Puterea de lucru judecat are o dublă ipostază procesuală: pe de o parte este o prezumţie legală, iuris et de iure (art. 1200 pct. 4 Cod civil 1864, art. 1202 alin. 2 Cod civil 1864), iar pe de altă parte este o excepţie de fond, peremptorie şi absolută

Prin sentinţa civilă nr. 8021 din 23.09.2014, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 12304/182/2012 s-a admis excepţia autorităţii de lucru ju¬decat, invocată de pârâtul G.G.

S-a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta B E în con¬tra-dictoriu cu pârâţii L R, B M, G V, G G, M A, G I şi G G, ca fiind introdusă cu în¬căl¬carea principiului autorităţii de lucru judecat.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că reclamanta B E a solicitat instanţei în contradictoriu cu pâ¬râ¬ţii L R, B M, G V, G G, M A¬¬M, G I şi G G, să se constate că după defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au rămas următorii moştenitori: GA, decedată la data de 13.04.1938, în calitate de soţie, G I, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentinţa civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu şi G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că în masa succesorală rămasă după de¬fun¬ctul G G, decedat la data de 03.05.1937, a rămas imobilul în na¬tu¬ră teren în suprafaţă de 625 mp, înscris în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în va¬loare de 1.000 lei; să se constate că de pe urma defunctei G A, de¬ce¬da¬tă la data de 13.04.1938, au rămas următorii moştenitori: G I, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentinţa civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu şi G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma defunctului G V, de¬cedat la data de 24.11.1990, au rămas următorii moştenitori: G G, de¬cedat la data de 27.05.2003, în calitate de fiu, Lăuran R, în calitate de fiică şi B M, în calitate de fiică; să se constate că de pe urma de¬fun¬c¬tu¬lui G Ioan, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentinţa civilă nr. 5421/02.06.2011, are calitate de moştenitor G G, domiciliat în Tă¬ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma de¬functului G G, decedat la data de 27.05.2003, au calitate de moş¬te¬nitori: G A, decedată la data de 12.11.2007, în calitate de soţie, G Ioan, în calitate de fiu, B E, în calitate de fiică, G G, în ca¬litate de fiu, Gîta V, în calitate de fiu şi M AM, în calitate de fiică; să se dispună înscrierea în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în indiviziune, a dreptului de proprietate în favoarea părţilor din prezenta cauză, cu titlu de moştenire, a următoarelor cote: L R, în cotă de 1/3, B M, în cotă de 1/3, B E, în cotă de 1/15, G Ioan, în cotă de 1/15, G G, în cotă de 1/15, Gîta V, în cotă de 1/15, M AnaM, în co¬tă de 1/15; să se constate că pârâtul G G, domiciliat în sat Tă¬ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22 este renunţător, fără cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că împreună cu pârâţii din prezenta ca¬u¬ză au calitatea de moştenitori ai defunctului G G, decedat la data de 03.05.1937, proprietar tabular al terenului în suprafaţă de 625 mp din CF 480 Tămaia, iar succesiunea după acest defunct nu a putut fi dezbătută pe cale no¬tarială datorită numărului mare de moştenitori şi împrejurării că nu a existat un certificat de deces pentru G Ioan, dispărut în război în 1944, iar prin sen¬tinţa civilă nr. 5421/02.06.2011, pronunţată în dosar nr. 1146/182/2011, s-a con¬statat moartea judecătorească a acestuia, moştenitorul său fiind G G, renunţător.

Pârâtul G G, domiciliat în sat Tămaia, str. Trandafirilor, nr. 22 nu a depus la dosar întâmpinare, dar la data de 05.02.2013 a depus note de şe-dinţă prin care a arătat că solicitările din prezentul dosar au făcut şi obiectul do¬sarului cu nr. 10699/182/2010, iar el nu este străin de moştenire, întrucât a fo¬losit terenul lăsat de tatăl său, care este fiul defunctului G G, de¬ce¬dat în anul 1937, prezentele note fiind interpretate de instanţă ca fiind o în¬tâm¬pi-nare prin care pârâtul înţelege să invoce excepţia autorităţii de lucru judecat.

De asemenea, pârâtul G G, domiciliat în Baia Mare, str. Ge¬or¬ge Enescu, nr. 3/39 a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că nu se o-pune admiterii acţiunii formulate.

Analizând cu prioritate excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pâ¬râtul G G, instanţa a reţinut următoarele:

Prin acţiunea formulată pe rolul Judecătoriei Baia Mare la data de 23. 09.2010 în dosar nr. 10699/182/2010, reclamanţii L R, B M, B E, G V, G G şi M M au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Gîta G să se constate că după defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au calitatea de moştenitori: G Ioan, în calitate de fiu, în cotă de ½ parte-dispărut în război în anul 1944, L R în calitate de nepoată de fiu în cotă de 1/6 parte, B M în calitate de nepoată de fiu, în cotă de 1/6 parte. B E, G V, G I, G G, M AM - toţi în calitate de strănepoţi de fiu asupra cotei de 1/6 parte. S-a arătat că în conformitate cu certificatului de ca¬litate de moştenitor nr. 167/29.10.2009, după defunctul G G (identic cu Gîta G), au rămas ca moştenitori reclamanţii din prezenta ca¬uză, în consecinţă, şi-au precizat cererea de chemare în judecată conform ce¬lor mai sus arătate, arătându-se prin notele de şedinţă formulate la data de 27. 01.2011 că suprafaţa de teren revendicată prin acţiune este de 625 mp, înscris în CF 480 Tămaia nr. topo. 428/2. În privinţa dovedirii filiaţiei după autorul co¬mun G G, reclamanţii au înţeles să se prevaleze de certificatul de ca¬litate de moştenitor nr. 167/29.10.2009. Componenta masei succesorale ară¬ta¬tă de reclamanţi este: suprafaţa de 625 mp din CF 480 Tămaia  nr. topo. 428/ 2; acest petit nu-l  priveşte pe pârâtul MI, deoarece el nu are ca¬li¬ta¬tea de moştenitor după proprietarul tabular G G, susţinându-şi com¬pletarea (nu „precizarea”) de acţiune depusă la data de  21.01.2009, chiar în condiţiile în care au un certificat de calitate de moştenitor, prin această com¬ple¬tare, formulând petit de întabulare în CF 480 Tămaia nr. topo. 428/2 a drep¬tu¬lui de proprietate cu titlu de drept de moştenire, în cotele indicate prin pre¬ci¬zarea depusă la termenul  din 18.11.2010, iar prin o nouă completare de acţiune for¬mulată la data de 15.12.2011, reclamanţii au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârât, a numitului G G, solicitând instanţei ca jude¬ca¬rea petitelor privind componenţa masei succesorale şi stabilirea calităţii de moş¬tenitori după defunctul G G, să se judece în contradictoriu cu a¬cest pârât care are calitatea de moştenitor, fiind fiul lui G I, dispărut în răz¬boi şi pentru care s-a stabilit pe cale judecătorească moartea acestuia, la da¬ta de 31.12.1944, conform sentinţei civile nr. 5421/02.06.2011, dar faţă de acest pârât s-a solicitat să se dispună următoarele: să se constate că a decăzut din drep¬tul de acceptare a moştenirii, întrucât nu a făcut nici un act de acceptare ta¬cită sau expresă a moştenirii în termenul de 6 luni de la data decesului de¬fun¬c¬tului G G. 

Prin sentinţa civilă nr. 7013 din data de 12.07.2012, pronunţată de Ju¬de¬cătoria Baia Mare în dosar nr. 10699/182/2010, instanţa a respins acţiunea for¬mulată de reclamanţii L R, B M, B E, G V, G G şi M M în contradictoriu cu pârâtul G G, în considerentele sentinţei civile amintite reţinându-se că din înscrisurile de¬puse la dosar rezultă că suprafaţa de teren de 625 mp ce face obiectul acţiunii în revendicare şi pentru care se solicită în cauză să se constate că face parte din masa succesorală după G G este înscrisă în CF 480 Tămaia nr. topo. 428 (cu o suprafaţă totală de 2.224,80 mp), proprietar tabular - G G a lui Ştefan, iar din actele de stare civilă depuse la dosar rezultă următoarele:

Pro¬prietarul tabular al terenului G G a lui Ştefan, decedat în 03.05.1937, a fost căsătorit cu G A, decedată la data de 13.04.1938. Cei doi au avut doi fii: G V decedat în 24.11.1990 şi G Ioan declarat mort la data de 31.12.1944 conform sentinţei civile nr. 5421/02.06.2001 (dosar nr. 1146/182/2011). G V a avut trei fii: reclamantele L R şi B M şi pe G G decedat la data de 27.05.2003, acesta din ur¬mă având ca succesori pe reclamanţii: B E, G V, G G, G I şi M A-M. G I declarat mort la data de 31. 12.1944 a avut ca succesori pe pârâtul G G (iniţial reclamant), re¬cla¬manţii arătând că înţeleg să facă dovada filiaţiei şi a acceptării moştenirii cu cer-tificatul de calitate de moştenitor nr. 167 din 29.10.2009 şi interogatoriul pâ-râ¬tului G G.

Prin raportare la toate aceste aspecte, constatând ca fiind îndeplinite con¬diţiile prevăzute de dispoziţiile art. 1201 Cod civil, conform cărora „este lu¬cru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este în-te¬me¬iată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcută de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate”, cu privire la existenţa autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtul G G prin întâmpinare, instanţa a constatat îndeplinită con¬diţia triplei identităţi cu privire la acţiunea introdusă şi care formează o-bi¬ec¬tul dosarului nr. 12304/182/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Baia Mare prin ra¬portare la acţiunea introdusă pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub nr. 10699/ 182/2010, pe cale de consecinţă s-a respins acţiunea civilă ca fiind introdusă cu în¬călcarea principiului autorităţii de lucru judecat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta B E, solicitând a se dispune anularea în tot a sentinţei, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului s-a învederat Tribunalului că în această cauză s-a solicitat dezbaterea succesiunii după mai mulţi defuncţi, pe când în celălalt dosar s-a judecat recurenta doar după străbunicul ei. Prin urmare, în mod incorect Judecătoria Baia Mare i-a respins acţiu¬nea, cu atât mai mult cu cât toţi pârâţii în afară de G G, care folo¬seş¬te moştenirea, nu s-au opus admiterii acţiunii, reclamanta şi aceşti pârâţi nu se bucură de acest drept, re-cunoscut conform legii prin sentinţa civilă nr. 853/15.02.2008. De ase¬me¬nea re¬curenta a expus pe larg situaţia terenului în litigiu, din perspectiva sa.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Analizând sentinţa recurată, Tribunalul reţine următoarele:

În dosarul nr. 10699/182/2010, urmare a casării celor două sentinţe pro¬nunţate de instanţa de fond în ciclurile procesuale anterioare, reclamanţii G G din Baia Mare, strada George Enescu nr. 3/39, judeţul Maramureş, L R, B M, B E, G V, G Ioan şi M AM au solicitat finalmente să se constate că du-pă defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au calitatea de moştenitori reclamanţii, în următoarele cote: L R şi B M în calitate de nepoate de fiu în cote egale de cote 5/15 parte, ceilalţi reclamanţi în calitate de strănepoţi de fiu în cote egale de câte 1/15; să se constate că pâ¬râ¬tul GG este decăzut din dreptul de acceptare a succesiunii; să se con¬¬state că în masa succesorală rămasă după defunctul G G de¬ce¬dat la data de 03.05.1937 intră terenul în suprafaţă de 625 mp înscris în CF 480 Tă¬maia nr. topo. 428/2; să se dispună înscrierea în CF 480 Tămaia nr. top. 428/ 2 a dreptului de proprietate în favoarea reclamanţilor, în cotele indicate, cu titlu de succesiune.

Deci obiectul acelui proces a vizat strict includerea în ma¬sa succesorală a defunctului G G, decedat în 03.05.1937, a te¬re¬nu¬lui în suprafaţă de 625 mp înscris în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2 şi vocaţia succesorală directă a părţilor faţă de acesta.

Prin sentinţa civilă nr. 7013/2012 din 12.07.2012, pronunţată în res-pec¬ti¬vul dosar instanţa a reţinut în penultimul paragraf al considerentelor că în cazul de¬dus judecăţii calitatea de moştenitor, vocaţia concretă la moştenire trebuie sta¬¬bilită după fiecare defunct, neputând fi stabilită calitatea de moştenitor după pro¬prietarul tabular direct în favoarea reclamanţilor, nepoţi respectiv stră¬ne¬poţi de fiu ai proprietarului tabular aşa cum s-a solicitat prin acţiune.

Or prin acţiunea ce formează obiectul prezentului dosar reclamanta tocmai acest lucru l-a solicitat, sta¬bilirea în mod succesiv a moştenitorilor fiecăruia dintre defuncţi, ulterior în¬s¬crierea în CF 480 Tămaia a dreptului de proprietate în indiviziune.

Astfel, prin cererea cu a cărei soluţionare a investit prima instanţă, reclamanta B E a solicitat instanţei în contradictoriu cu pâ¬râ¬ţii L R, B M, G V, G G, M A¬¬M, G I şi G G, să se constate că după defunctul G G, decedat la data de 03.05.1937, au rămas următorii moştenitori: G A, decedată la data de 13.04.1938, în calitate de soţie, G I, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentinţa civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu şi G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că în masa succesorală rămasă după de¬fun¬ctul G G, decedat la data de 03.05.1937, a rămas imobilul în na¬tu¬ră teren în suprafaţă de 625 mp, înscris în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în va¬loare de 1.000 lei; să se constate că de pe urma defunctei G Ana, de¬ce¬da¬tă la data de 13.04.1938, au rămas următorii moştenitori: G Ioan, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentinţa civilă nr. 5421/02.06.2011 (dosar nr. 1146/182/2011), în calitate de fiu şi G V, decedat la data de 24.11. 1990, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma defunctului G V, de¬cedat la data de 24.11.1990, au rămas următorii moştenitori: G G, de¬cedat la data de 27.05.2003, în calitate de fiu, L R, în calitate de fiică şi B M, în calitate de fiică; să se constate că de pe urma de¬fun¬c¬tu¬lui G Ioan, declarat mort la data de 31.12.1944, prin sentinţa civilă nr. 5421/02.06.2011, are calitate de moştenitor G G, domiciliat în Tă¬ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22, în calitate de fiu; să se constate că de pe urma de¬functului G G, decedat la data de 27.05.2003, au calitate de moş¬te¬nitori: G A, decedată la data de 12.11.2007, în calitate de soţie, G Ioan, în calitate de fiu, B E, în calitate de fiică, G G, în ca¬litate de fiu, G V, în calitate de fiu şi M AnaM, în calitate de fiică; să se dispună înscrierea în CF 480 Tămaia, nr. topo. 428/2, în indiviziune, a dreptului de proprietate în favoarea părţilor din prezenta cauză, cu titlu de moştenire, a următoarelor cote: L R, în cotă de 1/3, B M, în cotă de 1/3, B E, în cotă de 1/15, G Ioan, în cotă de 1/15, G G, în cotă de 1/15, G V, în cotă de 1/15, M AnaM, în co¬tă de 1/15; să se constate că pârâtul G G, domiciliat în sat Tă-ma¬ia, str. Trandafirilor nr. 22 este renunţător.

Puterea de lucru judecat are o dublă ipostază procesuală: pe de o parte este o prezumţie legală, iuris et de iure (art. 1200 pct. 4 Cod civil 1864, art. 1202 alin. 2 Cod civil 1864), iar pe de altă parte este o excepţie de fond, peremptorie şi absolută, conform art. 166 Cod procedură civilă 1865-aplicabile litigiului.

Autoritatea lucrului judecat are la bază aşadar două principii fundamentale: o acţiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată-excepţia-efectul negativ şi o constatare făcută printr-o hotărâre judecătorească se prezumă irefragrabil că exprimă adevărul şi nu trebuie contrazisă de o altă hotărâre (res iudicata pro veritate accepitur)- prezumţia-efectul pozitiv.

În ce priveşte excepţia procesuală a puterii lucrului judecat, aceasta presupune cumulativ existenţa, între cele două litigii, a triplei identităţi: de părţi; de obiect; de cauză.

Identitatea de obiect presupune formularea aceleiaşi pretenţii, cu referire la obiectul material şi la dreptul subiectiv invocat asupra lui. Cauza este situaţia de fapt calificată juridic, instituţia juridică ori principiul de drept substanţial pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţia, nu doar regula de drept, ci şi împrejurările de fapt precizate de reclamant şi care conturează astfel chestiunea litigioasă. Cauza reprezintă aşadar temeiul acţiunii reclamantului.

Spre deosebire de identitatea de părţi, care poate fi şi parţială, iden¬ti-ta¬tea de obiect şi de cauză, pentru reţinerea excepţiei procesuale a autorităţii de lu¬cru judecat trebuie să fie, în principiu, perfectă, situaţie neîntrunită în speţă, prin prisma petitelor anterior evocate.

Domenii speta

Spete similare