatoarea CJPT a executat în totalitate obligaţiile impuse în sarcina sa prin  909/24.02.2011 pronunţată de Tribunalul T rămasă definită prin decizia civilă nr 8282/14.12.2011 pronunțată de CAB.

Într-adevăr creditorul II avea dreptul la executarea întocmai şi în totalitate a titlului executoriu obţinut pe cale judecătorească, însă, în cazul în care acesta ar fi fost nemulţumit de modul în care debitoarea a înţeles să-şi execute obligaţiile, avea deschisă calea contestaţiei la executare, în conformitate cu disp. art. 711 Cod procedură civilă (înainte de republicare), care prevăd că se poate face contestaţie la executare împotriva oricărui act de executare, voluntară sau silită, de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Ignorând actele de executare ale contestatoarei, intimatul II, a formulat la data de 01.11.2013 (după emiterea deciziei de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă conform titlului executoriu nr. 909/24.02.2011), cerere de începere a executării silite, executare ce a fost şi încuviinţată prin Încheierea nr. 1347 din data de 12.11.2013 pronunţată de Judecătoria A în dosarul nr. 5331/740/2013.

Cu privire la titlul executoriu reprezentat de decizia civilă nr 228/04.03.2014 a CAB, care a menținut sentința nr 2580/17.10.2013 a Tribunalului T, pronunțată în dosarul nr 2814/87/2013, instanța de fond a constatat că din actele dosarului nu rezultă că a fost emisă o încheiere de încuviințare a executării silite în condițiile legii. Mai mult decât atât, chiar intimatul arată în întâmpinare că nu a formulat o cerere de executare silită pentru acesta. Conform art. 663 al (1) C.pr.civ., executarea silită poate porni numai la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel. Conform art. 665 C.pr.civ., executarea silită poate fi efectuată numai dacă instanța, prin încheiere, a încuviințat executarea silită. Astfel, în cauza de față nu s-a respectat procedura imperativă prevăzută de lege. 

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimatul , solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a  sentinţei atacate , pe fond în principal anularea contestaţiei la executare şi a cererii de suspendare a executării silite şi în subsidiar respingerea contestaţiei la executare împotriva înfiinţării popririi nr. 130/2013 din 13.01. 2014 şi a cererii de suspendare a executării silite; cu cheltuieli de judecată.

În motivare , s-a arătat că în cuprinsul contestaţiei la executare nu a fost menţionat nici măcar o dată numele şi prenumele intimatului cu datele de identificare pentru comunicarea actelor de procedură , respectiv nu a fost arătată calitatea în care contestatoarea l-a invitat în acest cadru procesual. Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a învederat contestatoarei şi instanţei împrejurarea că la cererea contestatoarei interesate , din perspectiva art. 7 şi 9 ( 1 ) şi ( 2 ) Cod procedură civilă nu au fost indicate cadrul procesual în calitate de pârât – creditor – intimat , datele sale de identificare ( nume, prenume, domiciliu, cod numeric personal şi cont bancar cunoscute de debitoare care deţine dosarul său de pensionare ), nefiind precizate în acest sens.

Prin răspunsul la întâmpinare, depus la dosarul cauzei nu s-a ajuns completarea cererii de chemare în judecată cu privire la lipsurile semnalate.

A mai arătat intimatul că în faţa instanţei de fond, la al treilea termen de judecată, 07.04. 2015, a invocat şi susţinut excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată în care nu era indicat ca pârât – creditor – intimat iar instanţa de dispus „ Menţinerea dispoziţiilor cuprinse în citativ , astfel cum este configurat „.

Măsura dispusă de instanţa de fond cu privire la excepţia nulităţii contestaţiei a fost dată cu nerespectarea prevederilor art. 194 lit. a , art. 196 ( 1 ), art. 200 ( 3 ) , art. 7, art. 8, art. 9 ( 1 ) şi ( 2 ) , art. 20 Cod procedură civilă , pentru că rolul judecătorului/ instanţei nu este de a deduce persoanele între care urmează să se desfăşoare procesul sau de a complini lipsurile acţiunii reclamantului . Deşi contestatorul nu a fost indicat în cuprinsul cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 194 lit. a Cod procedură civilă, în această situaţie se află BEJ MM,  care putea fi identificat astfel în cuprinsul contestaţiei ca fiind singurul intimat – pârât în contradictoriu cu care a fost formulată contestaţia la executare; în mod greşit a procedat instanţa de fond când a dispus conceptarea în citativ şi comunicarea actelor de procedură către acest pârât.

Măsura instanţei de fond de a identifica pârât în persoana intimatului este abuzivă, contravine disciplinei procesuale avute în vedere de legiuitorul procesual civil, încurajând arbitrariul în judecată , părtinirea şi discriminarea, soluţionând contestaţia la executare fără să respecte cadrul procesual indicat de contestatoarea – debitoare. Practic, contestaţia la executare a fost promovată fără indicare pârâţi, ceea ce asigură o judecată în care nu era întrunită cerinţa contradictorialităţii.

Intimatul a fost introdus în cauză din oficiu, în condiţiile art. 78 (3) şi 9 ( 1 ) Cod procedură civilă, împrejurare care rezultă din actele şi lucrările dosarului.

Intimatul nu a solicitat executarea silită a deciziei civile nr.228/2014 pronunţată de CAB, respectiv sentinţei civile nr. 2580/2013 a Tribunalului T. Prin încheierea nr. 1347/2013 pronunţată de Judecătoria A în dosarul nr. 5331/740/2013 s-a încuviinţat executarea silită a dispoziţiilor din titlul executoriu sentinţa civilă nr. 909/2011 pronunţată de Tribunalul T în dosar nr. 7003/87/2010 iar dosarul de executare a fost înregistrat în termenul general de prescripţie .

În mod greşit a constatat instanţa de fond că în mai 2012 intimatul ar fi încasat diferenţele de pensie din titlul executoriu pronunţat în dosarul 7003/87/2010 reactualizate la zi la data executării voluntare, cu ignorarea vădită a raportului de expertiză depus de expertul SM în care sunt evidenţiate tocmai reactualizările neîncasate în mai 2012 şi neexecutate de contestatoare . Hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea art. 622 ( 2 ) Cod procedură civilă, intimatul având interesul să execute silit contestatoarea, exclusiv pentru sumele rezultate din reactualizarea creanţei din titlul executoriu, în vederea recuperării integrale a creanţei din titlul executoriu.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 717 Cod procedură civilă.

Verificând în limitele cererii de apel şi a apărărilor formulate, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, Tribunalul, va respinge apelul declarat, pentru considerentele care vor succede.

În ce priveşte critica apelantului sub aspectul greşitei soluţionări  a excepţiei nulităţii cererii de chemare în judecată  pentru neindicarea apelantului  şi a datelor sale de identificare în cuprinsul cererii se apreciază că este neîntemeiată.

Intimata-contestatoare  a solicitat anularea actelor de executare  efectuate în dosarul de executare  nr.130/2013 constituit de BEJ MM la solicitarea creditorului II, titularul unor  drepturi băneşti  constatate prin titluri executorii  reprezentate de hotărâri judecătoreşti aşa cum rezultă din înscrisurile ataşate contestaţiei la executare.

Întrucât părţi în procedura de executare silită  sunt creditorul  şi  debitorul conform art.644 alin. 1  Cod procedură civilă se apreciază că în mod corect instanţa de fond a dispus citarea intimatului  II, acesta fiind creditorul, subiectul activ al executării silite contestate de debitoarea apelantă CJPT şi nu un terţ pentru a fi incidentă instituţia  procesuală a introducerii forţate în cauză, din oficiu, a altor persoane  reglementată de dispoziţiile art.78 Cod procedură civilă .

Adăugând la cele menţionate şi argumentul conferit de dispoziţiile art. 717 alin. 1 Cod procedură civilă care vizează inaplicabilitatea prevederilor art. 200Cod procedură civilă, tribunalul constată  legalitatea măsurilor  dispuse prin încheierea din 07.04.2015 apelată,  instanţa de fond respingând în mod judicios excepţia nulităţii contestaţiei şi cererea  de trimitere a cauzei în faza de regularizare, procedură eliminată de legiuitor  în cazul contestaţiei la executare, raţiunea eliminării fiind dictată de necesitatea soluţionării de urgenţă a unei astfel de  cauze.

Nefondate sunt şi criticele apelantului reclamant  în ceea ce priveşte fondul cauzei , instanţa de fond  reţinând în mod corect atât  executarea  integrală de către contestatoarea intimată  a obligaţiilor impuse în sarcina sa  prin titlul executoriu pronunţat în dosarul nr.7003/87/2010 cât şi lipsa unei încheieri de  încuviinţare silită a celuilalt titlu executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească pronunţată în dosarul nr.2814/87/2013.

Astfel,  Tribunalul constată că, prin cererea de executare silită  formulată la data de 01.11.2013 şi adresată executorului judecătoresc BEJ MM, intimatul II a solicitat executarea silită a  sentinţei civile  nr.909/24.02.2011 pronunţată de Tribunalul T rămasă irevocabilă  prin decizia civilă nr. 8282/14.12.2011 pronunţată de CAB, executare ce a fost şi încuviinţată prin Încheierea nr. 1347 din data de 12.11.2013 pronunţată de Judecătoria A în dosarul nr. 5331/740/2013.

Anterior formulării cererii de executare silită, intimatul II  s-a adresat şi intimatei contestatoare la data de 20.01.2012 cu o cerere  de executare similară înregistrată sub nr.3370, cerere  urmare căreia  intimata contestatoare a emis Decizia de recalculare nr.122160 din data de 26.03.2012, necontestată conform art.149 din legea nr.263/2010  şi a achitat intimatului în luna mai a aceluiaşi an  suma de 16.396 lei reprezentând drepturi de pensie actualizate la data plăţii.

Cu toate acestea,  executorul judecătoresc emite la data de  13.10.2014 dispoziţie de înfiinţare a popririi nr.130/2013 pentru suma de 4343 reprezentând debit datorat de contestatoare în baza hotărârii judecătoreşti menţionate mai sus  şi cheltuieli de executare

În acest context este util de subliniat că suma solicitată în dosarul de executare  nr.130/2013 rezultă din raportul de expertiză extrajudiciară efectuat de expertul contabil SM, care ignorând  Decizia de recalculare nr.122160/ 26.03.2012 emisă în baza titlului executoriu  a calculat  noua pensie cuvenită intimatului  şi diferenţele  totale de pensie  în temeiul aceleiaşi hotărâri.

În condiţiile în care intimatul nu a contestat decizia de recalculare nr.122160/2012, acesta nu  este îndreptăţit la plata drepturilor de pensie  calculate de expertul contabil în raport de cuantumul unei pensii calculat tot de acesta.

 În ceea ce priveşte celălalt titlu executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 228/04.03.2014 a CAB, care a menţinut sentinţa nr. 2580/17.10.2013 a Tribunalului T, pronunţată în dosarul nr. 2814/87/2013, instanţa de apel constată că acesta a fost menţionat în cuprinsul  dispoziţiei de înfiinţare a popririi nr.130/2013 deşi instanţa de executare nu a  încuviinţat  executarea silită a dispoziţiilor acestui titlu  prin Încheierea civilă nr.1347/12.11.2013.

 Nefiind încuviinţată executarea silită  a acestui titlu executoriu executorul judecătoresc nu putea întocmi acte de executare în dosarul nr.130/2013,  astfel că , soluţia de anulare a acestora  este legală şi temeinică.

 Faţă de considerentele expuse, în baza art. 480 alin.1 Cod  procedură civilă, s-a respins ca nefondat apelul declarat.

Domenii speta

Spete similare