Competenţă teritorială validare poprire

 Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 06.01.2014, sub nr. 31/245/2014. Creditoarea A a solicitat, în contradictoriu cu terţul poprit B şi debitorul C, validarea popririi înfiinţate în dosarul execuţional nr. 331/2013 al BEJ X asupra veniturilor realizate de debitor de la terţul poprit, până la concurenţa sumei de 25.629,64 lei.

În motivare s-a arătat că prin contractul de credit nr. 24064020/08.06.2006 debitorului i s-a acordat de creditoare un împrumut pentru nevoi personale. Întrucât debitorul nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin acest contract creditoarea a declanşat executarea silită împotriva debitorului, în cadrul dosarului execuţional nr. 331/2013 al BEJ X. La data de 04.11.2013 s-a dispus înfiinţarea popririi asupra veniturilor realizate de debitor la terţul poprit, dar terţul poprit nu a consemnat, în termenul legal, sumele de bani datorate debitorului.

În drept s-au invocat prevederile art. 460 C.p.c.

La solicitarea instanţei BEJ X a înainta copie a dosarului execuţional nr. 331/2013

Judecătoria Iaşi a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale teritoriale absolute. În soluţionarea acestei excepţii instanţa constată că s-a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit 24064020/08.06.2006 la data de 22.10.2009, prin încheierea Judecătoriei Vaslui pronunţată în dosarul nr. 6523/333/2009 al Judecătoriei Vaslui. Executarea silită a fost solicitată de Corpul executorilor Bancari ai Băncii A. Ca urmare a desfiinţării instituţiei executorilor bancari, potrivit art. 5 din Legea nr. 287/2011, executările silite demarate de aceştia au fost continuate de executorii judecătoreşti. În speţă, BEJ X a continuat executarea silită începută de Corpul executorilor Bancari ai Băncii A, fără a mai fi necesară o nouă încuviinţare a executării silite de către instanţa judecătorească. În consecinţă, executarea silită a fost demarată, în cadrul dosarului execuţional nr. 331/2013 al BEJ X (care a continuat executarea silită începută în anul 2009), înainte de data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă (15.02.2013), astfel încât, potrivit art. 3 din Legea nr. 76/2012, vor fi aplicabile speţei dispoziţiile Codului de procedură civilă de la 1865.

Or, potrivit art. 460 alin. 1 din acest act normativ, competenţa de soluţionare a cererii de validare a popririi revine instanţei de executare care, în baza art. 373 alin. 2 C.p.c., este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea. Art. 373 alin. 3 C.p.c. prevede în mod expres că instanţa de executare anterior amintită soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite şi orice incidente apărute în cursul executării silite. Or, în speţă, instanţa de executare este Judecătoria Vaslui, care a şi încuviinţat executarea silită, în circumscripţia sa domiciliind debitorul urmărit. În consecinţă, competenţa teritorială absolută de soluţionare a prezentei cauze aparţine Judecătoriei Vaslui, ca instanţă de executare, potrivit Codului de procedură civilă de la 1865, aplicabil speţei.

Drept urmare, va fi admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Iaşi, invocată din oficiu, dispunându-se declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Vaslui.

Domenii speta

Spete similare