Pretenţii. Răspundere civila delictuala. Proba daunelor materiale

Decizie 1125A din 10.11.2015


În mod corect instanţa de fond a reţinut un prejudiciu material de 4.000 euro şi 2.000 lei constând în contravaloarea împrumutului făcut de apelantul reclamant pentru acoperirea cheltuielilor medicale şi contravaloarea serviciilor ce i-au fost prestate de martorul IC. Nu pot fi reţinute susţinerile apelantei pârâte referitoare la faptul că acest prejudiciu nu este cert şi nu există o legătură de cauzalitate între fapta ilicită şi acest prejudiciu. Astfel, având în vedere actele medicale şi susţinerile martorilor, tribunalul reţine că, în urma accidentului, reclamantului i-au fost afectate braţele astfel că nu a mai putut conduce autovehiculul. De asemenea nu se poate cerere reclamantului, date fiind suferinţele fizice şi psihice produse de accident, păstrarea documentelor referitoare la medicamentele achiziţionate şi plata serviciilor ce i-au fost prestate.

Decizia nr. 1125/A/10.11.2015 - Secţia a II a Civilă,  de Contencios Administrativ şi Fiscal

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Caransebeş sub nr. 3520/208/28.08.2014, reclamantul Zaharia Dorinel a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta B.A.A.R. Bucureşti ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să-l oblige pe pârât la plata sumei de 20.0000 lei RON cu titlu despăgubiri civile si la 60.000 Euro cu titlu daune morale, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 363/13.03.2015 Judecătoria Caransebeş a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată şi modificată de reclamantul ZD în contradictoriu cu pârâta Lev Ins Insurance Company, prin S.C. Avus International Broker de Asigurare Reasigurare S.R.L. (în calitate de corespondent în România al pârâtei, desemnat de B.A.A.R.), având ca obiect pretenţii, a fost obligată pârâta Lev Ins Insurance Company să plătească reclamantului suma de 4000 Euro daune materiale, sau echivalentul în lei la data plăţii, suma de 2000 lei daune materiale, precum şi suma de 10.000 Euro daune morale şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat.

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că în data de 12.09.203, în jurul orelor 18, 23, numitul Avramov Rouslan a condus autoutilitara marca Scania, cu numărul de înmatriculare CA-5657-CP, ce tracta semiremorca marca SCHMITZ cu nr. C 7298 CP pe DN 6 din direcţia Orşova către Caransebeş, iar când a ajuns la km  376+300 m, nu a adaptat viteza de deplasare într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta, astfel încât semiremorca sus-menţionată a derapat, pătrunzând pe contrasens. În aceste condiţii a fost lovit autoturismul marca Opel cu nr. DJ 059370, condus de către numitul Pistol Cristian Florin, care se deplasa regulamentar din sens opus, şi apoi autoutilitara marca Mercedes-Benz cu nr. de înmatriculare GJ 03 XCI, condusă de Zaharia Dorinel, care, de asemenea, se deplasa regulamentar din sens opus.

În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a numitului Pistol Cristian Florin şi a reclamantului Zaharia Dorinel.

Această stare de fapt este confirmată de probele administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la faţa locului de la f. 1 a dosarului de urmărire penală, planşele foto anexate (f. 3-15), declaraţia numitului Avramov Rouslan (f. 19 şi urm.), declaraţia numitului Pistol Cristian Florin (F. 25).

Potrivit raportului de constatare medico-legal din 07.01.2014 de la f. 18 a dosarului de urmărire penală, reclamantul Zaharia Dorinel a suferit leziuni traumatice ce s-au putut produce în condiţiile accidentului rutier suferit la data de 12.09.2013, necesitând 50-55 de zile de îngrijiri medicale şi nepunând în primejdie viaţa victimei.

Se mai menţionează în cuprinsul raportului că timpul total de îngrijiri medicale şi eventualul grad de infirmitate şi invaliditate traumatică urmează a se stabili la 6 luni de la data producerii accidentului.

Reclamantului Zaharia Dorinel i s-a acordat concediu medical în luna septembrie 2013 (timp de 8 zile, f. 7, timp de 8 zile, f. 63 şi, respectiv, timp de 3 zile, f. 22), în luna octombrie 2013 (14 de zile, f. 29, 3 zile – f. 31, 8 zile, f. 33), în luna noiembrie 2013 (timp de 30 de zile, f. 26), în luna decembrie 2013 (f. 21, timp de 9 zile, f. 32 – 22 de zile), în luna ianuarie 2014 (f. 20, timp de 8 zile, respectiv, timp de 23 de zile – f. 27), în luna februarie 2014 (f. 19, timp de 20 de zile, f. 30 – timp de 8 zile), în luna martie 2014 (f.18, timp de 8 zile), deci un total de 150 de zile de concediu medical, iar perioadele de internare în spital în urma leziunilor suferite au fost următoarele: 12.09.2013-19.09.2013 (potrivit biletului de externare de la f. 25), 25.09.2013-01.10.2013 (potrivit biletului de externare de la f. 23 dosar).

Din adresa de la f. 39 dosar, instanţa reţine că autovehiculul condus de către pârâtul Avramov Rouslan era asigurat, la data producerii accidentului, la societatea pârâtă Lev Ins Insurance Company, poliţa fiind valabilă de la data de 12.01.2013 la data de 11.01.2014.

Din declaraţia martorului Ilinof Costel (f. 94), instanţa reţine că, urmare a leziunilor traumatice suferite de reclamant, acesta i-a prestat reclamantului servicii pe care le-a evaluat la 2000 lei (constând în aceea că i-a dus reclamantului copiii la facultate la Bucureşti, i-a dus medicamente la spital reclamantului, a adus o platformă închiriată la locul producerii accidentului în vederea ridicării autoturismului acestuia). Martorul a mai arătat că reclamantul a fost nevoit să se împrumute cu circa 2000-3000 Euro, datorită urmărilor produse de accident, iar acesta are nevoie de încă o operaţie la braţul afectat în urma accidentului, în prezent neputând conduce autovehiculul.

Aceasta fiind situaţia de fapt, instanţa constată că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale ale pârâtului Avramov Rouslan (fapta ilicită – neadaptarea vitezei într-o curbă deosebit de periculoasă – faptă ce a condus la vătămarea corporală a reclamantului, rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale, mai sus indicate), prejudiciul (existenţa unui prejudiciu moral şi material rezultă din ansamblul probelor administrate), culpa (numitul Avramov Rouslan nu a prevăzut că remorca autovehiculului pe care îl conducea va derapa în curbă dacă nu va adapta viteza de deplasare în mod corespunzător, deşi trebuia şi putea să prevadă acest lucru), legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu (rezultă din ansamblul probelor administrate la urmărirea penală).

  Ca atare, văzând prevederile art. 1357 din Codul Civil, precum şi faptul că, pentru autovehiculul condus de persoana vinovată de producerea accidentului era încheiată asigurare de răspundere civilă delictuală cu pârâta Lev Ins Insurance Company, instanţa va obliga această pârâtă, în baza art. 54 alin.2 din Legea nr. 136/1995, 48 alin.2 din Legea nr. 136/1995, să plătească reclamantului suma de 4000 Euro daune materiale, sau echivalentul în lei la data plăţii, suma de 2000 lei daune materiale, precum şi suma de 10.000 Euro daune morale.

Pentru a hotărî asupra cuantumului daunelor materiale, instanţa a avut în vedere declaraţia martorului Ilinof Costel (f. 94), care i-a prestat reclamantului servicii pe care le-a evaluat la 2000 lei şi care a declarat că reclamantul a fost nevoit să se împrumute cu circa 2000-3000 Euro, datorită urmărilor produse de accident, iar acesta are nevoie de încă o operaţie la braţul afectat în urma accidentului, în prezent neputând conduce autovehiculul. Instanţa a mai avut în vedere costurile pe care le impune în mod obişnuit o internare în spital şi efectuarea controalelor medicale ulterioare, până la vindecare.

 În ceea ce priveşte daunele morale, instanţa a stabilit cuantumul acestora raportat la gravitatea leziunii (care a fost evaluată la un număr de îngrijiri medicale de 50-55, în realitate reclamantul având nevoie de concediu medical pe o perioadă de 150 de zile şi necesitând şi în prezent parcurgerea unei noi operaţii la braţul vătămat în urma accidentului), precum şi în raport de gradul în care accidentul produs din culpa numitului Avramov Rouslan l-a afectat psihic pe reclamant (martorul arătând că reclamantul a fost foarte afectat) şi în raport de consecinţele pe care le are, şi în prezent, accidentul produs – asupra posibilităţii reclamantului de a duce o viaţă normală (nici în prezent reclamantul neputând, de pildă, să conducă autovehicule, având încă dureri – astfel cum a arătat şi martorul audiat).

În baza art. 453 din Codul de procedură civilă, văzând că pârâta a căzut în pretenţii, instanţa a obligat-o la plata, către reclamant, a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 lei, reprezentând onorariu avocat.

Împotriva sentinţei civile nr. 363/13.03.2015 pronunţată de Judecătoria Caransebeş în dosar nr. 3520/208/2014 au declarat apel atât reclamantul Zaharia Dorinel cât şi pârâta Lev Ins Insurance Company, prin mandatar SC Avus Internaţional – Broker de Asigurare reasigurare SRL.

Apelantul reclamant Zaharia Dorinel prin apelul formulat a solicitat instanţei admiterea apelului aşa cum a fost formulat.

Consideră ca despăgubirile care au fost acordate de instanţa de fond sunt mici raportat la suferinţă.

Apelantul pârât Lev Ins Insurance Company prin mandatar SC Avus Internaţional – Broker de Asigurare Reasigurare SRL prin apelul formulat a solicitat instanţei admiterea apelului, modificarea în parte a sentinţei apelate şi în rejudecare să se dispună reducerea daunelor materiale acordate reclamantului Zaharia Dorinel în limita dovedirii efectuării lor şi reducerea dauinelor morale acordate reclamantului, în limita sumei de 20.000 lei.

În motivare apelantul pârât a arătat că sentinţa apelată este nelegală având în vedere că instanţa de fond a acordat daune materiale fără ca la dosarul cauzei să existe probe. Reclamantul avea obligaţia să depună la dosar înscrisuri din care să rezulte existenţa şi întinderea prejudiciului material şi a legăturii de cauzalitate dintre acesta şi fapta ilicită săvârşită prin accident, probate cu documente justificative.

Serviciile prestate de martor nu reprezintă un prejudiciu cert in ceea ce priveşte cuantumul acestuia, or pentru a putea fi reparat prejudiciul trebuie sa fie cert atat in ceea ce priveşte existenta cat si in ceea ce priveşte cuantumul, astfel apreciază ca nu sunt intrunite condiţiile art. 1385 alin. 3 din Codul civil pentru acordarea despăgubirilor solicitate pentru acest prejudiciu.

  In ceea ce priveşte împrumutul de 2.000 - 3000 Euro pe care reclamantul a susţinut ca a fost nevoit sa il ia datorita urmărilor produse de accident, apreciază ca in lipsa unei legaturi certe de cauzalitate a acestuia cu fapta delictuala se impune a fi respinse.

În ceea ce priveşte netemeinicia sentinţei, arată ca suma de 10.000 Euro acordata cu titlu de daune morale pe care instanţa de fond a apreciat-o ca fiind echitabila, este exagerata fiind acordata fara a avea in vedere probele administrate in cauza sau practica instanţelor la nivel naţional in cazurile similare.

Având in vedere sumele acordate apreciază ca hotărârea fondului este vădit netemeinica şi prin aceea că încalcă dispoziţiile legale care consacră principiul egalităţii de tratament şi regim juridic aplicabil părţilor raporturilor juridice procesuale, indiferent de naţionalitatea, starea şi/sau posibilităţile financiare ale autorului pagubei şi/sau a altor persoane chemate, potrivit legii civile, să garanteze şi/sau să acopere prejudiciul cert produs, de vreme ce a atribuit pârtilor civile despăgubiri morale în cuantumul precizat.

Insa desi cuantificarea prejudiciului moral nu are criterii legale de determinare, totuşi este necesar ca acesta sa fie apreciat rezonabil, pe o baza echitabila, raportat la consecinţele negative suferite de cei in cauza, astfel incat sa nu se transforme in venituri nejustificate.

De asemenea, pentru cuantificarea daunelor morale in favoarea victimelor accidentelor rutiere ca urmare a vătămării lor corporale, practica judiciara a instanţelor romane a stabilit drept criteriu raportarea nivelului daunelor morale la numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pârtii vătămate pentru vindecare.

Şi in privinţa daunelor materiale, in conformitate cu regulile esenţiale ale răspunderii civile delictuale, reparaţiunea consecinţelor dăunătoare ale faptului delictual (accidentul de circulaţie] trebuie să vizeze prejudiciul real şi cert încercat de persoanele păgubite, iar finalitatea acesteia este acoperirea pagubei.

Cuantumul daunelor morale se stabileşte de către instanţele de judecata luandu-se în considerare gravitatea pe care o prezintă fapta ilicita pentru persoana lezata, profilul moral al autorului faptei ilicite si frecventa unei asemenea conduite, precum si orice elemente care asigura o dezdaunare echitabila si raţionala.

Examinând sentinţa atacată, în raport de motivele invocate, cât şi din oficiu, Tribunalul a constatat următoarele:

Prin ambele apeluri formulate împotriva sentinţei civile nr. 363/13.03.2015 atât de reclamant cât şi de pârât, această hotărâre este criticată doar în privinţa cuantumul prejudiciului material şi moral stabilit de instanţa de fond.

În ceea ce priveşte prejudiciul material solicitat de reclamantul Zaharia Dorinel pentru a fi reparat acesta trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.

În speţă reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de daune materiale. Pentru dovedirea acestor cheltuieli s-a administrat proba cu testimonială, fiind audiaţi martorii Croitoru Ion şi Ilinof Costel.

Conform dispoziţiilor Codului civil:

„Art. 1381 - (1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie.”

„Art. 1385 - (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.”

„Art. 1387 - (1) În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii unei persoane (…) despăgubirea trebuie să acopere cheltuielile de îngrijire medicală şi (…) şi orice alte prejudicii materiale.”

„Art. 1392 - Cel care a făcut cheltuieli pentru îngrijirea sănătăţii victimei (…) are dreptul la înapoierea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli”.

Având în vedere aceste dispoziţii legale, cele două declaraţii testimoniale, precum şi actele medicale depuse la dosarul cauzei, tribunalul constată că în mod corect instanţa de fond a reţinut un prejudiciu material de 4.000 euro şi 2.000 lei constând în contravaloarea împrumutului făcut de apelantul reclamant pentru acoperirea cheltuielilor medicale şi contravaloarea serviciilor ce i-au fost prestate de martorul Ilinof Costel. Nu pot fi reţinute susţinerile apelantei pârâte referitoare la faptul că acest prejudiciu nu este cert şi nu există o legătură de cauzalitate între fapta ilicită şi acest prejudiciu. Astfel, având în vedere actele medicale şi susţinerile martorilor, tribunalul reţine că, în urma accidentului, reclamantului i-au fost afectate braţele astfel că nu a mai putut conduce autovehiculul. De asemenea nu se poate cerere reclamantului, date fiind suferinţele fizice şi psihice produse de accident, păstrarea documentelor referitoare la medicamentele achiziţionate şi plata serviciilor ce i-au fost prestate.

În ceea ce priveşte daunele morale solicitate de reclamant, instanţa a avut în vedere disp. art. 1391 alin. 1 Cod civil în conformitate cu care:

„(1) În caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială.”

Referitor la cuantumul daunelor ce urmează a fi acordate, în absenţa unor criterii legale pe baza cărora să se poată realiza o cuantificare obiectivă a daunelor morale, acestea sunt stabilite de instanţa de judecată în raport cu consecinţele negative suferite de partea civilă, importanţa valorilor lezate ale acesteia, în ce măsură au fost lezate aceste valori, intensitatea şi consecinţele traumei fizice şi psihice suferite, în ce măsură i-au fost afectate situaţia familială, socială. În speţă tribunalul reţine că situaţia familială şi socială a reclamantului a fost afectată ca urmare a vătămărilor suferite în urma accidentului, trauma ce i-a fost produsă împiedicându-l să-şi desfăşoare în mod normal activităţile curente, astfel cum rezultă şi din declaraţiile martorilor audiaţi. De asemenea trebuie avute în vedere atât numărul de zile de îngrijiri medicale ce i-au fost acordate cât şi zilele de concediu medicale. În consecinţă, tribunalul constată că în mod corect instanţa de fond a reţinut un prejudiciu moral de 10.000 lei, aceasta constituind o justă şi echitabilă reparaţie a prejudiciului suferit.

Nu poate fi reţinută susţinerea apelantului reclamant conform căreia suma ce trebuia acordată cu titlu de daune morale este de 60.000 euro. Astfel, despăgubirile reprezentând daune morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea şi cuantificarea acestora să fie justă şi echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real şi efectiv suferit de partea civilă, în aşa fel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei a celui îndreptăţit să pretindă şi să primească daune morale, dar nici să nu fie derizorii, ci să ofere părţii o anumită satisfacţie sau uşurare, pentru suferinţele îndurate.

În consecinţă, constatând că atât prejudiciul material cât şi cel moral au fost acordate în mod corect de instanţa de fond, tribunalul, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, a respins cele două apeluri formulate de părţi.