Renunţarea la judecată formulată verbal de către reprezentantul societăţii.

Decizie 225R din 30.03.2015


DOMENIUL – Drept procesual civil.

Renunţarea la judecată formulată verbal de către reprezentantul societăţii. Lipsa verificării identităţii renunţătorului. Lipsa procurii speciale cerute pentru efectuarea actului de dispoziţie.

Întrucât renunţarea s-a făcut prin reprezentantul legal al societăţii, a cărei identitate nu a fost verificată,  sunt incidente dispoziţiilor art. 69 alin. 1 C.pr.civ. şi art.82 alin. 1 C.pr.civ. potrivit cărora „recunoaşterile  privitoare la drepturile în judecată, renunţările, cum şi propunerile de tranzacţie nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale”, fiind necesară forma scrisă, cu aplicarea apostilei societăţii, astfel încât să rezulte fără dubiu voinţa asociaţilor societăţii.

 (CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 225R din 30.03.2015)

Prin cererea, înregistrată la 11.02.2014, sub nr. 1247/3/2008 pe rolul Tribunalului Bucureşti creditoarea SC S E SRL,  obligarea administratorului judiciar la despăgubiri în cuantum de  56 282 lei pentru fapta de gestiune frauduloasă prevăzută de art. 144 din lege.

În motivarea cererii s-a arătat că, prin sentinţa  civilă nr. 1559/01.04.2008 Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei SC B SA, fiind numit administrator judiciar G G E SPRL , ulterior trecerii la faliment, în calitate de lichidator judiciar a fost menţinută aceeaşi societate de lichidare.

S-a susţinut că în administrarea procedurii lichidatorul judiciar a comis în mod constant erori, îndeosebi cu privire la preţul nejustificat de mare achitat expertului evaluator, acceptarea unei valori propuse pentru vânzarea activelor societăţii cu 50% mai mică decât cea rezultată , corectată prin contestaţia ANAF; nu au fost valorificate bunurile mobile în cadrul primei evaluări, de la intrarea în insolvenţă; nu s-a asigurat conservarea judicioasă a bunurilor care în decursul celor 5 ani s-au deteriorat ; gestionarea defectuoasă a materialelor pentru procesul de producţie; nevalorificarea deşeurilor nepericuloase în condiţiile în care creditoarea SC S E SA a solicitat achiziţionarea a 2138 Kg.

Cu privire la operaţiunea de preluare a materialelor nepericuloase, la un preţ de 100 000 Euro s-a apreciat crearea unui prejudiciu masei credale de 56 282 lei.

S-a prevalat creditoarea de dispoziţiile art. 11 alin. lit. e Legea 85/2006.

Prin cerere distinctă, înregistrată la 11.02.2014 în dosar nr. 1247/3/2008, creditoarea SC E SRL a solicitat raportat la prevederile art. 22 alin. 2 şi alin. 4 Legea 85/2006 obligarea administratorului judiciar la plata sumei de 80 880 Euro prejudiciu cauzat prin întârzierea cu rea credinţă în executarea sentinţei civile nr. 6817/03.06.2008, timp de 4 ani.

În motivarea cererii s-a arătat că administratorul judiciar a refuzat negocierea încheierii contractului de vânzare cumpărare conform celor dispuse prin hotărârea judecătorească executorie, motivând ă nu dispune de elemente obiective în determinarea preţului menţionat în raportul de evaluare menţionat de instanţă.

Cu privire la modul de calcul al despăgubirilor creditoarea s-a raportat la preţul minim pentru închiriere de 2,5 euro/mp/lună sau pentru suma de 184 000 euro pentru neexecutarea sentinţei, de 200 euro/zi întârziere.

Prin cerere precizatoare, formulată la 10.06.2014, la solicitarea instanţei,  SC SUD ELECTRONICA SRL a indicat temeiul de drept art. 22 alin. 4 Legea 85/2006, solicitând obligarea administratorului judiciar la suportarea prejudiciului în sumă de 80 880 Euro creat creditoarei pentru executarea cu întârziere a sentinţei 6817/03.06.2008.

Prin hotărârea judecătorească menţionată, s-a arătat în motivare,  debitoarea a fost obligată să vândă reclamantei un imobil teren în suprafaţă de 1815 mp şi imobilul construcţie edificat, în sup. de 674 mp.

Contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat la 11.02.2013, în considerarea sentinţei 6817/03.06.2008 pe durata a 4 ani de întârziere în executarea hotărârii judecătoreşti cauzându-se creditoarei un prejudiciu de 80 880 Euro contravaloare lipsă folosinţă.

Prin notele de şedinţă, înregistrate la 29.04.2014, creditoarea a adus precizări cu privire la situaţia de fapt circumscrisă cereri privind acordarea despăgubirilor pentru executarea cu întârziere a sentinţei civile 6817/03.06.2008.

De asemenea, la data de 02.12.2014, prin note de şedinţă s-au adus precizări cu privire la cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 22 alin. 3 şi alin. 4 coroborat cu art. 11 alin. Legea 85/2006 de acordare a despăgubirilor în cuantum de 80 880 euro pentru executarea cu întârziere a sentinţei judecătoreşti.

Prin încheierea de la  23.09.2014, pronunţată în dosar 1247/3/2008 Tribunalul Bucureşti a dispus disjungerea celor două cereri având ca obiect obligarea a administratorului judiciar la plata unei despăgubiri de 80 880 Euro pentru întârzierea cu rea credinţă cât şi a cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 22 alin. 2 Legea 85/2006 a dispus formare de dosare separate.

Pentru cererea având ca obiect obligarea administratorului judiciar la despăgubiri în cuantum de 56.282 lei , întemeiată pe dispoziţiile art. 11 alin. 1 lit. e coroborat cu art. 144 din lege s-a constituit dosar 34664/3/2014.

Pentru cererea având ca obiect obligarea administratorului judiciar la plata sumei de 80 880 Euro pentru executarea cu întârziere a sentinţei civile 6817/03.06.2008, întemeiată pe dispoziţiile art. 22 alin. 3 şi alin. 4 Legea 85/2006  s-a constituit dosar 34668/3/2014.

În dosar 34664/3/2014, cu privire la cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 22 alin. 2 din lege, instanţa a luat act de renunţarea la judecata cererii exprimată de creditoare, verbal prin reprezentant M.P.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs creditoarea SC S E SRL.

S-a învederat că din cele înscrise pe site-ul tribunalului nu rezultă cu certitudine renunţarea la obiectul dosarului 34668 existând riscul unei confuzii în sensul  că s-a renunţat la cererea ce face obiectul dosarului 34664, la care nu s-a renunţat.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

Constată că la termenul din 02.12.2014, în dosarul nr. 34644/3/2014, instanţa a consemnat solicitarea verbală, în şedinţa de judecată, a reprezentantului statuar al SC S E SRL de a se lua act de renunţarea la judecata cererii, apreciind întrunite cerinţele art. 246 alin. 1 c.pr.civ.

În cauză însă, întrucât renunţarea s-a făcut prin reprezentantul legal al societăţii, a cărei identitate de altfel nu a fost verificată,  sunt incidente dispoziţiilor art. 69 alin. 1 c.pr.civ. şi art. 82 alin. 1 c.pr.civ. potrivit cărora ” recunoaşterile  privitoare la drepturile în judecată, renunţările, cum şi propunerile de tranzacţie nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale” fiind necesară forma scrisă, cu aplicarea apostilei societăţii, astfel încât să rezulte fără dubiu voinţa asociaţilor societăţii.

Necesitatea formulării unei cereri scrise se impune cu atât mai mult cu cât , în cauză a rezultat că solicitarea verbală de renunţare la judecată a dat naştere şi unor erori materiale ce nu pot forma obiectul cenzurii în recurs, faţă de dispoziţiile art. 281 2a c.pr.civ.

În consecinţă, raportat la art. 304 pct. 5 c.pr.civ. a admis recursul şi în temeiul art. 312 alin. 3 c.pr.civ. a casat încheierea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.