Contestatie la executare

Sentinţă penală 32 din 12.02.2015


Dosar nr. XXX/40/2015Contestaţie la executare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI

SECŢIA PENALĂ

Şedinţa publică din xx.xx.xxxx

PREŞEDINTE:

GREFIER:

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani  - reprezentat de

PROCUROR -

SENTINŢA PENALĂ NR. XX

La ordine judecarea contestaţiei la executare formulată de contestatorul P. O. I..

La apelul făcut în şedinţă publică se prezintă avocat A. M., pentru contestatorul lipsă, aflat în Penitenciarul Botoşani.

Procedura legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei, după care, instanţa constată că a fost ataşat dosarul de fond nr. XXXX/86/2007 al Tribunalului Suceava.

Se constată depus la dosar referatul întocmit de grefierul de şedinţă privind situaţia contestatorului ce a fost comunicată de Serviciul Evidenţă al Penitenciarului Botoşani şi fişa din Baza de Date a Administraţiei Penitenciarelor.

Se constată depuse la dosar concluzii scrise din partea contestatorului, din care un exemplar se înmânează procurorului.

Se constată depusă la dosar declaraţia condamnatului, dată în faţa directorului Penitenciarului Botoşani, prin care arată că nu doreşte să fie adus în instanţă la nici un termen, iar potrivit art. 364 alin. 4 Cod procedură penală, să fie judecat în lipsă, fiind reprezentat de avocatul său ales.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de ridicat ori probe de administrat, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul pentru dezbari.

Avocat A. M., având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei la executare aşa cum a fost formulată, să se pronunţe o hotărâre prin care să se descontopească pedepsele contopite prin decizia de condamnare, să se constate că referitor la pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, având în vederea decizia nr. 23 din xx.xx.xxxx a Curţii de Apel Suceava, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1419 din xx.xx.xxxx, a intervenit graţierea prin aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 543/2002, care reglementează graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni.

Să se procedeze la refacerea contopirii, să se aplice condamnatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, să se constate că noua rezultantă a fost executată în totalitate, să se anuleze mandatul de executare emis în cauză şi să se dispună punerea în libertate a condamnatului.

În motivarea contestaţiei, arată că prin decizia Curţii de Apel Suceava menţionată anterior, care a rămas definitivă, contestatorul P. O. I. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de asocierea la săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare; trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. 1, 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pentru proxenetism prev. de art. 329 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare. S-a dispus contopirea pedepselor în baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal 1969 şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

Solicită să se aibă în vedere Legea nr. 543/2002, care a fost publicată în Monitorul Oficial la data de xx.xx.xxxx şi ale cărei efecte sunt incidente în cauză, întrucât natura infracţiunii nu este exclusă de la graţiere, iar cu privire la regimul sancţionator nici aceasta nu este exclusă de legea de graţiere.

Astfel, raportat la momentul săvârşirii infracţiunii, faţă de modificarea Legii nr. 543/2002, în sensul că dispoziţiile legii de graţiere se aplică pentru infracţiunile care au fost săvârşite anterior intrării în vigoare a legii de graţiere, apreciază că sunt date condiţiile pentru aplicarea şi constatarea graţierii.

Cu privire la actele materiale care au fost reţinute în cadrul rechizitoriului, în ceea ce-l priveşte pe contestatorul P. O. I., acestea au fost săvârşite, aşa cum rezultă şi din sintagma folosită în rechizitoriu, în următoarele momente: „începutul lunii februarie 2002” „sfârşitul lunii martie 2002”, „sfârşitul lunii iulie 2002”, „începutul lunii august 2002”, „începutul lunii august 2002”, „începutul lunii octombrie 2002”.

Perioada care a fost reiterată în rechizitoriu şi preluată în cele trei hotărâri de condamnare, se încadrează în condiţiile legii de graţiere, întrucât aplicarea instituţiei graţierii a fost reglementată prin modificarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002, la data de 13 iunie 2003, prin Legea nr. 258/2003, care a stabilit chiar modalitatea de aplicare a graţierii.

Arată că nu rezultă cu exactitatea data reţinerii ultimului act material şi cum orice îndoială profită celui condamnat, conform acestui principiu de drept nu rezultă că nu s-ar încadra în dispoziţiile de graţiere.

În subsidiar, în situaţia în care instanţa va interpreta şi va avea în vedere ultimul act material al infracţiunii de trafic de persoane, ca fiind poate săvârşit după data intrării în vigoare a legii de graţiere, solicită să aplice dispoziţiile art. 16 alin. 2 rap. la art. 14 din Legea nr. 546/2002, care stipulează că există posibilitatea unei graţieri parţiale a pedepsei.

În condiţiile în care actele materiale care sunt graţiate sunt în număr de cinci, descontopind pedepsele din decizia de condamnare, apreciază că instanţa poate să aplice graţierea parţială, să constate că din pedeapsa de 4 ani, cel puţin 3 ani ori cel puţin 2 ani sunt graţiaţi - neavând criterii clare cu privire la modul de a graţia o pedeapsă, rămâne la latitudinea instanţei -, să refacă contopirea cu privire la pedepsele aplicare şi care nu sunt graţiate cu pedeapsa pe care se va constata a nu fi graţiată, urmând să se constate că cel condamnat are de executat pedeapsa de 2 ani închisoare şi să se constate, faţă de înscrisurile depuse în probaţiune că această pedeapsă a fost deja executată, fiind chiar depăşit termenul cu trei luni şi, să se dispună punerea în libertate a celui condamnat.

Mai arată că, aşa cum rezultă din decizia de speţă depusă la dosar, care a rămas definitivă, relevă că această instituţie a graţierii a operat în decizia de condamnare a unei alte persoane condamnate alături de contestatorul din prezenta cauză, apreciind că nu se poate să opereze graţierea pentru o persoană condamnată prin aceeaşi hotărâre şi să nu opereze această instituţie în favoarea unei alte persoane care a săvârşit aceeaşi faptă. Acest precedent judiciar demonstrează faptul că şi alte instanţe au analizat aceste aspecte, cu privire la aceeaşi faptă însă referitor la o altă persoană condamnată în aceeaşi cauză, lucru ce ar trebui avut în vedere.

Pentru aceste motive şi faţă de înscrisurile depuse, practică judiciară şi concluziile scrise depuse la dosar, solicită admiterea contestaţiei la executare aşa cum a fost formulată, în temeiul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, care sunt de strictă şi de imediată aplicare.

Întrebat fiind, apărătorul contestatorului referitor la faptul că prin hotărâre i s-a dedus o zi de reţinere, fiind arestat la data de xx.xx.xxxx se poate aprecia ca fiind împlinit 2 ani la data de xx.xx.xxxx, arată că raportat la pedeapsa efectivă însă contestatorul a beneficiat de un regim sancţionat în care a muncit.

Procurorul apreciază contestaţia la executare formulată în cauză ca fiind nefondată, întrucât din actele dosarului rezultă că nu se poate aplica dispoziţiile legii de graţiere, unul din actele materiale al infracţiunii de trafic de persoane fiind săvârşit după data de xx.xx.xxxx.

Arată că din declaraţia martorei M. M. I. fila 100 Vol. V şi a părţii vătămate M. E. A. – fila 31 Vol. VII dosar de urmărire penală, din rechizitoriu şi decizia penală rezultă că ultimul act material a fost săvârşit la data de xx.xx.xxxx.

În atare situaţie, contestaţia la executare formulată în cauză este nefondată, solicitând respingerea acesteia.

În replică, avocat A. M., arată că această chestiune a ultimului act material nu poate pune probleme decât în baza unui text de lege, care este art. 8 din Legea nr. 543/2002, şi care a fost reglementat abia în luna 2003, care spune clar că se aplică faptelor care au fost săvârşite până la data intrării în vigoare a legii de graţiere.

Arată că sintagma „începutul lunii octombrie 2002” care se regăseşte în rechizitoriu şi în toate hotărârile, neregăsindu-se data exactă a ultimului act material, trebuie avut în vedere de instanţă, neputându-se raporta decât la sintagmele folosite de instanţe.

Mai mult, există instituţia graţierii parţiale şi, o altă instanţă a pronunţat o hotărâre definitivă indiferent de poziţia parchetului, fiind imposibil ca în aceeaşi hotărâre judecătorească doi condamnaţi să primească soluţii distincte prin neaplicarea unitară a aceleiaşi legi, în condiţiile în care legiuitorul a reglementat şi instituţia graţierii parţiale.

Apreciază că concluziile reprezentantului parchetului nu pot fi primite fiind nemotivate.

Deliberând,

T R I B U N A L U L,

Asupra contestaţiei la executare de faţă;

A.

Situaţia personală a contestatorului

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine că în prezent contestatorul se află încarcerat în Penitenciarul Botoşani în executarea unei pedepse de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. XX din xx.xx.xxxx a Tribunalului Suceava, în dosarul anexat prezentei contestaţii, cu numărul XXXX/86/2007 al acestei instanţe, aşa cum a  fost ea modificată prin decizia penală nr. XX din xx.xx.xxxx a Curţii de Apel Suceava, decizie rămasă definitivă prin decizia penală nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a respins, ca nefondat, recursul declarat de contestator, cât şi de alte persoane implicate, împotriva deciziei de apel a Curţii de Apel Suceava.

Potrivit acestor hotărâri judecătoreşti, contestatorul P. O. I. a fost condamnat definitiv la pedeapsa de:

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 Cod penal 1969, cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a, 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969;

- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 şi 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41, alin. 2 şi art. 13 Cod penal 1969; 74 alin. 1 lit. a, 76 alin. 1 lit. b Cod penal 1969, deci pentru săvârşirea acestei infracţiuni în formă continuată;

- 2 ani închisoarea pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. 2  Cod penal 1969, cu aplic. art. 41 alin. 2, 74 alin. 1 lit. a, 76 alin. 1 lit. c Cod penal 1969.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal 1969 s-au contopit toate cele trei pedepse în pedeapsa cea mai grea inculpatul urmând să execute în final pedeapsa principală de 4 ani închisoare.

S-a dedus din pedeapsă durata reţinerii de o zi din xx.xx.xxxx, iar după rămânerea definitivă a hotărârilor, contestatorul a fost încarcerat în penitenciarul sus-arătat la data de xx.xx.xxxx, până în prezent executând circa 660 de zile închisoare, adică mai puţin de 2 ani care înseamnă circa 730 de zile, datele fiind rezultate din comunicările Biroului Evidenţă de la Penitenciarul Botoşani.

Potrivit celor trei sentinţe judecătoreşti; potrivit rechizitoriului de trimitere în judecată din xx.xx.xxxx al Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Suceava din dosarul anexat, cât şi celorlalte acte de la dosar, în cauză au fost implicate părţile vătămate K. M., I. M., M. M. I., I. N. I. C. L., G. F. D., P. Ş. C., F. C. E., D. F., M. P. I., A. C. A., R. A.-M., B. A. A., J. A., I. M. A., S. I., T. I. M., M. A. E. cât şi alte persoane, care au fost transportate şi traficate parţial de contestator, împreună cu alţi inculpaţi, în Germania pentru a practica prostituţia, în cursul anilor 2002 – 2003.

Strict în legătură cu contestatorul P. O. I., s-a arătat în rechizitoriu cât şi în hotărârile de condamnare că acesta a săvârşit cele trei infracţiuni, în legătură cu victimele:

- K. M. traficată în luna februarie 2002;

- M. M. I. racolată în primăvara anului 2002 şi traficată în lunile august – octombrie 2002;

- A. C. A. traficată până în luna octombrie 2002;

- B. A. A. traficată începând cu luna august 2002 şi până în primăvara anului 2003;

- J. A. traficată în luna august 2002;

- M. A. E. traficată în cursul lunii octombrie 2002.

Aceste date rezultă şi din declaraţiile părţilor vătămate de la dosar, în principal M. M. I., B. A. A., M. A. E., care au arătat în declaraţiile date că au fost traficate atât anterior datei de xx.xx.xxxx cât şi ulterior acestei date, aşa cum rezultă din declaraţiile lor date în timpul urmăririi penale fila 100 – 103 Vol. V, fila 125 – 129 Vol. IV şi fila 31 – 34 Vol. VII, ultimele acte de executare a infracţiunilor consumându-se începând cu xx.xx.xxxx, până la începutul anului 2003, întrucât partea vătămată B. A. A. a arătat că a fost dusă în Germania de contestator în luna august 2002 şi a fost exploatată acolo de către acesta şi concubina lui D. S. circa 5 – 6 luni.

Potrivit deciziei Curţii de Apel fila 49 din decizie, instanţa de apel a concluzionat că pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor implicaţi în cauză, având în vedere datele la care activitatea ilicită pentru fiecare dintre aceştia s-a finalizat, precum şi sfera de cuprindere a Legii nr. 543/2002, nu se poate reţine că pentru vreuna din sancţiunile aplicare inculpaţii pot beneficia de graţierea pedepselor.

B.

Conţinutul actualei contestaţii

Aceasta fiind situaţia personală a contestatorului, instanţa reţine că la data de xx.xx.xxxx, contestatorul P. O. I. a formulat actuala contestaţie la executare, solicitând ca potrivit Legii nr. 543/2002, privind graţierea unor pedepse, să se constate graţiată pedeapsa de 4 ani închisoare  aplicată acestuia în cadrul concursului real de infracţiuni pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, întrucât această pedeapsă şi infracţiune nu este exceptată de această lege de la graţiere, iar infracţiunile au fost săvârşite până la data apariţiei legii xx.xx.xxxx, solicitând să i se recontopească celelalte două pedepse rămase, cu aplicare celei mai grele de 2 ani închisoare, care să se constate ca fiind executată între timp, dat fiind faptul că a fost arestat la data de xx.xx.xxxx şi a executat până în prezent şi muncă care a avut drept consecinţă reducerea perioadei de detenţie.

Tribunalul Botoşani s-a investit cu judecarea contestaţiei iar prin sentinţa penală nr. XXX din xx.xx.xxxx a respins cererea de recalificare a contestaţiei la executare privind constatarea aplicării graţierii pedepsei formulate de contestatorul P. O. I., fiul lui I. şi E., născut la data de xx.xx.xxxx în Bacău, CNP XXXXXXXXXXXXXXX, prin apărător, din art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, în art. 596 Cod procedură penală.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 598 alin. 2 teza I rap. la art. 597 alin. 1 şi 6 Cod procedură penală, a declinat competenţa de soluţionare a prezentei contestaţii în favoarea Tribunalului Suceava căruia i s-a trimis dosarul spre competentă soluţionare.

Tribunalul Suceava, prin sentinţa penală nr. X din xx.xx.xxxx şi-a declinat la rândul său competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoşani, ca instanţă de executare şi constatându-se ivit conflict negativ de competenţă între cele două tribunale a sesizat Curtea de Apel Suceava pentru a se pronunţa asupra acestui conflict.

Curtea de Apel Suceava prin încheierea nr. X din xx.xx.xxxx a soluţionat conflictul de competenţă şi a stabilit competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Tribunalului Botoşani mai întâi sesizat, reţinând că temeiul legal pe care se sprijină contestaţia este cel reţinut de către tribunal, adică disp. art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală.

Această prevedere legală statuează faptul că o contestaţie împotriva executării hotărârii penale se poate face între altele şi în cazul când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, în cauză fiind vorba despre graţiere ca o cauză de stingere a executării pedepsei, rezultată din cuprinsul Legii nr. 543/2002.

Drept urmare, Tribunalul Botoşani s-a reinvestit cu soluţionarea contestaţiei pentru termenul de astăzi, când a dispus citarea contestatorului, care a solicitat să fie judecat în lipsa acestuia şi în prezenţa apărătorului său.

Prin concluzii apărătorul său a solicitat admiterea contestaţiei, constatarea graţierii pedepsei de 4 ani închisoare, întrucât ultimul act material al infracţiunii de trafic de persoane s-a consumat înaintea datei de xx.xx.xxxx, când a fost publicată Legea nr. 543/2002 în Monitorul Oficial nr. 726 din xx.xx.xxxx iar legea nu exclude infracţiunea de trafic de persoane de la graţiere, aşa încât îi este pe deplin aplicabilă contestatorului.

A mai arătat apărătorul contestatorului că, în subsidiar, în cazul în care instanţa va împărtăşi un alt punct de vedere în legătură cu situaţia contestatorului să se aplice acestuia graţierea parţială prev. de art. 16 rap. la art. 14 din Legea nr. 546/2002, privind graţierea şi procedura acordării graţierii, arătând că cel puţin din acest punct de vedere contestaţia este întemeiată.

În sfârşit, s-a adus în discuţie faptul că prin sentinţa penală nr. XXX din xx.xx.xxxx a Tribunalului Suceava, pentru o altă inculpată pe nume P. F. S. s-a admis o contestaţie la executare similară cu prezenta contestaţie, constatându-se graţiată pedeapsa ce i s-a aplicat acestei inculpate tot pentru trafic de persoane, aşa cum rezultă din cuprinsul sentinţei depusă la fila 9 şi următoare dosar, aşa încât pentru identitate de raţiune se impune admiterea şi a prezentei contestaţii.

C.

Situaţia de drept

În cadrul situaţiei de drept, instanţa reţine că potrivit sentinţei penale nr. XXX din xx.xx.xxxx a Tribunalului Botoşani, depusă la dosar, actualul contestator nu beneficiază de aplicarea legii penale mai favorabile odată cu intrarea în vigoare a Noul Cod penal la 1 februarie 2014, contestaţia acestuia, formulată în legătură cu aplicarea acestei legi fiind respinsă.

Pe de altă parte, instanţa reţine sub aspectul admisibilităţii prezentei contestaţii că o asemenea contestaţie este admisibilă pe fond dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, dacă este a se avea în vedere art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, conform căruia orice persoană are dreptul al un proces echitabil iar în condiţiile în care legislaţia nu prevede o cale de atac, în cadrul căreia să poată fi înlăturate nelegalităţile existente în hotărârile definitive, cum este şi în prezenta cauză, se impune ca practicienii dreptului să dea eficienţă acestei dispoziţii din Convenţie, date fiind şi punctele de vedere divergente exprimate în practica judiciară anterioară cât şi ulterioară datei de 1 februarie 2014 (fila 56 şi următoarele ds.).

Drept urmare prezenta contestaţie urmează să fie analizată pe fond.

În acest sens, instanţa reţine că Legea nr. 543/2002 a fost publicată la data de xx.xx.xxxx în Monitorul Oficiala nr. 726 şi a fost modificată prin OU.G. nr. 18 din 2 aprilie 2003, aprobată la rândul el prin Legea nr. 258/2003, depuse la dosar.

Aceste dispoziţii legale statuează faptul că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă, aşa cum rezultă din art. 1 al Legii nr. 543/2002, legea neaplicându-se celor condamnaţi, pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă, articolul 4 din lege arătând expres şi care sunt infracţiunile ale căror pedepse sunt exceptate de la graţiere.

Legea prevede faptul că, se graţiază pedepsele în condiţiile sus-arătate pentru fapte săvârşite până la data publicării ei în Monitorul Oficial al României adică xx.xx.xxxx, aşa cum rezultă din cuprinsul Ordonanţei de Urgenţă nr. 18/2003.

Privitor la graţiere, coexistă şi dispoziţiilor de procedură privind graţierea şi procedura acordării graţierii, cuprinse în Legea nr. 546/2002, care nu este o lege de graţiere în sine, ci este o lege de procedură, cu privire la graţiere.

Această lege statuează în art. 2 că o graţiere poate fi acordată individual de preşedintele României sau colectiv de Parlamentul României, prin lege organică.

De asemenea art. 16 din Legea, statuează că o graţiere poate fi totală sau poate fi parţială, atunci când priveşte pedeapsa în integralitatea lor sau o parte determinată din aceasta, înţelegându-se că acordarea efectivă a uneia sau alteia dintre graţieri, poate fi dispusă de Preşedintele României sau Parlament prin lege organică.

D.

Concluzii

Comparând situaţiile sus-arătate cu situaţia de drept, instanţa deduce că prezenta contestaţie este neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare, întrucât în cauză nu este aplicabilă Legea nr. 543/2002, ca o cauză de stingere a executării pedepsei, aşa cum prevede art. 598 alin. 1 lit. d  Cod procedură penală.

Infracţiunea de trafic de persoane invocată în cauză, ca fiind graţiată de lege s-a a săvârşit în mod continuat, sub incidenţa Codului penal din anul 1969, conform art. 41 alin. 2 din lege, iar potrivit legii, consumarea infracţiunea infracţiunii continuate se săvârşeşte la ultimul act de executare.

După cum s-a arătat mai sus, ultimele acte de executare ale acestei infracţiuni s-au săvârşit după data de xx.xx.xxxx, până la începutul anului 2003, iar raportând aceste date la prevederile cuprinse în legile de graţiere, se înţelege să infracţiunea este exclusă de la această graţiere.

Cu privire la faptul că pentru altă persoană s-a admis o contestaţie similară cu prezenta contestaţie, această situaţie nu impietează asupra rezolvării actualei cauze iar cu privire la o eventuală graţie parţială a pedepsei, instanţa reţine că în cauză nu este dată o asemenea situaţie, întrucât nu există nici o lege organică în cauză care să graţieze parţial pedeapsa ce i s-a aplicat contestatorului.

Cum din analiză nu reies elemente de admitere ale contestaţiei, aceasta urmează să fie respinsă.

Văzând şi art. 272 şi următoarele Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul P. O. I., fiul lui I. şi E., născut la data de xx.xx.xxxx, CNP XXXXXXXXXXXXXXX, în prezent deţinut în Penitenciarul Botoşani.

Obligă contestatorul să plătească statului suma de 30 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE,GREFIER,