Pensie de întreţinere.Copil major aflat în continuarea studiilor.

Pensie de întreţinere.Copil major aflat în continuarea studiilor.

------------------------PRELUCRATĂ,ÎN EXTRAS-------------------------------

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504

SECŢIA I CIVILĂ

DOSAR NR. 686/238/2014

  DECIZIA CIVILĂ NR. 403

Şedinţa publică din data de 02 aprilie 2015

------------------------------------------------------------------------------

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul Arad la data de 15.01.2015, constată că prin sentinţa civilă nr. 419 din 16.10.2014 pronunţată de către Judecătoria Gurahonţ în dosar nr. 686/238/2014 s-a admis acţiunea civilă exercitată de reclamanta C.A.R., împotriva pârâtului C.I. şi în consecinţă a fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantei pensie lunară de întreţinere în cuantum de 25 % din venitul minim pe economie, începând cu data de 30 iulie 2014 până la finalizarea studiilor, dar nu mai mult decât până la împlinirea de către reclamantă a vârstei de 25 de ani şi să-i plătească întreţinere aferentă lunii februarie 2013.

Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:

Pârâtul este tatăl reclamantului şi în baza Sentinţei civile nr. 71/10 februarie 2009 pronunţată de Judecătoria Gurahonţ în Dosarul nr. nr. 32/238/2009 a fost obligat să-i plătească reclamantei o pensie lunară de întreţinere de 150 lei pe toată perioada cât reclamanta a fost îndreptăţită.

După terminarea studiilor liceale, având în vedere că reclamanta împlinise vârsta de 18 ani pârâtul nu i-a mai achitat pensie, înregistrând o restanţă pe luna februarie 2013.

Întrucât reclamanta este în prezent în continuarea studiilor la Şcoala postliceală sanitară Arad, conform adeverinţei nr. 806/26 mai 2014 este îndreptăţită să beneficieze de pensie de întreţinere.

Pentru aceste considerente instanţa a admis acţiunea reclamantei şi în conformitate cu dispoziţiile art. 499 alin. 3, art. 529 alin. 2 şi art. 532 Cod civil l-a obligat pe pârât să-i plătească începând cu data de 01 august 2014 o pensie lunară de întreţinere reprezentând 25 % din venitul net lunar raportat la salariul minim pe economie, până la finalizarea studiilor, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 de ani de către reclamantă.

Instanţa l-a obligat pe pârât să-i achite reclamantei şi pensia aferentă lunii februarie 2013.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată nu le-a acordat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, atât reclamanta C. R. A., cât şi pârâtul C. I.

Apelanta-reclamantă C. R.A. a solicitat admiterea apelului.

În motivare arată că atunci când a venit doamna prim procuror la Buteni la Poliţie, în luna  octombrie, era pe clasa a XII a şi se ştia foarte bine că a împlinit 18 ani în 13 ianuarie şi a trebuit să îşi retragă plângerea atât ea, cât şi mama sa pentru 400 lei din urmă, întrucât li s-a spus că nu câştigă nimic dacă pârâtul va face puşcărie, astfel că şi-au retras plângerea.

Mai arată că din ianuarie pârâtul iar nu a mai achitat nimic până ce nu l-a dat din nou în judecată şi atunci „în bătaie de joc” a trimis 50 lei, 30 lei înainte de Paşti, 25 lei înainte de Rusalii etc.

Legea nr.416/2001 arată că orice persoană care nu are un loc de muncă este îndreptăţită să primească ajutor social cu condiţia să nu refuze nici un loc de muncă şi să participe la cursurile de recalificare profesională.

Ce nu s-a înţeles este că de 20 de ani pârâtul nu s-a angajat să nu fie obligat să i se tragă din salar.

De asemenea, apelanta arată că a solicitat obligarea pârului să îi plătească un sfert din salariul minim pe economie la data la care se judecă cauza (şi rămâne sentinţa definitivă), deoarece dacă nu se judecă până la Crăciun 2015 se mai măreşte salariul minim pe economie de 2 ori.

Datorită faptului că şi-a retras plângerea, cu privire la cei 400 lei, apelanta arată că solicită ca pârâtul să fie obligat să îi plătească din februarie 2013 până la 1 august 2014 şi de la 1 august 2014 până în prezent tot din urmă ultimii 50 de bani la zi.

Apelantul-pârât C.I. a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii atacate, rejudecarea pe fond a cauzei şi respingerea pretenţiilor reclamantei.

În motivare arată că în pronunţarea hotărârii instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că intimata a împlinit vârsta majoratului şi poate să aibă un job „part time”, iar în vacanţă unul „full time” că să se întreţină din muncă. Arată faptul că nu are o sursă de venit cu excepţia venitului minim garantat în baza art.416/2001, iar unele venituri ocazionale sunt practic insignifiante iar această realitate este cunoscută intimatei, fapt din care se poate prezuma că acţiunea intimatei este de rea credinţă şi în acelaşi timp un abuz de drept.

Cât priveşte obligarea sa la plata pensiei aferente lunii februarie 2013 apelantul pârât arată că aceasta nu este motivată pe nimic, mai mult intimata a refuzat primirea banilor trimişi prin poştă.

Apelul pârâtului C. I. este fondat, urmând a fi admis în baza art. 480 alin. 2 Cpc, pentru considerentele care urmează.

Prima instanţă l-a obligat pe pârât, nejustificat, să plătească retroactiv reclamantei pensia de întreţinere pentru luna februarie 2013, deşi acţiunea reclamantei a fost înregistrată abia la 30 iulie 2014.

Astfel, potrivit art. 532 alin. 1 Cod civil, pensia de întreţinere se datorează de la data cererii de chemare în judecată.

În speţă nu s-a invocat şi nu s-a probat că introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului, pentru a se justifica acordarea pensiei pentru o perioadă anterioară.

În realitate, hotărârea judecătorească anterioară (sentinţa civilă nr. 71/10 februarie 2009 a Judecătoriei Gurahonţ) a produs efecte numai pentru perioada minoratului reclamantei, lucru pe care aceasta l-a cunoscut, astfel încât reclamanta ar fi trebuit să solicite instanţei un nou titlu executoriu, pentru situaţia de copil major aflat în continuarea studiilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 499 alin. 3 Cod procedură civilă.

Se impune aşadar, schimbarea în parte a sentinţei apelate, în sensul înlăturării obligaţiei de plată a întreţinerii pe luna februarie 2013, pusă în sarcina pârâtului cu neobservarea dispoziţiilor legale sus-menţionate.

Sunt neîntemeiate însă celelalte critici aduse de pârât hotărârii primei instanţe, deoarece împrejurarea că deşi apt de muncă, nu are în concret un serviciu aducător de venituri salariale, nu-l absolvă pe acesta de întreţinerea datorată reclamantei în conformitate cu dispoziţiile art. 499 alin. 3 Cod civil. Pârâtul recunoaşte de altfel că realizează venituri ocazionale, situaţie în care doctrina şi jurisprudenţa au arătat că se poate prezuma realizarea unor venituri la nivelul venitului minim pe economia naţională.

De asemenea, legiutorul nu impune în sarcina copilului major, aflat în continuarea studiilor, vreo obligaţie de a obţine venituri din muncă, part-time ori în timpul vacanţelor şcolare.

Apelul reclamantei este nefondat şi va fi respins în baza art. 480 alin. 1 Cpc, considerentele pentru care pârâtul nu poate fi obligat la plata retroactivă a pensiei de întreţinere pentru copilul devenit major şi aflat în continuarea studiilor fiind expuse mai sus.

Vor fi menţinute, în consecinţă, celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în apel,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de pârâtul C.I. împotriva sentinţei civile nr. 419/16 octombrie 2014 pronunţată în dosar nr. 686/238/2014 al Judecătoriei Gurahonţ pe care o schimbă în parte în sensul înlăturării obligaţiei de plată a întreţinerii faţă de reclamanta C.A.R. pe luna februarie 2013.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Respinge apelul declarat de reclamantă împotriva aceleiaşi sentinţe.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 2 aprilie 2015.

Preşedinte,Judecător, Grefier,

-----------------------------------------------------------------------------------------

Domenii speta

Spete similare