Confiscare. Bun folosit la săvârşirea infracţiunii

Confiscare (Confiscare. Bun folosit la săvârşirea infracţiunii).

Potrivit art. 112 lit. b C.penal, bunul folosit la săvârşirea infracţiunii nu poate fi confiscat daca acesta nu apartine inculpatului.

In mod incorect prima instanţă a dispus confiscarea cuţitului folosit de inculpat la comiterea infracţiunii, ignorând dispoziţiile art. 112 lit. b C.penal, care permit luarea unei astfel de măsuri doar în situaţia în care bunul folosit la săvârşirea faptei aparţine inculpatului. Or, in speţă, infracţiunea a fost comisă în locuinţa persoanei vătămate, inculpatul luând pur şi simplu un cuţit aflat în zonă, care aparţinea victimei.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI, SECŢIA A II-A PENALĂ, DECIZIA Nr. 859/A din data de 08 iunie 2015, Dosar nr. 195/93/2015 )

Prin sentinţa penală nr.78/F din 16.04.2015, pronunţată de Tribunalul Ilfov – Secţia penală, în baza art. 32 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul L.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal a fost interzisă exercitarea, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 – 66 alin. 1 lit. a) şi b) Cod penal a fost interzisă exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe durata executării pedepsei aplicate prin hotărâre.

În baza art. 399 alin. 1 Cod de procedură penală a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art. 72 Cod penal deduce din pedeapsă durata reţinerii şi a arestării preventive de la 01.11.2014 până la zi.

A fost admisă acţiune civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” Bucureşti şi a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 4.054 lei, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume pe perioada cuprinsă între data rămânerii definitive a sentinţei şi data la care se va achita debitul.

S-a luat act că persoana vătămată D.G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) Cod penal s-a dispus confiscarea corpului delict – cuţitul cu inscripţia pe lamă “Chen Chuji”, în lungime totală de 26,5 cm, mânerul având 12 cm iar lama 14,5 cm, depus la camera de corpuri delicte, conform dovezii seria H nr. 0113320.

 În baza art. 7 alin. 1 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 300 lei, rămânând în sarcina statului.

Instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 1180/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului L.M., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

În actul de sesizare, s-a reţinut în esenţă că, în ziua de 31.10.2014, în jurul orei 18:00, în timp ce se aflau în imobilului situat în com. B., B-dul 1 Mai, nr. 251, jud. Ilfov, pe fondul unor discuţii contradictorii, inculpatul L.M. a lovit persoana vătămată D.G. cu un cuţit, cauzându-i multiple plăgi înţepate la nivelul toracelui, umărului şi fesei stângi, urmărind astfel suprimarea vieţii acesteia, în urma agresiunii victima fiind internată în Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni”, necesitând pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesele-verbale de cercetare la faţa locului şi reconstituire împreună cu planşele fotografice anexate şi cu suporturile optice cu filmarea acestor activităţi – două cd-uri; procesul-verbal de transcriere  a convorbirilor purtate la SNAU 112; procesul-verbal de ridicare a hainelor persoanei vătămate din spital şi planşele fotografice anexate; procesele-verbale privind examinarea fizică a inculpatului şi persoanei vătămate; raportul de expertiză genetică judiciară nr. A15/9771/2014; raportul de expertiză medico - legală nr. A1/J/404/2014 privind leziunile persoanei vătămate; procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală din cadrul PO Popeşti-Leordeni împreună cu actele întocmite; declaraţiile inculpatului L.M.; declaraţiile persoanei vătămate D.G. declaraţiile martorilor M.Ghe., Z.L., D.M., L.I. şi Z.M.C..

În faza cercetării judecătoreşti a fost audiat inculpatul, care a recunoscut în totalitate fapta reţinută în sarcina sa şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale (art. 374 alin. 4, art. 375 alin. 1 şi alin. 2 şi art. 396 alin. 10 Cod procedură penală).

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că în dimineaţa zilei de 31.10.2014, inculpatul L.M. a venit de la locuinţa sa situată în com. D., jud. G., la locuinţa aparţinând persoanei vătămate D.G., situată în com. B., B-dul 1 Mai, nr. 251, jud. I., pentru a discuta cu aceasta asupra posibilităţii reluării relaţiei de prietenie, cei doi avându-i împreună pe minorii D.M., în vârstă de nouă ani şi L.I., în vârstă de şase ani. Cum persoana vătămată nu a fost de acord cu acest lucru, inculpatul a devenit agresiv, fapt care a determinat-o pe aceasta să solicite ajutorul organelor de poliţie, deplasându-se în acest sens până la Postul de Poliţie Berceni. Neştiind unde plecase persoana vătămată, inculpatul a plecat şi el până la un bar din zonă unde a fost găsit de lucrătorii de poliţie care l-au sancţionat contravenţional pentru provocarea de scandal, reţinându-se că a avut un limbaj vulgar faţă de concubina sa D.G.. Dându-şi seama de motivul pentru care plecase de acasă persoana vătămată, şi anume să-l reclame la poliţie, inculpatul s-a reîntors la locuinţă. A intrat în curtea imobilului, a luat de pe o masă un cuţit pe care l-a ascuns sub haine după care a intrat în casă. I-a cerut minorului D.M. să aducă o sticlă cu apă de la o cişmea din zonă, iar minorei L.I. să iasă din casă pe motiv că ar avea de discutat cu mama ei.

Astfel, rămânând singur cu persoana vătămată, inculpatul i-a cerut acesteia socoteală atât pentru faptul că l-a reclamat la poliţie, cât şi pentru faptul că refuză reluarea relaţiei. Conflictul între cei doi s-a acutizat, iar la un moment dat, inculpatul a împins persoana vătămată, aceasta căzând cu şezutul pe plita încinsă. S-a ridicat, însă imediat inculpatul i-a aplicat o lovitură cu cuţitul. În încercarea de a scăpa, persoana vătămată s-a îndreptat spre uşa de ieşire dar a fost lovită cu acelaşi cuţit de mai multe ori în zona hemitoracică şi a fesei stângi. L.I., care se afla în curtea imobilului, a observat întreaga desfăşurare a agresiunii printr-una din ferestrele casei, fapt pentru care a fugit la vecinii Z.L. şi Z.M.C. pentru a cere ajutor, în faţa imobilului întâlnindu-se şi cu fratele ei D.M.. În răstimp, persoana vătămată a reuşit să iasă şi ea din curtea imobilului, prăbuşindu-se apoi pe trotuarul din faţa porţii de acces din cauza rănilor avute. Alertaţi de strigătele celor doi minori, vecinii Z.L., M. Ghe. şi Z.M.C. au ieşit pentru a vedea ce se întâmplă. Văzând starea foarte gravă în care se afla persoana vătămată, cel din urmă a apelat SNAU 112.

 După ce a aruncat cuţitul după soba care se afla în cameră, inculpatul a ieşit şi el din imobil. A observat-o pe D.G. căzută, precum şi persoanele strânse în jurul ei, după care, fără a schiţa vreun gest, l-a luat de mână pe minorul D.M. şi au plecat împreună spre un teren viran, în direcţia localităţii D., jud. G..

La scurt timp a sosit la faţa locului un echipaj SMURD care a transportat persoana vătămată la Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar Arseni” Bucureşti, internând-o cu diagnosticul la prezentare agresiune – plăgi înjunghiate multiple torace anterior şi posterior şi fesa stângă, suspiciune hemopneumotorax. În urma intervenţiei chirurgicale prompte şi corect aplicate de către personalul unităţii spitaliceşti, s-a reuşit stabilizarea victimei.

Totodată, la faţa locului a sosit şi un echipaj de poliţie care a plecat în urmărirea agresorului, reuşind să îl identifice la ieşirea din com. B. spre com. V., în zona cartierului “M.”. La vederea lucrătorilor de poliţie, inculpatul a lăsat copilul şi a început să alerge pe câmpul din zonă, fapt pentru care s-a procedat la urmărirea lui, fiind prins şi încătuşat.

Situaţia de fapt expusă a rezultat cu certitudine din probatoriul administrat. Deşi inculpatul a recunoscut în declaraţiile date conflictul avut cu persoana vătămată, precum şi că i-a aplicat o singură lovitură cu cuţitul în zona hemitoracelui posterior, acesta a făcut referire la o serie de împrejurări care însă nu s-au coroborat cu restul mijloacelor de probă.

Astfel, nu s-au reţinut declaraţiile sale potrivit cărora a luat cuţitul de pe o masă aflată în curtea imobilului doar după ce persoana vătămată l-a lovit cu o lampă în zona capului, întrucât sunt contrazise atât de cea din urmă cât şi de martora minoră L.I., care au arătat că inculpatul a scos cuţitul de sub haine după care a lovit. În realitate, inculpatul a revenit de la bar, a luat cuţitul de pe masa din curtea imobilului, l-a ascuns sub haine şi a intrat în casă cu intenţia de a-l folosi la agresarea persoanei vătămate pentru refuzul acesteia de a se împăca cu el, stare de tensiune nervoasă sporită şi de depunerea reclamaţiei la postul de poliţie din localitate.

Nu se vor reţine nici declaraţiile sale conform cărora nu îşi mai aminteşte nici de câte ori a lovit victima şi nici ce a făcut cu cuţitul după agresiune deoarece sunt lipsite de orice suport faptic şi logic. Cum întreaga agresiune a avut loc în acelaşi context, într-o succesiune normală, întinzându-se pe o perioadă foarte scurtă de timp, nu vedem cum este posibil să-şi amintească aplicarea unei lovituri şi zona anatomică lezată dar nu şi a celorlalte. La fel, pentru aceleaşi considerente, nu vedem cum este posibil să nu-şi amintească faptul că, anterior folosirii cuţitului, a împins victima care a căzut pe soba încinsă (aspect dovedit atât cu ridicarea de la spital a pantalonilor lungi, din material textil, ce prezentau urme de ardere în partea din spate, cu ridicarea tablei aflată deasupra focarului sobei ce prezenta o urmă materie arsă şi cu constatările medicului legist care a identificat pe fesa stângă o zonă de circa nouă/şase cm. cu dermul roşietic – “afirmativ căzut pe o plită încinsă”) şi că, la încetarea agresiunii a aruncat cuţitul după sobă, el fiind de altfel observat de către victimă când a făcut acest lucru. 

 Situaţia de fapt a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesele-verbale de cercetare la faţa locului şi reconstituire împreună cu planşele fotografice anexate şi cu suporturile optice cu filmarea acestor activităţi – două cd-uri; procesul-verbal de transcriere  a convorbirilor purtate la SNAU 112; procesul-verbal de ridicare a hainelor persoanei vătămate din spital şi planşele fotografice anexate; procesele-verbale privind examinarea fizică a inculpatului şi persoanei vătămate; raportul de expertiză genetică judiciară nr. A15/9771/2014; raportul de expertiză medico-legală nr. A1/J/404/2014 privind leziunile persoanei vătămate; procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală din cadrul PO Popeşti-Leordeni împreună cu actele întocmite; declaraţii inculpat Luca Mihai prin care acesta a recunoscut săvârşirea faptei, astfel cum aceasta a fost descrisă prin actul de sesizare; declaraţii persoană vătămată D.G.; declaraţii martor M.Ghe.; declaraţii martor Z.L.; declaraţii martor D.M.; declaraţii martor L.I. şi declaraţii martor Z.M.C..

Instanţa de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului L.M. constând în aceea că, la data de 31.10.2014, în jurul orei 18:00, în timp ce se afla în locuinţa persoanei vătămate D.G. situată în com. B., B-dul 1 Mai, nr. 253, jud. Ilfov, alături de care a avut o relaţie de prietenie, având împreună doi copii minori, pe fondul unor discuţii contradictorii legat de reluarea relaţiei dintre ei, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu un cuţit în zona toracelui, umărului şi fesei stângi, fapt care a determinat internarea de urgenţă a victimei la Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar Arseni” Bucureşti, cu diagnosticul la prezentare agresiune – plagă prin înjunghiere bază hemitorace stâng posterior penetrantă, hemopneumotorax stâng, plăgi prin înjunghiere bază hemitorace stâng şi hemitorace drept anterior şi lateral, plagă prin înjunghiere cadran supero-extern fesa stângă, plagă delabrantă regiune deltoidiană anterioară stânga, totul cu intenţia de a suprima viaţa acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

Din punct de vedere al formei de vinovăţie, inculpatul L.M. a acţionat spontan, cu intenţia de a suprima viaţa victimei (art. 16 alin. 3 lit. b) Cod penal), aşa cum reiese fără echivoc din regiunea anatomică vizată şi lezată, respectiv zona hemitoracică. Rezultatul letal nu s-a produs datorită unor cauze independente de voinţa inculpatului, şi anume transportării rapide a victimei la spital şi acordării de îngrijiri medicale de specialitate.

În cauză nu sunt întrunite cerinţele art. 177 alin. 1 lit. c) Cod penal, între persoana vătămată şi inculpat neexistând o relaţie asemănătoare celei dintre soţi, caracterul oarecum sporadic al întâlnirilor dintre cei doi neconferind relaţiei un caracter de stabilitate.

De asemenea, faptul că inculpatul L.M. se afla în stare de ebrietate, indiferent de stadiul acesteia, nu comportă nicio discuţie, nefiind întrunite cerinţele art. 29 Cod penal.

Conform art. 74 Cod penal, la stabilirea cuantumului pedepsei Tribunalul a ţinut seama de gravitatea ridicată a infracţiunii săvârşite, rezultând din împrejurările şi modul de comiterea a acesteia, precum şi din natura şi gravitatea rezultatului produs – punerea în primejdie a vieţii victimei, dar şi de circumstanţele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale şi care în cursul urmăririi penale a avut o atitudine parţial nesinceră referitor la infracţiunea săvârşită.

În ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” Bucureşti, Tribunalul a reţinut că au fost îndeplinite în mod cumulativ elementele răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu (însăşi infracţiunea ce face obiectul prezentului dosar), vinovăţia (sub forma intenţiei indirecte), existenţa unui prejudiciu (cert şi care nu a fost reparat încă) şi legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu (care rezultă în mod indubitabil din însăşi materialitatea faptei).

Cu privire la existenţa prejudiciului, Tribunalul a reţinut şi pretenţiile formulate de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” Bucureşti, care reprezintă cheltuielile de spitalizare aferente perioadei în care partea vătămată D.G. a fost internată (în perioada 31.10.2014 – 12.11.2014), astfel cum a reieşit din foaia de observaţie nr. 21277/2014, din raportul de analize medicale şi din fişa de îngrijire a pacientei.

Faţă de cele reţinute, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” Bucureşti şi a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 4.054 lei, precum şi la plata dobânzii legale aferente acestei sume pe perioada cuprinsă între data rămânerii definitive a sentinţei şi data la care se va achita debitul.

S-a luat act că persoana vătămată D.G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 112 alin. 1 lit. b) Cod penal s-a dispus confiscarea corpului delict – cuţitul cu inscripţia pe lamă “Chen Chuji”, în lungime totală de 26,5 cm, mânerul având 12 cm iar lama 14,5 cm, depus la camera de corpuri delicte, conform dovezii seria H nr. 0113320.

În baza art. 7 alin. 1 raportat la art. 4 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul L.M..

Inculpatul, prin apărător, a solicitat admiterea apelului şi redozarea pedepsei, deoarece instanţa nu a redus pedeapsa aplicată de 5 ani cu o treime. A recunoscut şi regretat comiterea faptei şi este singurul întreţinător al celor doi copii minori.

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată, în conformitate cu dispoziţiile art.417 alin.2 C. pr. pen., Curtea reţine următoarele:

Astfel, prima instanţă a stabilit în mod corect situaţia de fapt, care nu a fost contestată nici de inculpat şi nici de Ministerul Public. De altfel, în faţa primei instanţe, inculpatul a solicitat aplicarea procedurii simplificate de judecată, recunoscând integral săvârşirea faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Curtea constată la rândul său că probele administrate în cauză (procesele-verbale de cercetare la faţa locului şi reconstituire împreună cu planşele fotografice anexate şi cu suporturile optice cu filmarea acestor activităţi – două cd-uri; procesul-verbal de transcriere  a convorbirilor purtate la SNAU 112; procesul-verbal de ridicare a hainelor persoanei vătămate din spital şi planşele fotografice anexate; procesele-verbale privind examinarea fizică a inculpatului şi persoanei vătămate; raportul de expertiză genetică judiciară nr. A15/9771/2014; raportul de expertiză medico-legală nr. A1/J/404/2014 privind leziunile persoanei vătămate; procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală din cadrul PO Popeşti-Leordeni împreună cu actele întocmite; declaraţiile persoanei vătămate D.G.; declaraţiile martorilor M.Ghe., Z.L., D.M., L.I. şi Z.M.C., precum şi declaraţiile inculpatului L.M., care a recunoscut integral comiterea faptei) duc la concluzia că în data de 31.10.2014, în jurul orei 18:00, în timp ce se afla în imobilului situat în com. B., B-dul 1 Mai, nr. 251, jud. Ilfov, pe fondul unor discuţii contradictorii, inculpatul L.M. a lovit persoana vătămată D.G. cu un cuţit, cauzându-i multiple plăgi înţepate la nivelul toracelui, umărului şi fesei stângi, urmărind astfel suprimarea vieţii acesteia, în urma agresiunii victima fiind internată în Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni”, necesitând pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

Fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă mai sus realizează elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor prevăzută de art. 32 Cod penal rap. la art. 188 Cod penal.

Curtea constată, de asemenea, că prima instanţă nu a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului. Astfel, fapta săvârşită de acesta are o mare gravitate concretă, inculpatul încercând să suprime viaţa unei persoane cu care avea doi copii, în prezenţa unuia dintre aceştia, pur şi simplu deoarece victima nu dorea să reia relaţia pe care o avusese cu el. Trebuie menţionat şi că, în cursul aceleiaşi zile, inculpatul mai comisese o agresiune împotriva persoanei vătămate, lovind-o cu pumnii în zona capului, fapt pentru care aceasta sesizase deja organele de poliţie.

În aceste condiţii, prima instanţă a arătat clemenţă inculpatului, aplicând acestuia doar o pedeapsă de 5 ani închisoare, deşi infracţiunea comisă denotă un pericol social deosebit al inculpatului, persoană predispusă la acte de violenţă, capabilă să încerce uciderea mamei copiilor săi în faţa unuia dintre aceştia, în vârstă de doar 7 ani, pentru motive derizorii.

Având însă în vedere principiul non reformatio in pejus, Curtea nu poate înrăutăţi situaţia inculpatului în propria cale de atac, astfel că pedeapsa aplicată de prima instanţă de judecată nu poate fi majorată.

Instanţa de apel observă însă că în mod incorect prima instanţă a dispus confiscarea cuţitului folosit de inculpat la comiterea infracţiunii, ignorând dispoziţiile art. 112 lit. b C.penal, care permit luarea unei astfel de măsuri doar în situaţia în care bunul folosit la săvârşirea faptei aparţine inculpatului. În speţă, infracţiunea a fost comisă în locuinţa persoanei vătămate, inculpatul luând pur şi simplu un cuţit aflat în zonă, care aparţinea victimei.

Faţă de cele arătate, Curtea, în temeiul art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen., va admite apelul declarat de inculpatul L.M., va desfiinţa, în parte, sentinţa apelată şi va înlătura dispoziţia de confiscare a cuţitului folosit de inculpat la comiterea infracţiunii, aflat la camera de corpuri delicte a I.P.J. Ilfov conform dovezii seria H nr. 0113320 şi se va dispune restituirea acestuia către persoana vătămată D.G.. Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Se va deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive, de la 01.11.2014 la zi.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu care a asigurat asistenţa juridică pentru inculpat, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Domenii speta

Spete similare