Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. condiţii de admisibilitate.

Decizie 749 din 10.12.2014


Prin sentinţa penală nr. 600 din 3 noiembrie 2014 pronunţată de Judecătoria Fălticeni, în baza art. 469 al. 4 Cod de procedură penală a fost respinsă cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul P.V., condamnat prin sentinţa penală nr. 264/08.11.2012 a Judecătoriei Fălticeni în dosarul penal nr. 1185/227/2012, ca tardivă.

În temeiul art. 275 al. 2 Cod de procedură penală a fost obligat petentul să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele.

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 26.09.2014 sub nr. 4065/227/2014, condamnatul P.V.a solicitat rejudecarea cauzei după extrădare, cu nr. 1185/227/2012 a Judecătoriei Fălticeni, unde s-a pronunţat sentinţa penală nr. 264 din 8.11.2012, sentinţă rămasă definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel Suceava, apel formulat peste termen, după ce a fost consemnat iniţial la domiciliu în Italia, apoi în baza mandatului european de arestare, emis de autoritatea română a fost extrădat în România, unde în prezent se află încarcerat în Penitenciarul Botoşani.

A solicitat ca în urma rejudecării cauzei, să i se dea posibilitatea de a-şi administra probe în cursul procesului penal, să aibă parte de judecarea unui proces echitabil, cu şanse egale pentru toate părţile, iar în final să se pronunţe o hotărâre prin care să se facă aplicaţiunea prevederilor art. 6 raportat la art. 229 din Codul penal, raportat la art. 48 şi 74 din Noul Cod penal cu aplicarea art. 81 din Vechiul Cod penal

In motivarea cererii, condamnatul a arătat că prin sentinţa nr. 264 din 8.11.2012, pronunţată în dosarul  nr. 1185/227/2012 a Judecătoriei Fălticeni a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 208, alin 1, 209, litera a, i, g, cu aplicarea art. 26 din vechiul Cod penal, în condiţiile art. 71 din acelaşi act normativ.

A susţinut că după ce a dat prima declaraţie la Postul de Poliţie B., a plecat înapoi la muncă în Italia, unde are contract de muncă pe perioadă nedeterminată, aşa cum reiese din înscrisurile oficiale depuse la dosar. Nu a participat la niciun termen de judecată, nici la instanţa de fond, nici în căile de atac, neavând reprezentant mandatat sau avocat ales. Nu a avut cunoştinţă despre desfăşurarea procesului penal sau a cercetării judecătoreşti, iar sentinţa penală nu a fost comunicată acasă, nici la un alt membru al familiei, ci doar s-a comunicat la Postul de poliţie B. El nu a avut cunoştinţă despre nici un proces.

În momentul, când mandatul european de arestare, a fost pus în executare, iar lui i s-a adus la cunoştinţă despre punerea lui în executare, în termen de 10 zile a declarat una din căile de atac, respectiv recursul în vechea reglementare a Codului penal, iar instanţa de judecată de control a calificat-o în noua reglementare, ceia ce pe el l-a prejudiciat.

A precizat că este în termenul legal de a solicita rejudecarea cauzei după extrădare, atât în vechea reglementare, cea procesuală, prevăzută de art. 522/1 din Vechiul Cod de procedură penală, cât şi cea prevăzută de Noul Cod de procedură penală. 

A solicitat rejudecarea cauzei după extrădare, în temeiul art. 6 din Noul Cod penal, raportat la art. 522/1 din Vechiul Cod de procedură penală, iar în rejudecare a solicitat să se facă aplicaţiunea prevederilor art. 229, lidera d , raportat la art. 48 din acelaşi act normativ, cu aplicarea art. 81 din Vechiul Cod penal.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut că la data de 08.11.2012, prin Sentinţa penală nr. 264 a Judecătoriei Fălticeni, dosar penal 1185/227/2012, definitivă la data de 26 februarie 2013 prin Decizia penală nr. 188 a Curţii de apel Suceava, petentul P.V. a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârşirea unei complicităţi la infracţiunea de furt calificat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. „i” Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal. (f. 14-17)

Petentul a fost arestat în Italia la 20.06.2014 iar la 18.08.2014 a fost preluat din Italia şi încarcerat în Penitenciarul Bucureşti Rahova pentru perioada 18.08.2014 – 17.08.2017. (f. 13)

Potrivit art. 466 al. 1 C.p.p.  Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat un proces penal împotriva sa.

Şi potrivit al. 3 Pentru persoana condamnată definitiv judecată în lipsă faţă de care un stat străin a dispus extrădarea sau predarea în baza mandatului european de arestare, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data la care, după aducerea în ţară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.

Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, instanţa a constatat că termenul în care putea fi formulată în mod legal cererea de redeschidere a procesului penal s-a împlinit la data de 18.09.2014.

Cum în prezenta cauză cererea a fost depusă şi înregistrată la Judecătoria Fălticeni la data de 26.09.2014, instanţa a constatat că aceasta este tardivă, urmând a o respinge.

Mai mult decât atât, prin Decizia definitivă nr. 503 a Curţii de apel Suceava s-a reţinut în mod definitiv: S-a constatat că pe parcursul derulării cercetării judecătoreşti din cele două cicluri procesuale, inculpatul P.V.a fost legal citat de la adresa de domiciliu, în cel de al doilea ciclu procesual  fiind citat atât de la domiciliu cât şi prin afişare la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârşit infracţiunea, potrivit dispoziţiilor art.177 alin.1 şi 4 Cod procedură penală vechi, nefiind astfel îndeplinite nici condiţiile impuse de art. 466 al. 2 C.p.p. care prevăd:

Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în nici un alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat apel condamnatul P.V., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate pentru motivele susținute oral în fața instanței de apel de apărătorul său ales (acestea fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii).

Analizând apelul declarat în cauză, prin prisma criticilor formulate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 417 şi art. 420 Cod procedură penală, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

În cauza de față, la data de 26.09.2014 apelantul P.V. a formulat o cerere de rejudecare a cauzei după extrădare, fundamentată pe dispozițiile art. 5221 din Codul de procedură penală din 1968 (motivat de faptul că a fost condamnat în lipsă, prin sentința penală nr. 264/08.11.2012 a Judecătoriei Fălticeni, pronunțată în dosarul nr. 1185/227/2012, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 188/26.08.2013 a Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosarul nr. 1185/227/2012, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prev. de art. 26 din Codul penal din 1969 rap. la art. 208, art. 209 alin. 1 lit. i din Codul penal din 1969 cu aplic. art. 75 lit. c din Codul penal din 1969).

Față de intrarea în vigoare la data de 01.02.2014 a Codului de procedură penală adoptat prin Legea nr. 135/2010 în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză persoana condamnată P.V. formulat de fapt o cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, în baza art. 466 și urm. Cod de procedură penală.

Conform art. 466 alin. 1 Cod de procedură penală este poate solicita redeschiderea procesului penal persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă, iar potrivit art. 466 alin. 2 Cod de procedură penală este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa; nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care şi-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceştia s-au prezentat oricând în cursul procesului, şi nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu a declarat apel, a renunţat la declararea lui ori şi-a retras apelul.

Curtea constată că apelantul P.V. fost citat la judecată, în dosarului nr. 1185/227/2012, atât în fața primei instanțe (Judecătoria Fălticeni – de la domiciliu, conform art. 177 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, cu mandat de aducere de la domiciliu, conform art. 183 Cod de procedură penală și prin afișare la ușa consiliului local de la locul săvârșirii infracțiunii, conform art. 177 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968), cât și în fața instanței de apel (Curtea de Apel Suceava de la domiciliu, conform art. 177 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 și prin afișare la ușa consiliului local de la locul săvârșirii infracțiunii, conform art. 177 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968). De remarcat, că potrivit art. 177 alin. 3 din Codul de procedură penală din 1968 (în vigoare la momentul judecării condamnatului apelant) acesta avea obligația de înștiința organele judiciare în fața cărora se afla dosarul său de orice schimbare intervenită cu privire la adresa la care locuia. Acesta nu s-a conformat acestei obligații (în cursul urmăririi penale a indicat că locuiește în comuna B, jud. S. pentru ca apoi să plece în străinătate și să nu comunice noua adresă).

Prin urmare, P.V. nu poate fi considerată o persoană judecată în lipsă după rigorile art. 466 alin. 2 Cod de procedură penală, astfel că nu era îndrituit a solicita redeschiderea procesului penal (demersul său fiind inadmisibil).

Cu toate acestea, Curtea nu va proceda la respingerea cererii condamnatului P.V. drept inadmisibilă, în condițiile în care aceasta a fost respinsă de prima instanță ca tardiv formulată, iar în cauză a declarat apel doar condamnatul P.V.(dacă s-ar proceda în sensul celor arătate s-ar crea apelantului o situație mai grea, în propria cale de atac, ce ar contraveni dispozițiilor art. 418 alin. 1 Cod de procedură penală).

În consecință, în temeiul art. 421 pct.1 lit. b Cod procedură penală Curtea va respinge, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul P.V. împotriva sentinţei penale nr. 600 din 03.11.2014 a Judecătoriei Fălticeni.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat condamnatul apelant P.V. să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel.