Partaj

Instanţa de control judiciar nu poate proceda la lărgirea cadrului procesual şi la examinarea altor pretenţii, decât cele formulate în faza judecăţii în primă instanţă, fără a nesocoti dispoziţiile art.478 Cod procedură civilă, ce limitează efectul devolutiv al apelului la ceea ce s-a supus judecăţii în primă instanţă, atât în ce priveşte părţile împrocesuate cât şi în ce priveşte obiectul dedus judecăţii.

Cu toate acestea, deşi în faza apelului nu se poate schimba cadrul procesual, cererea de lărgire a acestuia, atât sub aspectul părţilor ce trebuie introduse în proces cât şi sub aspectul pretenţiilor noi formulate de apelant, în măsura în care este fondată, constituie o premisă ce duce la concluzia că prima instanţă a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului acesteia, motiv pentru care, la solicitarea expresă a apelantului, hotărârea atacată se impune a fi anulată şi cauza trimisă spre rejudecare primei instanţe (Tribunalul Arad, Decizia civilă nr..468/A/20 aprilie 2015, pronunţată  în dosar nr..372/246/2014).

Prin sentinţa civilă nr. 353 din 08.09.2014 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosar nr. 372/246/2014 s-a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamantul P.D.T. în contradictoriu cu pârâţii I.T. şi P.T., pentru partaj, constatare masă succesorală, şi în consecinţă: S-a constatat starea de coproprietate a reclamantului şi a pârâtului I.T., asupra imobilului teren de sub nr.top.25-26, din CF 1456 Răpsig, în suprafaţă totală de 2877 mp., s-a sistat prin formare a două loturi conform documentaţiei cadastrale cu propunere de dezmembrare, întocmită extrajudiciar de PF S.G., şi atribuire astfel: - lotul 1, teren în suprafaţă de 1444 mp., la reclamant.

- lotul 2, teren în suprafaţă de 1433 mp., la pârâtul I.T.

S-a respins restul pretenţiilor.

În cauză nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că, prin Sentinţa civilă nr. 1073/2011 pronunţată la data de 14.07.2011 în dosar nr. 1493/246/2011 al Judecătoriei Ineu, s-a constatat că masa succesorală a defunctei C.A. se compune din cota de 1/2 parte din imobilul înscris în CF. nr. 1456 Răpsig cu nr. top. 25-26 compus din casa cu nr. adm. 19, curte şi grădină în suprafaţă de 2877 mp, din imobilele înscrise în Titlul de proprietate nr. 103429 eliberat de Comisia judeţeană Arad pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în suprafaţă totală de 3 ha. şi 6865 mp., la care vocaţie succesorală are pârâtul P.T., în calitate de frate, dispunându-se predarea întregii moşteniri către acesta. Prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 365/15.03.2012 de BNP B.E.H. din Ineu, pârâtul P.T. a donat reclamantului P.D.T. dreptul său de proprietate asupra cotei părţi indivize de ½ din imobilul înscris în CF nr. 300405 Bocsig (nr. CF vechi 1456 Răspig), constând din teren intravilan în Răpsig, nr. 19 de sub nr. crt. A1, nr. cadastral/nr. topografic top: 25-26, curte şi grădină în suprafaţă de 2.877 mp şi construcţii de sub nr. crt. A1.1, nr. cadastral/nr. topografic Cad: C1 top: 25-26, casă în Răpsig, nr. 19, de sub B5.1, cotă parte indiviză din mobil dobândită prin moştenire Hotărâre judecătorească 1493/14.07.2011 emis de Judecătoria Ineu şi întabulat în Cartea Funciară conform încheierii nr. 3620/07.03.2012, cealaltă cotă parte indiviză fiind proprietatea lui I.T. – terenul şi C.A. –construcţiile.

Prima instanţă a mai reţinut că, conform extrasului CF nr. 300405 Bocsig, provenit din conversia CF vechi 1456 Răpsig, rezultă că asupra imobilului din CF nr. 1456 Răpsig constând din teren intravilan în Răpsig, nr. 19 de sub nr. crt. A1, nr. cadastral/nr. topografic top: 25-26, curte şi grădină în suprafaţă de 2.877 mp. şi construcţii de sub nr. crt. A1.1., nr. cadastral/nr. topografic Cad: C1 top: 25-26, casă în Răpsig, nr. 19, figurează înscrişi ca proprietari pârâtul I.T. sub B.1, în cotă de ½ părţi pe titlu de cumpărare, reprezentând porţiunea de sub A1, C.A. sub B.2, în cotă de ½ părţi pe titlu de construire, reprezentând porţiunea de sub A1.1, respectiv reclamantul P. D.T. sub B.6, în cotă de ½ părţi pe titlu de donaţie, reprezentând porţiunea de sub A1, A1.1.

Imobilul din CF 300405, a fost dezmembrat în imobilele cu nr. 303055 Răpsig, teren de 1444 mp., respectiv  303056 Răpsig, teren de 1433 mp, conform documentaţiei cadastrale întocmită extrajudiciar, documentaţie înregistrată la OCPI-BCF Ineu, sub nr.29571 din 22.11.2013.

Din aceeaşi documentaţie rezultă că pentru numărul cadastral nou 303055, teren intravilan există casa nr. 19 Răpsig, iar lotul cu nr. 303056, teren intravilan viran, există edificată casa cu nr. 20 Răpsig.

Totodată prima instanţă a mai reţinut că, reclamantul P.D.T. figurează în evidenţele fiscale ale Primăriei Bocsig, cu imobilul casa nr. 19 Răpsig conform certificatului de atestare fiscală nr. 158/16.01.2014.

Referitor la imobilul cu numărul administrativ 20, acesta nu este notat în cartea funciară cu privire la acest capăt de cerere fiind aplicabile dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 7/1996 republicată.

Cu privire la dispoziţiile legale aplicabile partajului, prima instanţă a constatat incidenţa art. 669 şi urm. din Cod civil.

Astfel, potrivit art. 669,670 Cod civil ,,Încetarea coproprietăţii prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească.  Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii.,,

Potrivit art.675 Cod civil ,,Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora; respectiv vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie publică, în condiţiile legii, şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cu cota-parte a fiecăruia dintre ei”.

Prima instanţă a avut în vedere şi dispoziţiile art. 680 Cod civil. Dispoziţii aplicabile procedurii de partaj sunt reglementate şi la art. 979 şi următoarele Cod procedură civilă.

Astfel, potrivit art. 987 Cod civil ,,La formarea şi atribuirea loturilor, prima instanţă a ţinut seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea”.

În raport de aceste dispoziţii legale, prima instanţă a constatat deci că, sistarea coproprietăţii are loc doar între proprietari, motiv pentru care în temeiul dispoziţiilor art. 669 şi urm. Cod civil, respectiv art. 979 Cod procedură civilă, prima instanţă a găsit întemeiat în parte capătul de cerere privind sistarea coproprietăţii, respectiv cu privire la starea de indiviziune a reclamantului P.D.T. şi pârâtul I.T.  asupra terenului înscris în CF 1456 Răpsig, cu nr. top. 25-26, în suprafaţă totală de 2.877 mp., nefiind admisibil capătul de cerere din acţiunea introductivă, respectiv al precizării de acţiune referitor la sistarea coproprietăţii dintre pârâţii P.T. şi I.T., în sensul atribuirii cotei de ½ din casa cu nr. 19, de sub A.1.1. către pârâtul I.T., în condiţiile în care între cei doi pârâţi nu există stare de coproprietate asupra acestei case.

Referitor la modalitatea de partaj şi atribuire, prima instanţă a avut în vedere modul de exercitare a posesiei şi folosinţei, respectiv că terenul din intravilan formează în fapt două proprietăţi distincte, pentru casa nr.19 şi terenul aferent, respectiv de 1299 mp., reclamantul achitând impozitul aferent.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea masei succesorale după defuncta C.A., conform precizării cererii de la dosar, prima instanţă a constatat că referitor la aceste pretenţii s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1073/2011, dosar nr. 1493/246/2011 a Judecătoriei Ineu, hotărâre judecătorească intrată în putere de lucru judecat.

Cu privire la capătul de cerere privind  notarea în CF a casei cu nr. 20, potrivit art. 36 din Legea nr. 7/1996 republicată şi modificată ,,Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea funciară în baza autorizaţiei de construire şi a procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorităţii locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locală pe raza căreia este edificată construcţia, precum şi a unei documentaţii cadastrale. Construcţiile realizate înainte de 1 august 2001, care este data intrării în vigoare a Legii nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, se intabulează, în lipsa autorizaţiei de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum şi a documentaţiei cadastrale”.

Prima instanţă a mai reţinut că reclamantul nu a depus la dosar documentele menţionate expres de textul precitat, dreptul de proprietate asupra acestei construcţii în cartea funciară putând fi înscris doar în condiţiile existenţei acestor înscrisuri, considerent pentru care şi aceste pretenţii sunt neîntemeiate.

Având în vedere cele de mai sus, în drept dispoziţiile art. 669 şi urm. Cod civil, art. 979 şi urm. Cod procedură civilă, prev. art. 36 din Legea nr.7/1996 republicată, prima instanţă a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamantul P.D.T., în sensul că a constatat starea de coproprietate a reclamantului şi a pârâtului I.T., asupra imobilului teren de sub nr.top.25-26, din CF 1456 Răpsig, în suprafaţă totală de 2877 mp., pe care a sistat-o prin formarea a două loturi conform documentaţiei cadastrale cu propunere de dezmembrare, întocmită extrajudiciar, atribuind astfel: lotul 1, teren în suprafaţă de 1444 mp., la reclamant, iar lotul 2, teren în suprafaţă de 1433 mp., la pârâtul I.T.

  A respins restul pretenţiilor ca fiind neîntemeiate.

Nefiind  solicitate cheltuieli de judecată, în conformitate cu prevederile art. 453 Cod procedură civilă, acestea nu au fost acordate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul P.D.T. prin care solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii introductive şi a precizării de cerere şi a se constata că: - masa succesorală a defunctei C.A. decedată la data de 27.04.2011 cu ultimul domiciliu în Răpsig, se compune din cota de ½  înscrisă sub B2 de sub A. 1.1. din imobilul înscris în C.F. 300405 Bocsig, provenit din C.F. 1456 Răpsig cu nr. top. 25-26 compus din casa cu nr. adm. 19, la care vocaţie succesorală are intimatul P.T. în calitate de frate, urmând a se dispune predarea moştenirii către acesta.

De asemenea, solicită a se constata că asupra imobilului înscris în C.F. 300405 Bocsig cu nr. top. 25-26 compus din casa cu nr. adm. 19 curte şi grădină în suprafaţă de 2877 m.p. apelantul este coindivizar în cotă de 1A din A.1 şi A1.1. cu intimatul P.T. cota de ½  din A. 1.1. , şi cu intimatul I.T. cota de ½  din A.1.. A se dispune dezmembrarea imobilului în natură, prin formare de loturi cu numere topografice noi, conform schiţei Plan de amplasament şi delimitare a imobilului cu propunere de dezlipire astfel: Lot cu nr. top. nou 303055 compus din intravilan cu casa nr. 19 în suprafaţă de 1444 m.p. pentru apelant. Lot cu nr. top. nou 303056 compus din casa cu nr. adm. 20 şi intravilan în suprafaţă de 1433 m.p. pentru intimatul I.T. şi atribuirea cotei de ½  de sub A. 1.1. a intimatului P.T. către intimatul I.T.

Apelantul consideră că hotărârea primei instanţe este nelegală pentru următoarele aspecte: 1. Admiţând în această modalitate cererea, prima instanţă expropriază pe apelant de cota de ½  de sub A 1.1. respectiv din casa cu nr. administrativ 19 care este înscrisă în cartea funciară, iar pe intimatul P.T. de cota de ½  de sub A. 1.1. din aceiaşi casă cu nr. adm. 19, ce îi revine după C.A. de sub B.2.

De asemenea, consideră că prima instanţă nu a constatat starea de coproprietate a apelantului de sub B.6 în cotă de ½  din A. 1 şi A 1.1. , a intimatului I.T. sub B.1 în cotă de ½  din A.1. şi a intimatului P.T. ca moştenitor după C.A. sub B. 2 în cotă de ½  din A. 1.1., asupra imobilului înscris în C.F-ul convertit 300405 Bocsig aşa cum este în prezent şi cum s-a solicitat prin cerere.

Apelantul învederează că în motivarea hotărârii prima instanţă a reţinut că: „Prin sentinţa civilă 1073/211 a Judecătoriei Ineu s-a constatat că masa succesorală a defunctei C.A. se compune din cota de ½  parte din imobilul înscris în C.F. 1456 Răpsig cu nr. top. 25-26 compus din casa cu nr. adm. 19 curte şi grădină în suprafaţă de 2877 m.p. , la care vocaţie succesorală are intimatul P.T.”.

Este adevărat că prin acea sentinţă s-a dezbătut succesiunea defunctei C.A. cu privire la cota de ½  din casa cu nr. adm. 19 şi cota de ½ din terenul în suprafaţă de 2877 m.p., deoarece s-a omis a se dezbate succesiunea după aceasta şi cu privire la cealaltă cotă de ½  din casă. Conform extrasului de carte funciară 300405 Bocsig care este convertit din C.F. 1456 Răpsig numita C.A. este înscrisă sub B. 2 cu cota de ½  de sub A1.1., respectiv cu cota de ½ din casa nr. 19. După primirea încheierii de respingere a cererii de întabulare a sentinţei, apelantul arată că a solicitat instanţei dezbaterea succesiunii după defuncta C.A. înscrisă sub B.2 respectiv a cotei de ½  din A1.1. şi predarea cotei acesteia către intimatul P.T.

Consideră că instanţă în mod nelegal i-a respins cererea precizată având ca obiect constatarea masei succesorale după defuncta C.A., constatând că referitor la aceste pretenţii s-a pronunţat sentinţa civilă 1073/2011 hotărâre intrată în putere de lucru judecat. Această reţinere este total nelegală deoarece prin acea hotărâre s-a dezbătut masa succesorală după C.A. cu privire la cota de ½  din casă şi ½  din teren, cealaltă cotă de ½  din casă rămânând înscrisă în C.F., iar această hotărâre este asemănătoare unui certificat suplimentar de moştenitor.

Totodată, apelantul arată că în urma dezbaterii succesiunii după C.A. de sub B.2 şi a predării acesteia către intimatul P.T., a devenit coindivizar şi cu acesta, astfel că şi reţinerea din motivare că, nu ar fi admisibil capătul de cerere referitor la sistarea coproprietăţii dintre intimaţii P.T. şi I.T. în sensul atribuirii cotei de ½  din casa nr. 19 către intimatul I.T., este total nelegală, deoarece potrivit art. 670 cod civil „Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească” astfel că, din moment ce toţi coindivizarii au fost de acord să se atribuie cota intimatului P.T. la intimatul I.T., nu înţelege care a fost raţionamentul instanţei să respingă acel capăt de cerere.

Mai arată că instanţă a respins capătul de cerere privind notarea în cartea funciară a casei cu nr. administrativ 20, invocând dispoziţiile art. 36 din Legea 7/1996 dar care se referă şi face vorbire despre cu totul alte aspecte, respectiv cu privire la rectificarea înscrierilor din cartea funciară. Potrivit legii 453/2001 se intabulează în lipsa autorizaţiei de construire, în baza certificatului de atestare fiscală şi a documentaţiei cadastrale.

 Mai învederează că, prin motivarea făcută prima instanţă a reţinut că apelantul nu a depus documentele menţionate, apelantul consideră că şi motivarea cu privire la respingerea acestui capăt de cerere este total nelegală. În considerente prima instanţă face vorbire despre modalitatea de partaj şi atribuire, susţinând că va avea în vedere modul de exercitare a posesiei şi folosinţei, respectiv că terenul formează în fapt două proprietăţi distincte pentru casa nr. 19 şi terenul aferent de 1299 m.p. apelantul achitând impozitul aferent, însă în dispozitiv nu ţine cont de schiţa de dezmembrare şi notare construcţie (casa 20) astfel, că formând loturile şi a nu include şi casele 19 şi 20, instanţa fără un temei legal îi expropriază pe apelant şi intimat de cele două case.

Pentru motivele invocate, apelantul solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

În drept apelantul a invocat dispoziţiile art. 466; 480 pct. 2 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinarea depusă la data de 29.12.2014 intimatul P.T. arată că este de acord cu apelul formulat de apelant şi precizează că este unicul moştenitor al defunctei  C.A. în calitate de frate, este de acord cu atribuirea cotei ce-i revine după aceasta, către intimatul I.T. şi nu are nici o pretenţie de la acesta.

Totodată, arată că din eroare s-a dezbătut succesiunea doar asupra cotei de ½  parte după numita C.A.

La data de 26.03.2015 apelantul a depus la dosar precizare a cererii de apel prin care solicită introducerea în cauză în calitate de intimată a numitei Z.P. domiciliată în Răpsig nr. 71, comuna Bocsig, judeţ Arad.

De asemenea, solicită a se constata că intimatul I.T. este moştenitorul proprietarului tabular I.T. de sub B.1 în calitate de fiu. A se constata că, masa succesorală a defunctului I.T. decedat la data de 13.12.1964 se compune din cota de ½  de sub B.1 respectiv din cota de ½ de sub A1 din imobilul înscris în C.F. 300405 Bocsig provenit din C.F. 1456 Răpsig cu nr. top. 25-26, la care vocaţie succesorală are intimatul I.T. şi numita Z.P. în calitate de fii, singurul moştenitor acceptant fiind intimatul I.T., numita Z.P., fiind străină de moştenire prin neacceptare, solicitând a se dispune predarea succesiunii către I.T.

Apelantul mai solicită a se dispune notarea casei cu nr. adm. 20 în cartea funciară, a se autoriza întabularea dreptului acestora de proprietate în C.F. pe titlu de dezmembrare, conform sentinţei rămase definitive. Cu cheltuieli de judecată în cazul în care intimaţii se opun admiterii acţiunii. De asemenea, solicită a se atribui casa cu nr. adm. 20 intimatului I.T.

În fapt arată că, proprietarul tabular de sub B.1 I.T. a fost tatăl intimaţilor I.T. şi Z.P., apelantul şi antecesorul intimaţilor respectiv I.T. sunt coproprietari asupra imobilului înscris în C.F. nr.300405 Bocsig, provenită din conversia a C.F. nr. 1456 Răpsig, cu nr.top.25-26, menţionat în petitul acţiunii.

Apelantul învederează că în urmă cu mai mulţi ani de zile între acesta şi intimatul I.T. a existat un partaj pe cale amiabilă, fiecare folosindu-şi imobilele conform schiţei efectuată în cauză, acestea fiind delimitate între ele cu gard despărţitor. În vederea reglementării situaţiei de carte funciară şi pentru o mai bună înţelegere a situaţiei din teren a efectuat în cauză şi o schiţă în care se reflectă adevărata situaţie.

Pentru motivele arătate, apelantul solicită admiterea apelului astfel cum a fost precizat.

În drept a invocat dispoziţiile art. 669 Cod civil

În probaţiune a depus la dosar înscrisuri.

Intimatul I.T. nu depus întâmpinare şi nu a formulat apărări în cauză.

Analizând apelul de faţă, prin prisma motivelor formulate şi a probelor administrate, tribunalul reţine că acesta este fondat, potrivit celor ce succed:

Prima instanţă a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul-apelant, P. D.T., a constatat starea de coproprietate a reclamantului şi a pârâtului I.T., asupra imobilului teren de sub nr.top.25-26, din CF 1456 Răpsig, în suprafaţă totală de 2877 mp., a sistat starea de indiviziune prin formare a două loturi, conform documentaţiei cadastrale cu propunere de dezmembrare, întocmită extrajudiciar, procedând la atribuirea loturilor după cum urmează: - lotul 1, teren în suprafaţă de 1444 mp., către reclamant iar lotul 2, teren în suprafaţă de 1433 mp., către pârâtul I.T.

Tribunalul observă că atât reclamantul cât şi prima instanţă au fost în eroare cu privire la pârâtul I.T. care, deşi poartă acelaşi nume ca a proprietarului tabular înscris în cartea funciară, cu toate acestea nu este una şi aceeaşi persoană. Din extrasul de carte funciară, depus la fila 10 dosar primă instanţă, rezultă că proprietarul tabular I.T., a fost înscris la poziţia B1 la data de 01.01.1908, fapt ce a determinat tribunalul să aibă serioase rezerve cu privire la existenţa acestei persoane la data introducerii acţiunii civile, respectiv 5 martie 2014 şi implicit cu privire la capacitatea acesteia de a fi parte în proces. În acest scop i s-a pus în vedere apelantului să clarifice aceste aspecte, apelantul depunând în acest sens o precizare a cererii de apel prin care, arată faptul că intimatul I.T., pârât în faza judecăţii în primă instanţă, este moştenitorul proprietarului tabular I.T. de sub B.1 în calitate de fiu, ce a decedat la data de 13.12.1964. De asemenea, apelantul solicită  să se constate că, masa succesorală a defunctului I.T. decedat la data de 13.12.1964 cu ultimul domiciliu în Răpsig se compune din cota de ½  de sub B.1 respectiv din cota de ½ de sub A1 din imobilul înscris în C.F. 300405 Bocsig provenit din C.F. 1456 Răpsig cu nr. top. 25-26, la care vocaţie succesorală are intimatul I.T. şi numita Z.P. în calitate de fii, singurul moştenitor acceptant fiind intimatul I.T., numita Z.P., fiind străină de moştenire prin neacceptare, solicitând a se dispune predarea succesiunii către I.T.

Tribunalul nu poate proceda la lărgirea cadrului procesual şi la examinarea altor pretenţii, decât cele formulate în faza judecăţii în primă instanţă, fără a nesocoti dispoziţiile art.478 Cod procedură civilă, ce limitează efectul devolutiv al apelului la ceea ce s-a supus judecăţii în primă instanţă, atât în ce priveşte părţile împrocesuate cât şi în ce priveşte obiectul dedus judecăţii. Ca atare, tribunalul, în baza art. 478 din Noul Cod de Procedură Civilă a respins solicitările apelantului formulate prin precizarea de apel.

Cu toate acestea, deşi în faza apelului nu se poate schimba cadrul procesual, cererea de lărgire a acestuia, atât sub aspectul părţilor ce trebuie introduse în proces cât şi sub aspectul pretenţiilor noi formulate de apelant, constituie o premisă ce duce la concluzia că prima instanţă a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului acesteia, motiv pentru care, tribunalul, având în vedere solicitarea expresă a apelantului, în baza art.480 Cod procedură civilă, va admite apelul formulat, va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

Cu ocazia rejudecării, prima instanţă va avea în vedere faptul că proprietarul tabular I.T. este decedat la 13.12.1964, va determina moştenitorii acceptanţi ai acestuia ce pot fi introduşi în proces, pronunţându-se şi asupra capetelor de cerere formulate în prezentul apel, urmând ca ulterior determinării exacte a cadrului procesual, părţi, obiect şi cauză să purceadă la soluţionarea litigiului.

Domenii speta

Spete similare