Acţiune în răspundere delictuală

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDETUL ARAD OPERATOR 2826

DOSAR NR.

SENTINŢA CIVILĂ NR.90/2019

Şedinţa publică din 18 februarie 2019

Instanţa constituită din:

Preşedinte :

Grefier:

Pe rol se află soluţionarea cererii formulată de reclamantul R.V.I. împotriva pârâtei F.C. ,,A.”, pentru acţiune în răspundere delictuală.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din ... fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată  care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa a amânat pronunţarea pentru data 18.02.2019, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise.

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ineu la data de ... sub nr. ..., reclamantul R.V.I., domiciliat în ..., judeţ Arad, cu domiciliul procesual ales în ... - Cab.av. I.A., a chemat în judecată pârâta F.C. „A.”, cu sediul în ..., judeţ Arad, a solicitat ca, prin sentinţa pe care se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 Euro, reprezentând daune morale pentru abuzurile la care a fost supus fiul reclamantului, R.E.F., în vârstă de 5(cinci) ani.

În fapt, reclamantul a arătat că fiul său, R.E.F., născut la data de ... în Arad, conform certificatului de naştere seria ... eliberat de către Primăria Arad, a fost instituţionalizat, în cursul anului trecut, întrucât mama acestuia avea un comportament violent iar D.G.A.S.P.C. Arad s-a sesizat şi a luat copilul în plasament.

În continuare arată că a divorţat de fosta mea soţie şi a redobândit copilul în familie prin hotărâre judecătorească şi după îndelungi tergiversări, D.G.A.S.P.C. a înţeles să respecte hotărârea judecătorească şi a putut lua copilul acasă.

Reclamantul arată că a observat, după o vreme, că acesta avea un comportament diferit faţa de perioada anterioară, în sensul că făcea gesturi şi folosea expresii de natură sexuală. Chestionându-l, în acest sens, atât reclamantul  cât şi martora R.V., copilul le-a spus că acele lucruri le-a învăţat la locaţia unde a fost dat în îngrijire, în speţă la pârâtă. Le-a povestit că acolo s-au desfăşurat o serie de abuzuri asupra lui, fiind obligat la practicarea sexului oral şi anal de către persoane din cadrul acelei fundaţii. Comportamentul deviant al minorului, dobândit sub forma traumei la acea fundaţie, se manifestă prin faptul că reproduce cele suferite acolo, cu fraţii săi mai mici.

Susţine că aceste trauma pot fi înlăturate, sau efectul lor estompat, doar prin consiliere psihologică de durată. Întrucât traumele au fost provocate în perioada în care era în grija pârâtei iar, datorită vârstei fragede, recuperarea va fi dificilă, reclamantul apreciază întemeiată prezenta acţiune, sens în care a solicitat admiterea acţiunii.

Reclamantul a solicitat admiterea acţiunii şi obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 Euro cu titlu de daune morale precum şi a onorariului de avocat.

În drept a invocat prevederile art.1357 şi urm. N.C.C; art.1381 şi urm. N.C.C; art.194 N.C.P.C.

În probaţiune, reclamantul a anexat cererii: împuternicire avocaţială (fila 4), certificat de naştere seria ... (fila 5),

Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei conform chit. seria ... (fila 16).

2. Întâmpinare pârâtei:

Pârâta a depus întâmpinare (filele 21-23 dosar) prin care a solicitat respingerea acţiunii şi obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată.

Pârâta arată prin întâmpinare că starea de fapt reală este alta decât cea arătată în cererea de chemare în judecată.

Arată că părinţii minorului R.V.I. şi R. (R. după divorţ) O. au trei copii iar părinţii nu s-au preocupat de situaţia lor.  În urma sesizării la telefonul de urgenţă din data de ... că cei trei fraţi au fost abuzaţi psihic organele statului - poliţie, reprezentaţi ai DGASPC Arad - s-au deplasat la domiciliul acestora şi s-a constatat realitatea celor sesizate, iar tatăl minorilor R.V.I. a arătat că aceşti copii nu pot fi lăsaţi în grija mamei întrucât aceasta ia tratament psihiatric şi solicită instituirea în regim de urgenţă a unor măsuri de protecţie.

Copii au fost duşi la SCJU Arad-UPU pentru consult medical, cei doi copii mai mici au fost internaţi în spital iar minorul R.E.F. a fost preluat de reprezentanţii DGASPC Arad pentru a i se oferi servicii în Centrul de Criză Arad.

În data de ... din nou s-a făcut o sesizare la serviciul de urgenţă şi cei trei copii au fost internaţi în spital, tatăl declarând că situaţia materială a sa s-a înrăutăţit şi el este depăşit de situaţie.

În data de ... SCJU Arad a sesizat prin fax DGASPC Arad privind solicitarea tatălui minorilor R.V.I. de instituire a măsurii de protecţie specială acesta arătând că în caz contrar va otrăvi copii cu medicaţia psihiatrică a mamei acestora.

Conform Hotărârii Comisiei pentru Protecţia Copilului nr. 50/06.06.2017 s-a decis instituirea pentru minorul R.E.F. a măsurii de protecţie specială a plasamentului fiind identificat un loc în sistemul de protecţie într-o casă de tip familial aparţinând de F.C. A. din .... În perioada ... minorul a fost dat în plasament la fundaţia pârâtă după care a revenit în familia părinţilor săi

Pârâta arată că pe toată perioada cât minorul a stat în localul fundaţiei pârâte minorul a fost foarte bine îngrijit, i s-a acordat o atenţie specială, specifică vârstei beneficiind de un program personalizat. Dintr-o dată susţine că s-au trezit cu acuzaţia că minorul, cât timp a stat în fundaţia pârâtă, ar fi fost abuzat sexual. Organele DGASPC Arad au făcut demersurile pentru a-l duce pe minor la un psiholog dar tatăl lui a refuzat.

În data de ... s-a deplasat la fundaţia pârâtă o echipă de verificare a DGASPC Arad stabilindu-se că minorul s-a integrat aici, a fost un copil vesel, implicat în activităţile specifice vârstei lui, fiind ataşat atât de personalul fundaţiei cât şi de ceilalţi copii.

 Pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesual active a numitului R.V.I., arătând că din descrierea stării de fapt rezultă că nu reclamantul ar fi fost victima unui abuz şi deci ar putea pretinde o indemnizare ci fiul său. Ca atare acesta are calitate activă, el este titular al dreptului. El fiind minor sub 14 ani este evident că drepturile sale procesuale vor fi exercitate de reprezentantul său legal. Cu alte cuvinte acţiunea ar fi trebuit formulată în numele minorului prin reprezentantul săi legal respectiv tatăl său şi nu putea fi formulată direct de tatăl minorului pentru că nu el personal a suferit vreo pagubă.

 Pârâta a mai arătat că reclamantul R. V. nu are interes în promovarea acţiunii. Aşa cum prevede art.32 alin.1 lit.d cod pr.civ. orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes. Conform art. 33 c.pr.civ. interesul trebuie să fie determinat, legitim , personal, născut şi actual. Susţine că în cazul de faţă reclamantul nu are un interes legitim de a acţiona întrucât nici o lege nu-i dă dreptul lui de a cere repararea unui prejudiciu adus altei persoane. De asemenea interesul nu este personal, deci folosul urmărit prin cererea în justiţie trebuie să aparţină titularului acesteia.

Susţine că cel care a acţionat în justiţie nu are nici un interes personal. Dacă fiul său a suferit vreo pagubă acesta are interesul de a acţiona iar sub aspect procesual ar fi trebuit să apară el ca reclamant reprezentat de cel abilitat legal. Din modul cum este redactată acţiunea este evident că reclamantul nu a suferit vreun prejudiciu şi nici nu poate pretinde în folosul său un drept. Potrivit art.40 alin.1 c.pr.civ. reclamantul nu are calitate procesuală şi nici interes în promovarea acestei cauze, astfel că solicităm respingerea cererii.

În continuare arată că cererea este nefondată. Toate motivele trecute în acţiune sunt pure invenţii ale reclamantului, nimic nu este real din cele acolo afirmate. Copilul minor al reclamantului a fost foarte bine tratat în centrul pârâtei, a primit toate îngrijirile necesare, i-a plăcut în această fundaţie. În aceste condiţii este pur şi simplu absurd să faci afirmaţiile din acţiune, singura raţiune a acestui demers fiind obţinerea de bani nemunciţi şi denigrarea fundaţiei care a avut grijă de copil care a fost repudiat de tatăl său.

Mai arată că tatăl minorilor nu s-a preocupat de minori, a primit suma de 5.250 lei în baza Legii nr.272/2004 şi această sumă nu a fost cheltuită în interesul minorilor, lucru recunoscut chiar de reclamant, care nici măcar nu şi-a înscris copiii la grădiniţă. Când reprezentanţii DGASPC Arad i-au cerut să ducă copilul la psiholog a refuzat.

Precizează că după reintegrarea în familie a minorului, minorul este monitorizat de specialiştii DGASOC Arad timp de 6 luni şi aceşti specialişti nu au observat mici un element care ar induce ideea petrecerii unor fapte de natura celor imputate în acţiunea.

Instanţa a încuviinţat pârâtei proba cu martorul C.A.A. (fila 40), G.C. (fila 41) şi reclamantului proba cu martorul R.V. (fila 42).

În cauză, la solicitarea reclamantului,  a fost încuviinţată  proba cu expertiza psihologică a minorului, fiind numită pentru efectuarea expertizei, expert P.R.E..

La data de ..., s-a depus la dosar raportul privind expertiza psihologică judiciară a minorului, prin care se concluzionează că ipoteza formulată în expertiza psihologică judiciară, respectiv abuzul sexual al minorului pe timpul aflării sale în grija F.C. „A.”, nu se confirmă.

Prin cererea depusă la dosar de către reclamant la data de ..., s-a solicitat efectuarea unei contraexpertize efectuată de 3 experţi psihologi, cerere care a fost respinsă de instanţă, având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză.

Reclamantul R. V.I., prin concluziile scrise  depuse la data de ..., a solicitat admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la plata sumei de 100.000 euro reprezentând daune morale pentru suferinţa fiului său, R.E.F., în urma abuzului sexual şi psihic, la care a fost supus în perioada cât s-a aflat în plasament şi cazat la instituţia pârâtei.

A arătat că s-a făcut dovada, cu martori, despre comportamentul fiului său, dobândit în urma perioadei petrecute acolo, comportament care s-a manifestat odată cu aducerea lui acasă şi s-a răsfrânt asupra fraţilor săi, chiar martorii pârâtei au declarat că a fost nevoie să mute copilul meu într-o cameră cu fetele,  punându-şi întrebarea oare ce i-a determinat să ia această hotărâre, dacă nu cele întâmplate fiului său, fapte pe care pârâta încearcă, cu obstinaţie, să le ascundă.

Cu privire la martorii pârâtei, arată că sunt angajaţii acesteia, iar motivele pentru care ascund adevărul sunt, atât de natură personală cât şi profesională, personal, martorii declară mincinos pentru a nu-şi pierde locurile de muncă. Profesional, declară mincinos întrucât, prin aflarea adevărului, ar ieşi la iveală culpa lor, alături de culpa pârâtei, prin neexecutarea atribuţii lor de serviciu, constând în supravegherea permanentă şi cu bună credinţă, a copiilor care se află în acel centru de plasament,

A apreciat că, lipsa de grijă, indolenţa, ignoranţa, reaua credinţă şi lipsa de interes, au permis ca fiul său să fie abuzat de un alt copil din centru, copil mai mare ca vârstă, arătând că, acesta a fost motivul pentru care fiul său a fost mutat cu fetele, după câteva zile petrecute în camera cu băieţii.

Referitor la evaluarea psihologică realizată, aceasta este o copie fidelă a concluziilor psihologului asistent solicitat de către pârâta, psiholog care şi-a prezentat concluziile înainte de depunerea raportului oficial în instanţă.

Prezenţa acestui asistent a denaturat scopul şi rezultatul evaluării efectuate în cauză, evaluare care nu corespunde realităţii, cuprinzând elemente despre care nici măcar fiu său nu a vorbit în şedinţele avute cu expertul, afirmând aceasta, întrucât, însoţindu-l pe minor, a auzit cu urechile sale întrebările şi răspunsurile, dat fiind cadrul generos oferit de cabinet, acela ca orice persoană să poată asculta cele discutate. Nu a fost nici intimitate, nici confidenţialitate, chiar dacă nu am fost în încăpere cu participanţii la şedinţe.

Mai susţine că, raportul de evaluare nu reflectă, în nici un fel, realitatea şi se întemeiază pe nişte premise şi consemnări nereale şi făcute, chiar, cu rea credinţă, în sprijinul şi prin copierea concluziilor raportului psihologului asistent.

Pentru aceste motive, a solicitat să se înlăture din probatoriu rapoartele de evaluare, acestea fiind vătămătoare, dincolo de realitate şi întocmite cu rea credinţă.

Faţă de cele relevate, a solicitat admiterea acţiunii şi obligarea pârâtei la plata daunelor morale solicitate. A solicitat cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.

Pârâta  F.C. „A." , prin av. B.D. a  depus concluzii scrise la  data de ..., prin care a solicit respingerea acţiunii depuse de reclamantul R.V.I., cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei conform chitanţelor de la dosar.

Cu privire la acţiunea reclamantului, a arătat că reclamantul R.V.I. solicită obligarea fundaţiei pârâtă la despăgubiri pentru „abuzurile" pretinse la care ar fi fost supus fiul său R.E.F. în motivare arătând în esenţă următoarele: fiul său a fost instituţionalizate întrucât mama acestuia avea un comportament violent iar minorul a fost dat în plasament, după divorţul de soţia sa a luat copilul acasă la el, iar după o vreme „ a observat că acesta avea un comportament diferit faţă de perioada anterioară, în sensul că făcea gesturi şi folosea expresii de natură sexuală".

Respectiv, chestionându-l pe minor asupra acestor comportamente acesta ar fi relatat că la fundaţie s-ar fi făcut abuzuri împotriva lui fiind obligat la practicarea sexului oral şi anal de persoane din cadrul acelei fundaţii

Cu privire la  starea de fapt reală, arată că părinţii minorului R.V.I. şi R. ( R. după divorţ) O. au trei copii iar părinţii nu s-au preocupat de situaţia lor, şi în urma sesizării la telefonul de urgenţă din data de ... că cei trei fraţi au fost abuzaţi psihic organele statului - poliţie, reprezentaţi ai DGASPC Arad - s-au deplasat la domiciliul acestora, ocazie cu care s-a constatat realitatea celor sesizate, iar tatăl minorilor R.V.I. a arătat că aceşti copii nu pot fi lăsaţi în grija mamei întrucât aceasta ia tratament psihiatric şi solicită instituirea în regim de urgenţă a unor măsuri de protecţie.

Copii au fost duşi la SCJU Arad-UPU pentru consult medical, cei doi copii mai mici au fost internaţi în spital iar minorul R.E.F. a fost preluat de reprezentanţii DGASPC Arad pentru a i se oferi servicii în Centrul de Criză Arad, iar în data de ... din nou s-a făcut o sesizare la serviciul de urgenţă şi cei trei copii au fost internaţi în spital, declarând că situaţia materială a sa s-a înrăutăţit şi el este depăşit de situaţie.

În data de ... SCJU Arad a sesizat prin fax DGASPC Arad privind solicitarea tatălui minorilor R. V. l. de instituire a măsurii de protecţie specială acesta arătând că în caz contrar va otrăvi copii cu medicaţia psihiatrică a mamei acestora.

Conform Hotărârii Comisiei pentru Protecţia Copilului nr.50/06.06.2017 s-a decis instituirea pentru minorul R.E.F. a măsurii de protecţie specială a plasamentului fiind identificat un loc în sistemul de protecţie într-o casă de tip familial în perioada ... minorul a fost dat în plasament la fundaţia societăţii pârâte după care a revenit în familia părinţilor săi şi pe toată perioada cât a stat în localul fundaţiei minorul a fost foarte bine îngrijit, i s-a acordat o atenţie specială, specifică vârstei beneficiind de un program personalizat.

Reprezentantul pârâtei a solicitat respingerea acţiunii reclamantului va nefondată,  solicitând a se avea în vedere probele testimoniale  administrate, reclamantul şi-a fundamentat susţinerile sale pe declaraţia tendenţioasă dată de o persoană a cărei casa o frecventa, respectiv martora R.V., audiată în faţa instanţei această martoră a declarat următoarele:,,după ce relatează gravele incidente din familia reclamantului arătând că mama minorilor a fost internată la psihiatrie şi după aceia şi-a bătut copii, arată că s-a ivit necesitatea instituţionalizării celor 3 copii, din relatările tatălui martora arată că după venirea minorului de la pârâtă acesta avea comportări ciudate. De la minor martora a aflat despre anumite abuzuri la care ar fi fost supus copilul la ..., recomandându-i-se tatălui să meargă la medic, cu precizarea că NU a fost niciodată la Fundaţia din ..., de asemenea nici tatăl minorului.

De asemenea a arătat, că după venirea de la ... minorii au fost monitorizaţi ZILNIC timp de 30 de zile de Direcţia pentru protecţia copilului iar apoi o dată pe lună timp de 6 luni, atunci când reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia copilului au vrut să-i consulte pe copii, tatăl minorilor nu a fost de acord, iar la medicina legală în primăvara anului 2018 nu s-au constatat leziuni, practic această martoră face o declaraţie favorabilă reclamantului fără a percepe direct faptele, fără să fi fost vreodată la ..., relatând doar spusele tatălui şi ale minorului influenţat de tată.

Mai mult decât atât, această martoră este promotoarea unor sesizări către diverse organe ale statului, fiind interesată în cauză.

Atunci când acestea au dorit să facă cercetări - inclusiv în prezenta unor psihologi -tatăl minorilor s-a opus (pentru că evident s-ar fi constatat minciunile ia care acesta s-a dedat).

În cauză au fost audiaţi şi martorii care au avut direct în îngrijire minorul la Fundaţia din ... care au declarat următoarele, respectiv G.C. ,, în urma acuzaţiilor s-au făcut verificări la Fundaţie de Protecţia Copilului şi poliţie şi s-a constatat că acuzaţiile făcute sunt nefondate. Copilul de 5 ani (deci fiul reclamantului) era cel mai îndrăgit de toată lumea, era comunicativ, prietenos cu personalul şi ne considera părinţi (fapt explicabil după violenţele suferite în familie), iar după ce minorul a fost acasă timp de 10 zile la întoarcere nu mai era atât de vesel.  Copii mai mari au fost atenţionaţi să nu-şi bată joc de copii mai mici o în dormitor noaptea se stinge lumina dar în dormitor nu este foarte întuneric pentru că se vede lumina de afară, iar noaptea cineva îi supraveghează pe minori care nu rămân niciodată singuri.

Martorul opiniază că toate acuzaţiile sunt nefondate pentru că dacă ar fi fost ceva minorul le-ar fi spus dacă ar fi fost un eveniment deosebit.

Martora C.A.A., este îngrijitoare la Fundaţie şi copilul a fost în îngrijirea sa,arătând că, minorul fiind cel mai mic şi îndrăgit de toată lumea, iar după ce minorul a fost readus de acasă nu mai era vesel şi plin de energie, era schimbat şi trist, copilul dormea cu fetele şi o dată chiar în biroul martorei şi aprox. 2-3 zile a dormit cu băieţii, a dormit doar la începutul venirii sale la fundaţie, minorii sunt supravegheaţi şi noaptea. Aceasta a arătat ,,cred că minorul a păţit ceva la tată pentru că era trist când s-a reîntors la noi.

Pârâta a mai arătat că,  din actele depuse, respectiv ORDONANŢA DE CLASARE din 1 august 2018, în urma plângerii penale depuse s-au făcut cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de rele tratamente aplicate minorului şi act sexual cu un minor. S-au făcut verificări amănunţite de către organele de poliţie şi au fost analizate actele întocmite de Protecţia copilului şi alte organe abilitate.

De asemenea au fost audiaţi martorii propuşi, şi din coroborarea acestor probaţiuni reiese că toate acuzaţiile  sunt nefondate şi se dispune clasarea dosarului.

Mai mult,  informarea făcută de expert D.V., acest psiholog prezintă toate observaţiile sale culese la momentul întocmirii raportului de expertiză şi din concluziile acestui psiholog rezultă că toate acuzaţiile sunt nefondate.

Cu privire la raportul de expertiză, la cererea reclamantului minorul a fost supus expertizării de un specialist psiholog independent, specializat şi probleme cu minori, şi din acest Raport de expertiză rezultă următoarele: La pag. 8 ultimul alineat se arată că minorul prezintă simptome şi sunt îndeplinite criteriile tulburării de stres posttraumatic - a fost victima abuzurilor fizice şi psihologice din partea mamei. Se relevă un fapt agravant: minorul a trăit mult timp în acest mediu în care a suferit abuzuri (pag.9) prezentând distorsiuni cognitive, gânduri automatizate distorsionate, scheme disfuncţionale.

Potrivit concluziilor (pag.10) ,, Abuzul sexual al minorului pe timpul aflării acestuia în grija Fundaţiei A. nu se confirmă, minorul nu prezintă indicii de abuz sexual în timpul şederii la fundaţie şi prezintă la data examinării traume urmare abuzurilor psihologice şi fizice din partea mamei, posibil abuz sexual din partea unei persoane care frecventează familia.

Pârâta, solicită a se avea în vedere probele testimoniale administrate, ancheta organelor de cercetare penală precum şi Raportul de expertiză psihologică judiciară, şi faţă de cele arătate solicită respingerea acţiunii reclamantului întrucât toate susţinerile sale sunt neadevărate.

3. Aprecierea instanţei:

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active şi excepţia lipsei interesului procesual instanţa va lua act de susţinerile reprezentantului pârâtului de a renunţa la excepţiile invocate.

Pe fondul cauzei. , instanţa reţine că în fapt, reclamantul R.V.I. este tatăl minorului R.E.F., născut la data de ... în Arad (fila 5 dosar), minor care a fost cazat în cursul anului 2017 în centrul de plasament al pârâtei F.C. „A.” din ..., judeţ Arad

Părţile au opinii diferite asupra motivelor care au determinat plasarea minorului R.E.F. în centrul de plasament al pârâtei F.C. „A.” din ..., judeţ Arad, însă inclusiv expertiza psihologică efectuată în cauză (filele 86-90 dosar) şi Referatul cu propunere de clasare întocmit de Secţia 6 de Poliţie ... (filele 77-81 dosar) rezultă că minorul a fost instituţionalizat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Arad şi dat în grija pârâtei F.C. „A.” în cursul lunii august 2017, ca urmare a comportamentului violent al mamei minorului.

Minorul a locuit în centrul de îngrijire al pârâtei F.C. „A.” din comuna ..., judeţ Arad până în 2017, ulterior locuind cu tatăl său, reclamantul R.V.I..

În ceea ce priveşte abuzul sexual la care reclamantul pretinde că a fost supus copilul minor R.E.F. în perioada în care a fost cazat în centrul de îngrijire al Fundaţiei C.„A.”, instanţa reţine că au fost audiaţi doi angajaţi ai pârâtei, precum şi martora R.V., în vârstă de 72 de ani (fila 42), fiind întocmită şi o expertiză psihologică. De asemenea, ca urmare a sesizării penale, au fost efectuate şi cercetări în vederea stabilirii situaţiei de fapt reale, fiind emis Referatul cu propunere de clasare întocmit de Secţia 6 de Poliţie ... (filele 77-81 dosar).

Din probatoriul administrat, instanţa reţine că nu s-a probat faptul că minorul a fost supus unor abuzuri de natură sexuală în perioada în care a locuit în centrul de cazare al pârâtei.

În primul rând, instanţa subliniază că nu s-au evidenţiat constatări fizice ale abuzului sexual, minorul fiind supus unei examinări medico-legale (fila 80 dosar). Raportat la absenţa unor leziuni constatabile la controlul medical, singurele indicii ale abuzului sexual sunt relatările minorului, întrucât depoziţia doamnei R.V. nu poate fi luată în considerare, domnia sa percepând exclusiv comportamentul minorului după revenirea acestuia în locuinţa tatălui său.

Or, expertiza psihologică efectuată în cauză a constatat următoarele aspecte relevante în ceea ce priveşte personalitatea copilului şi credibilitatea mărturiei sale (f. 88-89 dosar):

„Minorul a prezentat comportamente aparent contradictorii: apatie/agitaţie, tristeţe/opoziţie, agitaţie şi nervozitate interioară în timpul interviurilor clinice structurate şi interviul liber, interesat să povestească situaţiile prin care a trecut, contrazicându-se în afirmaţii pe tot parcursul şediţei de expertizare.

Pentru început a fost realizat un scurt interviu anamnezic, nu apar tuiburări psihotice, de asemenea, minorul nu ştie să facă diferenţa dintre adevăr şi minciună, descrie comportamente verbale şi non-verbale pe care le manifestă vădit atunci când spune adevărul şi comportamente verbale şi non-verbale atunci când nu spune adevărul.

Concluziile/ opiniile de specialitate în expertiza psihologică judiciară în raport cu obiectivele acesteia

Evaluarea stadiului de dezvoltare psihică a minorului - evaluarea minorului din perspectiva sugestibilităţii şi a disponibilităţii de a spune adevărul- Minorul prezintă SINCERITATE cotă mică: nu ştie să facă diferenţa dintre adevăr şi minciună, poate prezenta în anumite împrejurări o atitudine dezinvoltă.

Minorul prezintă dizabilităţi intelectuale uşoare: abilităţile lingvistice şi de susţinere proprie se dezvoltă într-un ritm mai lent decât la copiii de aceeaşi vârstă, IQ 68. Tulburarea de limbaj este produsă în special de cauzele psihosociale: părinţi cu dizabilităţi cognitive, stări conflictuale datorate comportamentelor dezadaptative (tulburări de comportament datorate cauzelor psihice ale mamei), slaba stimulare verbală a minorului, vorbire incorectă în familie, abandonarea minorului în faţa telefonului/televizorului, etc. coroborate cu lipsa achiziţiilor cognitive.

Tulburare de vorbire cuprinde dificultăţi în pronunţarea sunetelor, tulburări articulai, tulburări de limbaj expresiv: împrăştierea gândurilor, confuzie în comunicarea ideilor şi a emoţiilor/sentimentelor,precum şi dificultăţi inclusiv în înţelegerea celorlalţi (limbaj receptiv).

Apar omisiuni ale sunetelor din cuvinte, substituiri (foloseşte un sunet incorect în locul celui corect) şi distorsionaţi (nu reuşeşte să reproducă sunetul corect, deşi încearcă), apar, de asemenea, tulburări de fluenţă, minorul este încordat atunci când pronunţă anumite cuvinte, ezită sau le rosteşte într-un ritm alert, ca şi cum ar dori să scape de ele.

Criterii de credibilitate ale mărturiei minorei - dorinţa de a relata traumele- ca mijloc de a denunţa stimulii traumatici, depresivitatea - sunt consecinţele directe ale abuzului psihic/fizic al minorului (resimte traumele psihice legate de comportamentul violent al mamei, imagini cu fratele lovit peste faţă şi sângele şiroind din nas, loviturile permite peste cap şi peste faţă, lovirea lui şi a fraţilor cu capul de pereţii camerei, etc, inclusiv dialogurile tatălui cu mama în acele momente); un criteriu important este inconsistenţa logică a mărturiei, bogăţia în detalii cantitative şi retractarea acestor afirmaţii în momentul imediat următor, menţionarea unor detalii accesorii, evocarea unor elemente de acţiune neînţelese de minor, descrierea particularităţilor tipice delictului, Steller et al. (1992) diferenţiază între mărturiile false intenţionate şi influenţate din exterior, respectiv, autosugestive.

Expertiza a concluzionat că ”minorul prezintă simptome şi sunt îndeplinite criteriile Tulburării de stres posttraumatic - a fost victima unor abuzuri fizice şi psihologice din partea mamei, prezintă detresă psihologică în timpul interviului, reactivitate fiziologică Ia amintirea traumei, din acte medicale rezultă enurezis”.

Având în vedere cele arătate mai sus, instanţa reţine că nu s-a probat existenţa unui abuz sexual la care să fi fost supus minorul R.E.F. în perioada în care a fost cazat în centrul de îngrijire al F. C. „A.”, în condiţiile în care relatările sunt puţin credibile, minorul prezentând, conform expertizei, „sinceritate cotă mică: nu ştie să facă diferenţa dintre adevăr şi minciună, poate prezenta în anumite împrejurări o atitudine dezinvoltă”.

Potrivit prevederilor art. 249 Cod procedură civilă conform căruia „Cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească, afară de cazurile anume prevăzute de lege.”

Având în vedere probatoriul administrat în cauză, care nu a confirmat starea de fapt descrisă de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa reţine că nu este întemeiată acţiunea prin care domnul R.V.I. a solicitat obligarea pârâtei la plata unor daune morale de 100.000 euro pentru abuzul sexual la care pretinde că a fost supus copilul domniei sale.

Pentru considerentele mai sus expuse, instanţa, reţinând că nu s-a dovedit existenţa unei fapte ilicite imputabile pârâtei în condiţiile art. 1349 şi 1357 din Legea nr. 287/2009 (Noul Cod Civil), şi pe cale de consecinţă va respinge acţiunea conform dispozitivului prezentei hotărâri.

Acordarea cheltuielilor de judecată:

Având în vedere dispoziţiile art. 453 alin. 1 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), conform cărora „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, ţinând seama că s-a constatat caracterul nefondat al acţiunii în justiţie, instanţa reţine temeinicia cererii de obligare a reclamantului căzut în pretenţii la plata cheltuielilor judiciare efectuate de pârâtă în prezenta cauză, respectiv la plata sumei de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat (filele 96-97 dosar), motiv pentru care va obliga reclamantul la plata acestei sume către pârâtă.

Cu privire la calea de atac ce se poate formula împotriva prezentei hotărâri, având în vedere dispoziţiile art. 466 alin. 1 Cod de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), conform căruia „hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel”, raportat la dispoziţiile art. 468 alin. 1 Cod de procedură civilă, conform căruia „Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.”, instanţa reţine că împotriva prezentei hotărâri se poate exercita calea de atac a apelului în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii către părţi, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Ineu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂTĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamantul R.V.I., domiciliat în …, jud. Arad cu domiciliul procesual ales la Cabinet avocat I.A. în contradictoriu cu pârâta F.C. „A.”, cu sediul în …, jud. Arad.

Obligă reclamantul să achite pârâtei suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. În caz de exercitare, cererea de apel se depune la Judecătoria Ineu.

 Pronunţată azi 18.02.2019 conform disp. art. 402 C.pr.civ. prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Preşedinte,Grefier,

Domenii speta

Spete similare