Drepturi băneşti

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:010.000122

Cod operator 2442/2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 122/2016

Şedinţa publică de la 19 Ianuarie 2016

Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamantul MI în contradictoriu cu pârâţii SC CEO SA, DSP GJ şi CJP GJ, având ca obiect drepturi băneşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat DC pentru reclamantul MI, consilier juridic CV pentru pârâta CJP GJ, consilier juridic AL pentru pârâta SC CEO SA, lipsă fiind pârâta DSP GJ.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care s-a pus în discuţia părţilor prezente proba cu expertiza tehnică de specialitate solicitată de reclamant.

Apărătorul ales al reclamantului a solicitat admiterea probei cu expertiză tehnică de specialitate, cu motivarea că este necesară pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite reclamantului.

Consilier juridic CV pentru pârâta CJP GJ şi consilier juridic AL pentru pârâta SC CEO SA au solicitat respingerea probei cu expertiză.

Instanţa respinge proba solicitată de reclamant privind efectuarea unei expertize tehnice de specialitate contabilitate, reţinând că nu este necesară şi utilă soluţionării cauzei.

După care constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat şi probe de administrat s-a acordat cuvântul părţilor prezente.

Avocat DC pentru reclamant a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii SC CEO SA, DSP GJ şi CJP GJ, iar cu privire la fondul cauzei a arătat că înţelege să nu formuleze concluzii în acest sens ca urmare a respingerii probei cu expertiza de specialitate.

Consilier juridic CV pentru pârâta CJP GJ a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.

Consilier juridic AL pentru pârâta SC CEO SA a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive în ceea ce priveşte cererea reclamantului la plata drepturilor băneşti ca urmare a încadrării şi întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale şi respingerea celorlalte pretenţii ca neîntemeiate.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamantul MI a chemat în judecată pârâţii SC CEO SA, DSP GJ şi CJP GJ solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se fie obligaţi pârâţii în solidar la plata compensanţilor băneşti reprezentate de diferenţele salariale, sporuri şi alte drepturi băneşti, aferente perioadei 24.10.2012 şi data pronunţării sentinţei, determinate de schimbarea locului de muncă, ca urmare dobândirii bolii profesionale declarată prin fişa nr. 38/27.04.2012, să fie obligate pârâtele SC CE SA şi DSP GJ la plata diferenţei de 20% a drepturilor băneşti izvorâte din concediile medicale, neîncadrate corespunzător medical din vina DSP Gorj prin schimbarea greşită a codului de boală, să fie obligată unitatea angajatoare SC CEO SA la virarea contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale pentru diferenţe salariale solicitate, pentru activitatea prestată în condiţii speciale similare grupei a II a de muncă aferente întregii perioade indicate în acţiune, să fie obligată unitatea angajatoare la plata zilelor de concediu de odihnă respectiv câte 5 în fiecare an, a primei de vacanţă, a contravalorii tichetelor de masă şi la plata cheltuielilor legate de investigaţii, tratament, recuperare şi cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea cauzei.

În motivarea cererii reclamantul a arătat că este angajatul unităţii SC CEO SA, desfăşurând activitate de electrician în cadrul EMCR.

Că datorită muncii prestate în condiţii grele, respectiv în factori de umiditate, frig, curenţi, lucru la înălţime, manipulare de greutăţi şi alte condiţii periculoase, a dobândit boala profesională identificată prin fişa de declarare a cazului de boală profesională nr. 38/27.04.2012 şi procesul verbal nr. 30/27.04.2012.

Că, ulterior a fost emisă decizia numărul 541/24.10.2012, prin care i-a fost schimbat locul de muncă şi diminuate drepturile salariale urmând să activeze în cadrul atelierului pentru reparaţii electrice din cadrul unităţii.

S-a invocat de către reclamant că aceste pierderi salariale au fost generate de dobândirea bolii profesionale sens în care trebuiau compensate pecuniar de către unităţile pârâte în baza asigurării sociale de care beneficiază ca şi salariat, printr-un circuit legal rezultat din prevederile legii asigurărilor sociale de sănătate şi Legii 319 /2006, privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Că nu a primit aceste compensaţii băneşti datorită faptului că pârâta DSP GJ, în mod culpabil nu a încadrat situaţia sa de boală profesională, în normativele şi codurile medicale corespunzătoare, astfel încât să fie compensat corespunzător, pentru pierderea diferenţelor salariale pe baza asigurării sociale de salariat.

Că din aceste motive drepturile băneşti obţinute au rămas la nivelul celor stabilite urmare a deciziei 541/24.10.2012 iar de prejudiciul ce i-a fost creat se fac vinovate atât unitatea angajatoare cât şi DSP GJ situaţia creată fiind de natură să afecteze şi contribuţia la casa de pensii eferentă unor punctaje şi încadrări corecte, în condiţiilor speciale de muncă.

S-a apreciat de către reclamant că unitatea angajatoare trebuie să asigure o compensaţie materială completă pentru prejudiciile cauzate salariatului în plan personal ca urmare a desfăşurării activităţii în beneficiul acesteia ceea ce nu s-a întâmplat în cazul său, deşi a solicitat în mai multe rânduri acest lucru.

În drept, s-au invocat dispoziţiile articolului 253 din Codul muncii raportat la Legea 319/2006 şi Legea Asigurărilor.

În dovedirea cererii s-au depus la dosarul cauzei în copie certificată conform cu originalul documentele de declare a bolii profesionale, decizia nr. 541/24.10.2010 privind schimbarea locului de muncă, adeverinţa privind nivelul veniturilor salariale din perioada precizată în acţiune şi decizia CNPAS Gorj nr. 5431/20.08.2012 privind pierderea capacităţii de muncă.

S-a solicitat proba cu înscrisuri şi proba cu expertiză tehnică de specialitate contabilă.

Pârâta DSP GJ a formulat întâmpinare invocând pe cale de excepţie lipsa calităţii procesuale pasive şi tardivitatea formulării cererii, iar pe fondul cauzei netemeinicia cererii.

În ceea ce priveşte lipsa calităţii procesuale pasive s-a susţinut în esenţă de către pârâtă că pretenţiile băneşti solicitate de către reclamant derivă dintr-un raport juridic pe care acesta îl are cu angajatorul şi nu cu DSP GJ, neexistând identitate între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic.

Faptul că fişa de declare a cazului de boală profesională şi procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională au fost întocmite de DSP şi ITM GJ, nu îndreptăţeşte reclamantul să formuleze pretenţii, cu atât mai mult cu cât înscrisurile respective nu infirmă diagnosticul de boală profesională ci sunt rezultatul atribuţiilor exercitate în îndeplinirea prevederile anexei HG nr. 1425/2006.

În  ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii s-a invocat de către pârâtă că procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională nu a fost contestat în termen de 30 de zile în condiţiile art. 155 din anexa la HG nr. 1425/2006.

Cât priveşte fondul cauzei pârâta a apreciat că pretenţiile reclamantului sunt neîntemeiate.

Pârâta SC CEO SA a formulat întâmpinare invocând pe cale de excepţie lipsa calităţii procesuale pasive privind obligarea acesteia la plata drepturilor băneşti neacordate ca urmare a încadrări şi întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale, iar pe fondul cauzei respingerea celorlalte pretenţii ca neîntemeiate.

S-a susţinut în esenţă de către pârâtă că în perioada 24.10.2012-prezent reclamantul a fost salarizat conform certificatelor de concediu medical avizate de CJP GJ care au fost prezentate angajatorului, iar faptul că aceste concedii medicale nu au fost încadrate corespunzător nu-i este imputabil acesteia.

Referitor la drepturile salariale solicitate s-a arătat că acestea au fost acordate conform actului adiţional din data de 19.02.2013, iar prin semnarea acestui act adiţional reclamantul a consfinţit la modificarea elementelor esenţiale ale contractului individual de muncă.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti reclamantul a calificat obiectul cererii de chemare în judecată, solicitând promovarea acţiunii în contradictoriu cu pârâţii SC CEO SA şi DSP GJ, în sensul că unitatea angajatoare SC CEO SA să fie obligată în solidar cu DSP GJ la plata drepturilor băneşti neacordate din culpa celor două unităţi ca urmare a încadrării şi întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale prin schimbarea greşită a codului de boală profesională şi în contradictoriu cu CJP GJ pentru opozabilitatea hotărârii în sensul recunoaşterii perioadei în litigiu ca activitate similară grupei a II a de muncă, activitate ce a desfăşurat-o şi i-a fost recunoscută ca atare, anterior dobândirii bolii profesionale.

Examinând cererea dedusă judecăţii în raport de actele şi lucrările dosarului, de obiectul acţiunii şi dispoziţiile legale invocate, Tribunalul în raport de dispoziţiile art. 248 Cod procedură civilă, se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos în total sau în parte cercetarea în fond a pricinii.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii SC CEO SA, CJP GJ şi DSP GJ instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi respinge cererea ulterior precizată faţă de aceşti pârâţi, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, pentru următoarele considerente:

Calitatea procesuală a părţilor este una din condiţiile de admisibilitate a acţiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată şi debitorul obligaţiei a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecăţii, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.

Una dintre condiţiile de admisibilitate a acţiuni o constituie calitatea procesuală a părţilor, reclamantul având obligaţia să justifice atât calitatea procesuală activă cât şi calitatea procesuală pasivă.

Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată şi debitorul căruia îi incumbă îndeplinirea obligaţiei a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecăţii.

Cu privire la pârâta CJP GJ care este chemată în judecată pentru opozabilitatea hotărârii în sensul recunoaşterii perioadei în litigiu ca activitate similară grupei a II a de muncă, instanţa va admite excepţia lipsei calităţi procesuale pasive a acesteia, reţinând că atribuţiile CJP sunt expres reglementate de dispoziţiile Legii nr. 263/2010, neavând atribuţii privind recunoaşterea activităţii desfăşurate de către reclamant în grupa de muncă, acest atribut aparţinând angajatorului.

În ceea ce priveşte pârâta DSP GJ instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, reţinând că nu există identitate între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic.

Pretenţiile reclamantului, respectiv drepturile salariale solicitate derivă dintr-un raport juridic pe care reclamantul îl are cu angajatorul SC CEO SA.

Fişa de declarare a cazului de boală profesională BP 2 nr. 38/27.04.2012 şi procesul-verbal nr. 30/27.04.2012 de cercetare a cazului de boală profesională au fost întocmite de DSP GJ şi ITM GJ în îndeplinirea prevederilor anexei HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, care statuează întreaga procedură ce trebuie urmată în cercetarea bolii profesionale.

Astfel, potrivit art. 151 – Secţiunea a VII a –cercetare boală profesională, după primirea fişei de semnalare a BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti cercetează în termen de 7 zile, având în vedere ruta profesională, cauzele îmbolnăvirii profesionale.

Potrivit art. 152 - cercetarea se face în prezenţa angajatorului sau a reprezentantului acestuia, ori, după caz, a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale, conform art. 34 alin. 2 din lege.

Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este semnat de toţi cei care au luat parte la cercetare, conform competenţelor, menţionându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor şi măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru prevenirea unor boli profesionale similare (art. 154).

Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii, medicul de medicina muncii  care a efectuat cercetarea declară cazul de îmbolnăvire profesională, completând fişa de declare a cazului de boală profesională BP2, care trebuie să aibă ştampila direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti şi trebuie să cuprindă data declarării.

Astfel, din fişa de declare a cazului de boală profesională şi a procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională a rezultat că boala reclamantului se încadrează în categoria bolilor profesionale, drept pentru care s-a recomandat să nu mai lucreze în condiţii de microclimat nefavorabil, să  nu manipuleze greutăţi de peste 10 kg, să beneficieze de tratament balneo - fizio - terapeutic şi medical şi s-a recomandat schimbarea locului de muncă, recomandare ce nu avut un caracter permanent ci unul temporar, în funcţie de starea de sănătate a reclamantului.

Raportat la atribuţiile DSP GJ conform dispoziţiilor legale mai sus menţionate, instanţa reţine lipsa calităţii procesuale pasive a acesteia în ceea ce priveşte plata drepturilor băneşti ca  urmare a încadrări şi întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale.

Se va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta SC CEO SA, în ceea ce priveşte capătul de cerere ulterior precizat, având ca obiect obligarea acesteia la plata drepturilor băneşti neacordate ca urmare a încadrării şi întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale prin schimbarea greşită a codului de boală profesională, pentru următoarele considerente:

Reclamantul în perioada 24.10.2012 şi până în prezent a fost salarizat conform certificatelor de concediu medical avizate de CJP GJ, iar faptul că nu au fost încadrate corespunzător nu este imputabil pârâtei SC CEO SA. Aceste concedii medicale avizate de către CJP GJ au fost plătite de către angajator conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Astfel, pârâta SC CEO SA nu are atribuţii în ceea ce priveşte întocmirea concediilor medicale şi nici atribuţii cu privire la stabilirea diagnosticului de boală profesională.

Referitor la celelalte pretenţii solicitate de către reclamant instanţa reţine următoarele:

Urmare a procesului verbal de cercetare nr. 30/27.042012 şi a fişei de declare a cazului de boală profesională BP2 nr. 38/27.04.2012, în urma recomandărilor medicale privind schimbarea locului de muncă, pârâta SC CEO SA a emis decizia nr. 541/24.10.2012 prin care reclamantul MI a trecut din funcţia de electrician CA – Secţia Electrica – formaţie revizii săptămânale, în funcţia de electrician în cadrul Secţiei Electrice – Atelier Electric – CR.

Conform recomandărilor medicului primar de medicina muncii şi DSP GJ din procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională reclamantul a fost încadrat în condiţii normale.

Astfel, drepturile salariale au fost acordate reclamantului conform actului adiţional din 19.02.2013 (fila 118 la dosar), reclamantul semnând actul adiţional la contractul individual de muncă fiind de acord cu modificarea elementelor esenţiale ale contractului individual de muncă, sens în care s-a emis decizia nr. 541/24.10.2012.

Se reţine că atât procesul-verbal de certare a cazului de boală profesională, cât şi fişa de evaluare a cazului de boală profesională, dar şi decizia nr. 541/24.10.2012 emisă de SC CEO SA nu au fost contestate de către reclamant.

Astfel, nu poate fi reţinută culpa pârâtei SC CEO SA în schimbare a locului de muncă al reclamantului, câtă vreme modificarea contractului individual de muncă s-a realizat prin acordul părţilor cu respectarea prevederilor art. 41 alin. 1 Codul muncii.

 Pentru aceste considerente şi cu motivarea mai sus expusă;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor CJP GJ, cu sediul în …. şi DSP GJ, cu sediul în …., invocată de aceştia şi respinge cererea ulterior precizată faţă de aceşti pârâţi, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta SC CEO SA, cu sediul în ….., în ceea ce priveşte capătul de cerere ulterior precizat, având ca obiect obligarea acesteia la plata drepturilor băneşti neacordate ca urmare a încadrării şi întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale prin schimbarea greşită a codului de boală profesională şi, în consecinţă,  respinge acest capăt de cerere ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Respinge celelalte pretenţii formulate de reclamantul MI,..... ca neîntemeiate.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 19.01.2016, la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare