Autorizare desfiimtare lucrari

JUDECATORIA

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr X din 31.10.2013 reclamantul primarul comunei X, jud. X a chemat in judecata pe paratul X X, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna demolarea constructiei edificata de parat in comuna X, jud. X, fara autorizare de construire.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, in luna iunie 2013, paratul X X a executat lucrari de constructie la locuinta tatalui sau, fara a avea autorizatie de construire. Pentru aceasta fapta a fost intocmit un proces-verbal de contraventie. Prin edificarea constructiei mentionate, paratul a ocupat o suprafata din drumul public al comunei X, astfel ca se impune demolarea constructiei.

In drept, reclamantul a invocat prevederile art. 32 alin.1 lit. b din Legea nr. 50/1991.

Reclamantul a timbrat cererea cu 20 lei, taxa judiciara de timbru.

In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, in copie: procesul-verbal nr. X/25.07.2013 intocmit de comuna X; procesul-verbal de constatarea contraventiei nr. X/19.08.2013, incheiat de Primaria com. X; adresele nr. X/12.08.2013 si nr. X/12.09.2013, emise de Primaria com. X;procesul-verbal nr. 21.10.2013, intocmit de Primaria com. X.

In termen legal, paratul X X a formulat intampinare (filele 19-21, vol. I dosar), prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului. Paratul a aratat ca el este fiul lui X X, decedat in anul 1994 si X X, decedata in anul 2001, ambii cu ultimul domiciliu in satul X, com. X, jud. X. In urma decesului parintilor sai, au ramas o casa de locuit, construita din paianta, acoperita cu tabla, anexe gospodaresti, cu teren aferent din intravilan si teren extravilan. Casa de locuit mentionata a fost construita in urma cu aproximativ 50-55 de ani in urma. Dupa decesul mamei paratului, o perioada de timp casa a ramas nelocuita, astfel ca peretii, acoperisul, tabla de pe casa s-au deteriorat. Peretii de la nord ai casei sunt pe aliniamentul strazii cu prelungirea acestora cu gardul dinspre strada. In anul 2013, paratul s-a hotarat sa repare casa (peretii, acoperisul, tabla de pe casa, usi si ferestre, o parte din gardul imprejmuitor). In acest scop, paratul a solicitat informatii de la Primaria com. X cu privire la documentele, avizele necesare lucrarilor pe care paratul urma sa le efectueze, insa i s-a spus ca pentru reparatiile locuintei nu era necesara autorizatie de construire. La randul sau si paratul a consultat Legea nr. 50/1991 si a constatat ca, potrivit art. 11 din legea mentionata, pentru lucrarile de reparatii la casa nu era necesara autorizatia de construire. In continuare, paratul a efectuat reparatii la casa parintilor sai, respectiv: a inlocuit o parte din capriorii de la acoperis, a inlocuit tabla de la acoperis, a inlocuit o parte din stolerie, a inlocuit o parte din peretii casei. Peretele exterior dinspre nord, care este pe aliniamentul strazii si o parte din peretele dinspre est au fost intariti cu elemente din BCA, pastrand aliniamentul si fundatia existenta, fara a schimba aspectul arhitectural al constructiei. Paratul a sustinut ca prin aceste lucrari el nu a patruns cu niciun centimetru spatiul din strada ci, dimpotriva, a aliniat peretele cu vechiul amplasament si a retras cu aproximativ 10-15 cm zidul spre interiorul casei. Sustinerea reclamantului, cum ca paratul ar fi patruns cu 1,5 m pe o lungime de 9 m pe terenul public, nu este reala.

Paratul a folosit in proces proba cu inscrisuri, depunand, in copie, acte de stare civila, pretitlu de proprietate pentru terenuri, proba cu martori.

Prin raspuns la intampinare, primarul comunei X a aratat ca sustinerile paratului nu sunt reale ci, in realitate, prin lucrarile de construire efectuate, paratul a ocupat o portiune din drumul public. Pentru a dovedi temeinicia cererii sale, reclamantul a depus la dosar, in copie, 4 fotografii ocazionale.

La data de 16.12.2013, reclamantul primarul com. X, jud. X a precizat cererea introductiva de instanta (precizarile de la fila 26, vol. I dosar), aratand ca paratul X X nu a respectat prevederile Legii nr. 50/1991 si ale art. 612 din Codul civil. Astfel, in anul 1995, intre peretele casei parintilor paratului si gardul despartitor al vecinului X X, era o distanta de aproximativ 1,5 m, insa dupa edificarea constructiei din anul 2013, aceasta distanta este de numai 0,35 m. In anul 1995 exista un copac amplasat pe domeniul public, insa dupa edificarea constructiei din anul 2013, acest copac se afla in curtea casei parintilor paratului, la o distanta de 1,5 m fata de gardul nou construit.

La primul termen de judecata din 16.01.2014, reprezentantul reclamantului a precizat ca prin cererea dedusa judecatii solicita demolarea a doi pereti ai casei paratului, construiti in afara limitei de amplasament, respectiv un perete din partea de nord si un perete din partea de vest ai casei, amplasati pe domeniul public, inspre partea de nord. Peterele din partea de vest se afla pe terenul proprietatea paratului, iar celalalt perete este amplasat pe drumul public- incheierea de sedinta din 16.01.2014, fila 40, vol.I dosar.

La termenul de judecata din 30.01.2014 X X si X X au formulat cerere de interventie principala in proces (filele 47-48, vol.I dosar), prin care au solicitat:

- obligarea paratului X X sa demoleze constructia edificata de acesta cu nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la autorizatia de construire si cele privitoare la distanta minima fata de linia de hotar, iar in situatia in care paratul nu va demola de bunavoie, sa fie autorizati intervenientii sa demoleze ei constructia, pe cheltuiala paratului;

- sa se dispuna granituirea imobilului proprietatea paratului de imobilul proprietatea intervenientilor ;

- sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii de interventie, intervenientii au aratat ca paratul X X este vecinul lor pe latura de nord a imobilului proprietatea intervenientilor. In luna iunie 2013, paratul a inceput o constructie noua, constructie ce a fost amplasata la o distanta de aproximativ 30 cm fata de linia de hotar ce desparte proprietatile lor. Constructia noua are o lungime de aproximativ 9 metri, este foarte inalta, nu respecta distanta fata de hotar, iar apele provenite din precipitatii cad pe proprietatea intervenientilor. Cu toate ca intervenientii i-au solicitat sa nu construiasca aproape de linia de hotar si au adresat sesizari la prefectura si la politie, paratul a continuat sa lucreze la constructie. O comisie de la primarie s-a deplasat la fata locului si a constatat ca paratul a edificat constructia fara a avea autorizatie si la o distanta mica fata de linia de hotar. In perioada in care a edificat constructia noua, paratul a distrus gardul despartitor pe lungimea constructiei, astfel ca se impune granituirea pentru a cunoaste la ce distanta fata de hotar a fost edificata constructia paratului. Totodata, prin edificarea constructiei, paratul a ocupat o portiune de teren si din drumul public.

In drept, intervenientii au invocat prevederile art. 61 din Codul de procedura civila si ale art. 612 din Codul civil.

Cererea de interventie a fost timbrata cu 120 lei taxa judiciara de timbru.

In dovedirea cererii de interventie, intervenientii au depus la dosar, in copie, inscrisuri, constand in sesizarile formulate de catre intervenienti cu privire la constructia edificata de catre parat; actul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. X/15.10.1970 la Notariatul de Stat X si au folosit proba cu interogatoriu, proba cu martori, proba cu expertize tehnice judiciare in constructii si topografica.

La cererea de interventie principala, paratul X X a formulat precizari (fila 72, vol. I dosar), prin care a solicitat respingerea cererii de interventie ca inadmisibila. Paratul a sustinut ca cererea de interventie principala nu este admisibila deoarece nu sunt indeplinite conditiile prev. de art. 612 alin.2 din Codul de procedura civila. Astfel, obiectul actiunii formulate de reclamantul primarul comunei X este ridicarea constructiei pentru motivul ca aceasta constructie a fost edificata pe domeniul public, care nu se invecineaza cu imobilul proprietatea intervenientilor. Temeiul juridic al actiunii reclamantului il constituie Legea nr. 50/1991, lege speciala in care dreptul de a actiona in justitie il au doar organele administrative special prevazute.Intre obiectul actiunii reclamantului si dreptul pretins de intervenienti nu exista nicio legatura. Obiectul cererii de interventie il constituie granituirea, picatura stresinii, distanta minima pentru edificare de constructii, cereri care se judeca dupa dreptul comun si nu conform Legii nr. 50/1991. Paratul a mai sustinut ca intervenientii nu au indeplinit nici procedura prealabila a medierii, prev. de art. 60/1 alin.1 lit.c din Legea nr. 192/2006.

Deoarece la data introducerii cererii de interventie principale intervenientii nu facusera dovada participarii la sedinta de informare privind medierea, la termenul de judecata din 13.02.2014 instanta a pus in vedere intervenientilor sa faca dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii.

La termenul de judecata din 27.02.2014, primarul comunei X, jud. X a formulat cerere de interventie in proces (fila 75, vol. I dosar), prin care a solicitat sa se dispuna: demolarea lucrarilor neautorizate executate in luna iunie 2013 de catre paratul X X, respectiv demolarea peretelui din partea de vest a locuintei, construit pe domeniul public (pe strada din satul X), a peretelui din partea de nord, cu nerespectarea nici a amplasamentului initial, nici a prevederilor art. 612 Cod civil; demolarea gardului din partea de sud a locuintei, construit ilegal pe domeniul public si mutarea gardului pe vechiul lui amplasament.

Ulterior, prin adresa nr. X/11.03.2014 (fila 98, vol. I dosar), primarul com. X a precizat ca eronat el a formulat cererea de interventie, cererea de interventie fiind in realitate „precizari” la cererea de chemare in judecata formulata initial, precizari prin care a indicat peretii construiti de catre paratul X X.

Privitor la cererea de interventie principala, formulata de intervenientii X X si X X, sunt incidente prevederile art. 61 alin.1-2 din Codul de procedura civila, conform carora „Orice are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile originare. Interventia este principala, cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta”.

Din textul de lege sus enuntat, rezulta ca cererea de interventie principala se poate formula atunci cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii. Ne este necesar sa existe identitate intre dreptul pretins de tert si dreptul ce formeaza obiectul cererii de chemare in judecata, ci conditia este ca intre cele doua drepturi subiective sa existe o legatura stransa, suficienta pentru a justifica rezolvarea impreuna a cererilor reclamantului si a intervenientului. Ca principiu, deoarece legea nu limiteaza in mod expres sfera litigiilor in care interventia principala poate fi formulata, cererea de interventie principala este admisibila in orice proces.

In cauza de fata, intre cererea formulata de reclamantul primarul comunei X, jud. X, asa cum a fost precizata oral la termenul din 16.01.2014 (avand ca obiect demolarea a doi pereti ai casei paratului, construiti in afara limitei de amplasament, respectiv un perete din partea de nord si un perete din partea de vest ai casei, amplasati pe domeniul public, inspre partea de nord) si cererea de interventie principala, formulata de intervenientii X X si X (avand ca obiect demolare constructie cu nerespectarea distantei minime prevazuta de lege si granituire) exista o stransa legatura.

Fata de aceste considerente, cererea de interventie principala, formulata de intervenientii X X si X X este apreciata ca fiind admisibila in principiu.

Ca urmare, la termenul de judecata din 27.02.2014, in temeiul art. 64 alin.1-3 Cod.proc. civ., instanta a admis in principiu cererea de interventie principala pentru demolare constructie si granituire, formulata de intervenientii X X si X X, impotriva paratului X X- incheierea de sedinta din 27.02.2014, filele 85-86 , vol. I dosar.

Dupa admiterea in principiu a cererii de interventie, la termenul din 13.03.2014 paratul X X a formulat intampinare si cerere reconventionala (filele 88-89, vol. I dosar), prin care a sustinut ca el nu a facut o constructie noua, asa cum sustin intervenientii, ci doar a inlocuit un perete de paianta care era deteriorat, in pericol de prabusire si in locul peretelui deteriorat el a refacut peretele cu un material mai rezistent si recomandat impotriva umezelii rezultate de la scurgerea apelor. Paratul a sustinut ca a pastrat vechiul amplasament al cladirii si nu a construit o alta incapere. Zidul refacut trebuie sa sustina acoperisul locuintei care si acesta a fost refacut. Tot neintemeiata este si sustinerea intervenientilor, potrivit careia paratul nu ar fi respectat distanta dintre peretele casei si hotar si ca ar fi daramat gardul despartitor. Din fotografiile aflate la dosar, se observa ca nu s-a deplasat sarpanta locuintei paratului spre hotarul dinspre imobilul intervenientilor ci, dimpotriva, cei ce au patruns pe proprietatea paratului sunt intrevenientii care de mai multe ori au mutat gardul despartitor dintre imobilele proprietatea paratului si proprietatea intervenientilor. Astfel, intrevenientii au intrat pe terenul paratului cu 1,2-1,5 m, incepand de la linia de hotar dinspre drumul satesc si ajungand pana la 2-3 m orientat spre estul gradinii, ocupand aceasta suprafata pe o distanta de 600 m, cat tine linia de hotar.

Prin cererea reconventionala, paratul X X a solicitat ca intervenientii sa fie obligati sa lase paratului in deplina proprietate si posesie suprafata de teren pe care intervenientii au ocupat-o abuziv din terenul proprietatea paratului, de-a lungul hotarului dintre imobilul proprietatea paratului si imobilul proprietatea intervenientilor.

In motivarea cererii reconventionale, paratul-reclamant a sustinut ca, din cercetarea registrului agricol si a schitelor cadastrale, rezulta ca iesirea imobilului paratului catre drumul comunal era de 26,5 m, iar in prezent aceasta este de numai 25 m. Iesirea imobilului intervenientilor spre drumul comunal era de 15 m, iar in prezent aceasta este de 20 m, aspect ce evidentiaza ca intervenientii au cotropit din proprietatile vecine o suprafata de 4 m teren.

In dovedirea cererii reconventionale, paratul-reclamant a folosit proba cu inscrisuri, proba cu martori, proba cu expertiza tehnica judiciara topografica.

Paratul-reclamant a timbrat cererea reconventionala cu 100 lei taxa judiciara de timbru.

La cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant X X, intervenientii X X si X X au formulat intampinare (fila 102, vol. I dosar), prin care au sustinut ca ei nu au ocupat nicio suprafata de teren din terenul proprietatea paratului X X, dimpotriva paratul a ocupat din terenul proprietatea intervenientilor, prin mutarea hotarului si prin nerespectarea semnelor vechi de hotar. Paratul a edificat o constructie noua, nu a respectat distanta fata de linia de hotar si in prezent impinge gardul spre imobilul proprietatea intervenientilor. Intervenientii au mai sustinut ca apele din precipitatii cad de pe constructia paratului pe terenul proprietatea intervenientilor.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:

Intervenientii X X si X X sunt soti.

Prin actul de vanzare-cumparare imobiliara autentificat cu nr. X/15.10.1970 la Notariatul de Stat X (fila 103, vol. I dosar), intervenientii X X si X X au cumparat de la vanzatorii X. Ioan un imobil situat in satul X, com. X, jud. X, compus din casa de locuit , un grajd si din suprafata de 800 m.p. teren aferent, vecinatatile imobilului fiind: Xl.

Paratul X X este fiul defunctilor X X si X X care, in timpul vietii lor, au locuit intr-un imobil situat in satul X, com. X.

Dupa decesul parintilor sai, paratul a efectuat lucrari de renovare la casa ramasa in urma decesului parintilor sai si din cauza acestor lucrari de renovare, incepand din anul 2013 intre parat si intervenienti au aparut neintelegeri.

La termenul de judecata din 27.03.2014, paratul X X a precizat ca el nu poseda niciun act de proprietate pentru imobilul ramas in urma decesului parintilor sai- incheierea de sedinta din 27.03.2014, fila 106, vol. I dosar.

Insa, prin pretitlul de proprietate (fara numar si data), aflat in copie la fila 90, vol. I dosar, s-a reconstituit titularului X X (tatal paratului X X) dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 2 ha 8.600 m.p. teren, situata pe raza satului X, com. X, jud. X, din care: 2 ha 5892 m.p. teren arabil extravilan; 2.708 m.p. teren intravilan de categoriile curti-constructii, arabil si vie. Conform pretitlului de proprietate mentionat, terenul intravilan inscris in pretitlu se invecineaza pe latura de nord cu proprietarul X X.

Prin memoriul inregistrat cu nr. X/2013 la Institutia prefectului jud. X, numitul X X din satul X, com. X, jud. X, a sesizat cu privire la efectuarea unei constructii de catre X X. Prin adresa nr. X/7.08.2013, Institutia prefectului jud. X a trimis acest memoriu, spre competenta solutionare, Primariei com. X.

Prin procesul-verbal nr. X/25.07.2013 intocmit de comuna X, s-a consemnat ca, in urma unei sesizari, functionari din cadrul Primariei com. X s-au deplasat la locuinta paratului X X din satul X, com. X, ocazie cu care s-a constatat ca locuinta fusese renovata, la aceasta s-a mai adaugat un corp de cladire construit din BCA, cu o lungime de 9 m si o latime de 1,5 m, fara a fi respectat „aliniamentul fata de cladirea veche, iesind in drumul comunal, precum si in partea de nord (proprietatea X X), lasand de la gard 30-40 cm”. Constructiile au fost realizate fara autorizatie de construire sau de desfiintare. S-a mai consemnat sa „i s-a pus in vedere demolarea corpului de cladire anexat”.

Prin adresa nr. X/12.08.2013, Primaria com. X a notificat pe paratul X X ca, in termen de 5 zile, sa demoleze corpul de cladire construit fara autorizatie de construire.

Deoarece paratul nu s-a conformat celor dispuse, prin procesul-verbal de constatarea contraventiei nr. X/19.08.2013, incheiat de Primaria com. X, X X a fost sanctionat cu amenda de 1.000 lei, pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 26 alin.1 din Legea nr. 50/1991.

In fapt, prin procesul-verbal de contraventie, s-a retinut ca numitul X X a renovat cladiri si a construit un corp fara autorizatie de construire.

Totodata, prin acelasi proces-verbal de contraventie s-a dispus masura complementara de intrare in legalitate, in termen de 5 zile, prin desfiintarea corpului de cladire anexat.

La termenul de judecata din 16.01.2014, paratul X X a aratat ca el nu a formulat plangere impotriva procesului-verbal de constatarea contraventiei nr. X/19.08.2013, incheiat de Primaria com. X, din cauza ca acest proces-verbal i-a fost comunicat in localitatea X, astfel ca nu a cunoscut despre intocmirea lui- incheierea de sedinta din 16.01.2014, fila 40, vol.I dosar.

Despre masurile intreprinse, Primaria com. X l-a instiintat pe numitul X X prin adresa nr. X/12.09.2013.

Ulterior intocmirii procesului-verbal de contraventie, reprezentanti ai Primariei com. X s-au deplasat la imobilul in cauza, ocazie cu care au constatat ca paratul nu a intreprins nicio masura in vederea intrarii in legalitate. Cele constatate au fost consemnate in procesul-verbal nr. 21.10.2013, intocmit de Primaria com. X.

Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de intervenientii X X si X X (filele 125-126, vol. I dosar), paratul X X a sustinut ca parintii lui defuncti au fost proprietarii imobilului din satul X si au fost inscrisi in registrul agricol al com. X, insa el, paratul, nu poseda act de proprietate si nici schita a terenului ce compune imobilul. Paratul a sustinut ca el nu a efectuat vreo constructie noua, ci doar a reparat vechea constructie, pe vechiul ei amplasament, iar intre constructia veche a parintilor lui si imobilul proprietatea intervenientilor nu a existat gard. Cu privire la procesul-verbal intocmit de Primaria com. X, paratul a sustinut ca acesta a fost intocmit fara ca membrii comisiei sa fi cunoscut care era linia de hotar dintre imobilele proprietatea partilor si in lipsa paratului si a martorilor. Paratul a mai recunoscut ca nu poseda autorizatie de construire pentru lucrarile efectuate la casa parintilor lui.

Prin declaratia data in instanta, martorul X, propus de parat, a aratat ca in urma decesului parintilor paratului, a ramas o casa de locuit si in aceasta casa locuieste in prezent paratul. Dupa decesul parintilor sai, la casa mentionata paratul a efectuat urmatoarele lucrari de renovare: a schimbat in totalitate acoperisul casei, in sensul ca a fost inlaturata tabla de pe casa si s-a pus tabla ondulata, rosie; a fost inaltata camera dinspre drum a casei (casa are ca vecin drumul numai pe o latura). Martorul a mai declarat ca, prin anii 1967, el, martorul, a locuit 3 ani in casa care acum este proprietatea intervenientilor X si astfel martorul cunoaste ca, in anii 1967, intre casa proprietatea intervenientilor X si casa proprietatea parintilor paratului X exista un gard despartitor din scandura. Si in prezent intre aceste imobile exista un gard despartitor din scandura, vechi, putred si gata sa cada, insa acest gard actual este altul decat cel care exista in anii 1967 si acest gard actual a fost construit de catre intervenientii X. In anii 1967, intre gardul care despartea casa proprietatea intervenientilor de casa parintilor paratului X exista o anumita suprafata de teren, teren pe care nu era nicio constructie, insa era o copertina care unea acoperisul casei lui X cu gardul despartitorcopertina cadea oblic si sub aceasta copertina erau adapostite capre. Pe suprafata de teren dintre gardul despartitor si casa proprietatea intervenientilor X se afla o bucatarie facuta in curmezis, amplasata in fata casei, de la gard pana la peretele casei proprietatea intervenientilor, bucatarie care astazi nu mai exista. Copertina pe care o aveau parintii paratului exista si in prezent si in continuarea spatiului acoperit de copertina se afla o incapere in care a functionat un bar, incapere care exista si in prezent si care a fost renovata de catre parat si este identica cu incaperea care astazi are intraredirect din drumul satului. Peretii barului erau construiti din chirpici. Casa parintilor paratului a avut doua fete, respectiv casa avea o usa spre drum si o alta usa pe care se intra din curte in casa. Camera care avea usa direct la drum exista si in prezent si aceasta este camera pe care paratul a inaltat-o dupa decesul parintilor lui, insa prin inaltarea acestei camere nu a fost ocupata nicio suprafata de teren din drumul satului X. Martorul a mai declarat ca paratul nu a impins peretele casei parintilor sai spre gardul despartitor de casa proprietatea intervenientilor X. Peretele camerei inaltate, dinspre casa intervenientilor X era din chirpici a fost construit de catre parat din boltari, insa a fost construit pe vechiul amplasament. Incaperea in care functionase barul avea peretii din chirpici si a fost renovata de catre paratul X, renovarea constand in aceea ca incaperea a fost inaltata, au fost demolati doi pereti din chirpici si in locul acestora au fost construiti doi pereti din boltari, din care un perete din boltari este construit inspre casa intervenientilor X, iar celalalt perete din boltari este construit inspre drum. Peretii refacuti din boltari se afla pe vechiul loc unde se aflau peretii din chirpici. Prin construirea peretelui din boltari dinspre imobilul proprietatea intervenientilor nu a fost inclus si spatiul care se afla sub copertina. Incaperea inaltata de catre parat este mai inalta decat restul casei parintilor paratului.

Prin declaratia data in instanta, martorul X X, propus de intervenienti, a aratat ca el, martorul, este cel care a vandut imobilul din satul X, care acum este proprietatea intervenientilor. La momentul cand casa a fost vanduta intervenientilor, intre casa vanduta si casa proprietatea fam. X exista un gard din scandura care a fost refacut de catre intervenienti, insa gardul a ramas pe acelasi aliniament. Astfel, martorul a declarat ca paratul nu a ocupat nicio suprafata de teren din terenul proprietatea intervenientilor. Cu privire la casa ramasa dupa parintii paratului X, martorul a declarat ca in prezent aceasta casa are o camera nou construita in locul unei magazii vechi si aceasta camera noua este mai inalta decat restul casei cu aproximativ 1 metru. In aceasta incapere noua se intra direct din drum si are 3 pereti noi construiti din bca. Peretele dinspre casa intervenientilor este nou, este construit din bca si a fost construit mai inspre gardul dinspre imobilul intervenientilor cu aproximativ 30 cm, comparativ cu vechea constructie. Anterior, intre peretele casei proprietatea parintilor paratului X si gardul despartitor dintre aceasta casa si casa vanduta intervenientilor era o distanta de aproximativ 4 metri, distanta care exista si in prezent. Intre casa parintilor paratului si gardul despartitor de casa intervenientilor a existat o incapere in care a functionat un bar si in locul acelui bar a fost construita incaperea noua inaltata. Aceasta incapere nou inaltata a fost construita pe locul vechiului bar, care este identic cu vechea magazie la care s-a referit anterior. Intre vechea magazie si gardul dinspre imobilul intervenientilor era o distanta de aproximativ 1 metru, distanta care in prezent este de 30 cm. Martorul a declarat ca intervenientii sunt nemultumiti din cauza ca paratul a construit peretele noii incaperi mai aproape de gardul despartitor si a inaltat constructia mai sus decat era inainte. Martorul a mai declarat ca nici inervenientii nu au ocupat din terenul proprietatea paratului. Cand martorul a vandut casa catre intervenienti, in curtea casei vandute era un salcam in aproprierea hotarului dintre aceasta casa si casa proprietatea parintilor paratului, salcam care exista si astazi si care constituie un vechi semn de hotar. Potrivit declaratiei martorului, incaperea in care functiona barul era pe aliniamentul casei proprietatea parintilor paratului, peretele casei nu era in drum, casa nu avea gard la drum, ci din drum se intra direct in casa. Prin construirea noii incaperi in locul vechiului bar, aceasta constructie noua a iesit inspre drum, insa martorul nu a putut aprecia care este suprafata cu care noua constructie a iesit in drum.

Ulterior, in cursul judecatii prezentei cauze, paratul X X a obtinut certificatul de urbanism nr. 1162/11.06.2014 si autorizatia de construire nr. 1162/11.06.2014, emise de Primaria com. X, jud. X, aflate in copie la filele 165-169, vol. I dosar, din care rezulta ca paratul a fost autorizat sa execute lucrari de reparatii la locuinta parintilor sai, X Xa si X, din satul X, com. X

Pentru solutionarea cauzei, s-a dispus efectuarea de expertize tehnice judiciare topografica si in constructii.

Astfel, prin raportul de expertiza tehnica judiciara topografica, intocmit de expertulX X, depus la dosarul instantei la data de 23.09.2014, filele 186-197, vol.I, au fost identificate imobilul proprietatea intervenientilor si imobilul proprietatea paratului si in urma verificarii planului topografic al zonei expertizate, a pretitlului de proprietate emis pe numele defunctului X X, a documentelor de evidenta cadastrala referitoare la terenurile in litigiu existente la O.C.P.I. X si la Primaria com. X, s-a constatat ca paratul X X detine o suprafata de teren real masurata de 3.325 m.p, in timp ce in pretitlul emis acestuia s-a consemnat suprafata de 2.708 m.p. teren, iar in registrul cadastral al posesorilor din anul 1988 acesta apare cu suprafata de 2.708 m.p. teren. Cu privire la intervenientii X X si X, s-a retinut ca ei detin o suprafata de teren real masurata de 2.561 m.p., in timp ce in contractul de vanzare-cumparare din anul 1970 s-a consemnat o suprafata de 800 m.p. teren, iar in registrul cadastral al posesorilor din anul 1988 acestia apar cu suprafata de 2.184 m.p. teren. Ca urmare, atat paratul, cat si intervenientii detin suprafete de teren mai mari decat cele inscrise in actele de proprietate.

Conform raportului de expertiza, la linia de hotar, intre imobilele proprietatea partilor exista urmatoarea situatie de fapt, prezentata in anexa nr.1 la raportul de expertiza: pe aliniamentul 17-18 nu exista gard; pe aliniamentul 15-16-17 exista un gard din sarma pe spalieri din beton; pe aliniamentul 8-9-10-11 exista un gard din lemn pe spalieri din beton; pe aliniamentul 8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18 se regasesc, pe langa gardurile existente, si arbori cu o vechime cuprinsa intre 15-25 de ani; intre pct. 8-9, in curtea casei intervenientilor se afla un salcam cu un diametru de 45 cm, salcam ce apare si in fotografiile din anul 1995, existente in dosar, fotografii in care salcamul se afla tot in curtea casei intervenientilor. In aceleasi fotografii se vad un stalp din beton armat din dreapta portii intervenietilor si inca doua scanduri pana la limita cu casa paratului, stalp ce a fost regasit si la momentul efectuarii expertizei.

Pe baza masuratorilor efectuate si a semnelor vechi de hotar identificate in teren, precum si pe baza fotografiilor efectuate in anul 1995 aflate la dosar, expertiza topografica a apreciat ca linia de hotar existenta in prezent este identica cu linia de hotar din anul 1995. Avand in vedere situatia actuala, expertiza a stabilit ca intervenientii nu ocupa nicio suprafata de teren din terenul proprietatea paratului.

Referitor la pozitia liniei de hotar care exista anterior anului 1995, expertiza topografica nu a identificat in teren semne vechi de hotar care sa indice cu claritate amplasarea acesteia. Pentru a aprecia cum s-a comportat linia de hotar dintre cele doua imobile inainte de anul 1995, expertiza a comparat masuratorile efectuate cu planul cadastral scara 1:2000, intocmit in anul 1988, pus la dispozitie de catre O.C.P.I. X, si astfel a rezultat ca imobilul proprietatea paratului ar trebui sa aiba o deschidere la strada de 26 m. Deci, conform planului din 1988 intervenientii ar ocupa din terenul proprietatea paratului o suprafata de 11,72 m.p. teren, delimitata prin pct. 38-10-9-8-38 din anexa nr.3 la raportul de expertiza. Conform raportului de evaluare din anul 2014 al Camerei Notarilor Publici Iasi, valoarea suprafetei de 11,72 m.p. teren este de 53 lei (11,72 m.p. x 4,50 lei/m.p.).

Cu privire la linia de hotar dintre imobilele proprietatea paratului si al intervenientilor, expertiza topografica a stabilit, pe baza semnelor vechi de hotar ce au fost gasite de-a lungul actualei limite de hotar (arbori cu o vechime cuprinsa intre 15-25 de ani, salcamul cu diametrul de 45 cm, stalpul de beton armat din dreapta portii intervenientilor si inca doua scanduri pana la limita cu imobilul paratului), ca linia de hotar dintre imobilul proprietatea paratului X X si imobilul proprietatea intervenientilor X X si X X, incepand cu anul 1995 si pana la momentul efectuarii expertizei, este actuala linie de hotar, respectiv hotarul de pe aliniamentul 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18 din anexa nr.1 la raportul de expertiza. Deoarece in teren nu mai exista semne vechi de hotar care sa ateste pozitia liniei de hotar inainte de anul 1995, dar exista planul cadastral din anul 1988, scara 1:2000, pe satul X, rezulta ca linia de hotar ar trebui sa fie pe aliniamentul 38-10-11-12-13-14-15-16-17-18-din anexa nr. 3 la raportul de expertiza.

Cu privire la imobilul proprietatea paratului X X, expertiza topografica a retinut ca acest imobil este situat in satul X, com. X, in tarlaua 17, parcelele 629, 630, 631, 632, 633, 634, iar la momentul efectuarii expertizei suprafata de teren real masurata este de 3.325 m.p., din care: 434 m.p. teren curti-constructii; 165 m.p. teren arabil; 566 m.p. vie; 90 m.p. teren salcami; 950 m.p. teren arabil; 1.120 m.p. teren salcami. Vecinatatile imobilului sunt: N- X X si X X (delimitat prin gard din scandura pe spalieri de beton intre pct. 8-9-10-11, gard din plasa de sarma pe spalieri din beton intre pct. 11-12-13-14-15, sarma intinsa pe spalieri din lemn intre pct. 15-16-17);X. De-a lungul liniei delimitate prin pct. 25-36 se regasesc semne din vechiul gard ce despartea imobilul proprietatea paratului X X de drumul satesc (domeniul public), respectiv o fundatie din beton cu o latime de 13 cm, stalpi ce sustineau portile, taiati la nivelul fundatiei, si doua tevi din metal taiate la nivelul fundatiei din beton, tevi ce sustineau vechiul gard al paratului. Inainte de a interveni cu modificari, peretele din partea de vest a constructiei paratului X X, constructiemostenita de la parintii acestuia, era pozitionat pe aliniamentul 35-37 din anexa nr.1 la raportul de expertiza. In urma masuratorilor efectuate si a suprapunerii peste planul cadastral scara 1:2000 din anul 1988, constructia C1 proprietatea paratului se afla in tarlaua 17, parcela 633, cat si peste o portiune din drumul satesc, ce constituie domeniul public al comunei X, in suprafata de 7,58 m.p., delimitata prin pct. 6-35-4-5-6 din anexa nr.1 la raportul de expertiza. Pe terenul paratului se afla constructia C1- locuinta, cu o suprafata construita de 181 m.p.

Cu privire la imobilul proprietatea intervenientilor X X si X X, expertiza topografica a stabilit ca acest imobil este situat in satul X, com. X, in tarlaua 17, parcelele 626, 627, 628, suprafata de teren real masurata la momentul efectuarii expertizei este de 2.561 m.p. si a fost delimitata prin pct. 1-2-3-4-5-6-7-1 din anexa nr.1 la raportul de expertiza. Vecinatatile imobilului sunt: X, sarma intinsa pe spalieri din lemn intre pct. 15-16-17); V- drum satesc (gard din tabla si perete constructie). Suprafata de 2.561 m.p. teren se compune din: 662 m.p. teren curti-constructii pe care sunt amplasate constructiile C1 si C2; 432 m.p. teren arabil; 1.024 m.p. teren vie; 443 m.p. teren salcami. Linia de hotar existenta in prezent este linia de hotar din anul 1995 si ca, avand in vedere situatia actuala, intervenientii nu ocupa din terenul proprietatea paratului. Cu privire la linia de hotar anterioara anului 1995, pe baza planului cadastral din anul 1988 expertiza a stabilit ca intervenientii ocupa suprafata de 11,72 m.p. teren din terenul proprietatea paratului X X, suprafata delimitata prin pct. 38-10-9-8-38 din anexa nr. 3 la raportul de expertiza. Pe terenul intervenientilor sunt edificate urmatoarele constructii: C1- locuinta, cu o suprafata construita de 133 m.p.; C2- anexa, cu o suprafata construita de 53 m.p.

Expertiza topografica a mai stabilit ca, potrivit liniei de hotar existente la momentul efectuarii expertizei, paratul X X a edificat constructia la o distanta de 0,32 m fata de hat; hatul si constructia edificata sunt delimitate prin anexa nr.2 la raportul de expertiza. Conform liniei de hotar rezultata in urma compararii masuratorilor cu planul cadastral scara 1:2000 pe satul X, paratul X X a edificat constructia la o distanta de 1,46 m fata de hat; hatul si constructia edificata sunt delimitate prin schita anexa nr.3 la raportul de expertiza.

Raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul XX a fost avizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara prin procesele-verbale de receptie nr. X/6.10.2014 si nr. X/6.10.2014, lucrarea fiind declarata „Admisa”- filele 7 si 10, vol. II dosar instanta.

Impotriva raportului de expertiza tehnica judiciara topografica au formulat obiectiuni intervenientii X X si X X (filele 12-13, vol. II dosar).

In obiectiunile formulate, intervenientii au aratat ca: expertiza este incompleta din cauza ca expertul nu a depus la dosar o copie a documentului pus la dispozitie de catre O.C.P.I. X intocmit in anul 1988; expertul nu a facut nicio referire la hartile cadastrale ale primariei sau la alte documente, nu a precizat daca a solicitat sau nu asemenea documente de la primarie, nici daca primaria detine astfel de documente, nici daca s-a refuzat punerea la dispozitie a acestora. Astfel, primariile detin aerofotograme care reflecta proprietatile din intravilan, iar verificarea aerofotogramelor si a hartilor cadastrale este necesara pentru intocmirea unui raport de expertiza; expertul nu a mentionat la ce scara este intocmit planul de urbanism si de sistematizare a domeniului public din zona pe care l-a avut in vedere la efectuarea expertizei.

La obiectiunile formulate de catre intervenienti, expertul tehnic judiciar XX a intocmit suplimentul la raportul de expertiza tehnica judiciara, depus la dosarul instantei la data de 15.10.2014, filele 20-26, vol. II dosar.

In suplimentul la raportul de expertiza tehnica judiciara topografica, intocmit de expertul X X, s-a mentionat ca documentul pus la dispozitie de catre O.C.P.I. X este planul cadastral scara 1:2000, intocmit in anul 1988 si l-a primit pe suport electronic (CD), iar pentrua-l printa intreg pe format analog (hartie) ar trebui doua planse de format A0 (0,841 m x 1,189 m). Expertul a atasat un extras din planul mentionat privitor la zona in litigiu, ce constituie anexa nr. 1 la suplimentul la raportul de expertiza. In anexa nr. 2 la suplimentul la raportul de expertiza topografica, expertul judiciar X X a suprapus limitele terenurilor in litigiu rezultate din masuratori peste planul cadastral scara 1 la 2000, iar in anexa nr. 3 la suplimentul la raportul de expertiza expertul judiciar a marit zona de vecinatate a celor doua terenuri in litigiu cu drumul satesc (domeniul public), pentru a se putea distinge mai bine diferenta dintre limitele imobilelor rezultate din masuratori (colorate cu portocaliu) si limitele din planul cadastral scara 1 la 2000. In anexele nr. 4 si nr. 5 la suplimentul la raportul de expertiza, expertul judiciar a atasat hartile puse la dispozitie de catre Primaria X. In anexa nr. 5 la suplimentul la raportul de expertiza expertul a prezentat planul de urbanism si de sistematizare al domeniului public din zona, pe care au fost colorate cu portocaliu imobilele in litigiu. Planul de urbanism nu este intocmit la o sacra suficient de mare care sa permita stabilirea ocuparii unei portiuni de teren din DS 174 de catre constructiile paratului X X. Scara la care este reprezentat planul reflecta densitatea detaliilor si vizibilitatea acestora. Pe acest plan nu a fost gasita scara la care a fost intocmit si din aceasta cauza expertul nu a precizat in raportul de expertiza scara la care a fost intocmit. Expertul a mai aratat ca Primaria com. X nu i-a pus la dispozitie aerofotogramele la care s-au referit intervenientii, ci singurele harti si planuri ce i-au fost puse la dispozitie de catre Primaria com. X sunt cele mentionate in anexele nr. 4 si nr.5.

Intervenientii X X si X X au formulat noi obiectiuni impotriva raportului de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul X X (filele 36-39, vol. II dosar), sustinand ca planurile topometrice si planurile cadastrale au fost intocmite pentru incadrarea in zona a imobilelor si nu pentru determinarea exacta, milimetrica, a limitelor proprietatii.Planul cadastral este pe baza de zbor si este la scara 1:2000, ceea ce inseamna ca are o eroare acceptata de ? din scara; 1 milimetru pe harta = 2 metri pe teren si daca eroarea acceptata este de ? din scara inseamna ca eroarea = 1 metru. Expertul nu a facut nicio mentiune cu privire la eroarea acceptata si nici pentru ce au fost intocmite planurile topometrice si cele cadastrale. Acelasi calcul se aplica si la celelalte harti ce au scara de 1/1000, de 1/500 etc. La scara de 1/1000 eroarea acceptata este de 0,5 metri, iar la 1/500 eroarea acceptata este de 0,25 cm. Niciuna dintre aceste harti nu a fost intocmita pentru a se delimita exact proprietatile, ci au fost intocmite doar pentru a se vedea incadrarea in zona a imobilelor. Expertul are erori la masuratoare. Astfel, la anexa nr.3, planul topo la scara 1/500, daca punem rigla intre semnele unde este proprietatea intervenientilor, si este trecut pe harta 15,08 m, se gasesc 28,9 milimetri intre liniile fixate de expert. Calculand, rezulta 28,9 milimetri = 14,45 metri si nu 15,08 metri. Astfel, intervenientii au sustinut ca li s-au luat 0,63 metri.Daca se adauga si eroarea planului de 25 cm, inseamna ca intervenientilor li s-a luat un metru. Cu privire la imobilul proprietatea paratului, distanta de 26 de metri dintre semne, masurat cu rigla, aceasta are 49,7 milimetri. Fiind intocmit la scara 1/500 cat este planul, rezulta ca aceasta trebuie sa aiba 24,85 metri si nu 26 metri asa cum s-a retinut prin expertiza. Astfel, expertul a pus in dreptul paratului, la latimea proprietatii acestuia, 1,15 metri mai mult, favorizandu-l. Deoarece litigiul vizeaza o suprafata mai mica de 1 metru, rezulta ca opinia expertului fundamentata pe hartile topo si cadastrale este gresita. In aceste conditii, limita proprietatilor nu se poate stabili decat cu ajutorul semnelor de hotar. Este eronata concluzia expertului potrivit careia intervenientii ar ocupa o suprafata de 11,72 m.p. deoarece expertul a cautat sa stabileasca linia de hotar dintre proprietatea lor si cea a paratului luand ca punct fix linia dintre proprietatea paratului si cea a numitei X, neinteresand unde se deplaseaza proprietatea intervenientilor. Daca expertul ar fi stabilit linia de hotar dintre imobilul intervenientilor si imobilul lui Xa X prinsuprapunerea hartii topo pe situatia reala din teren, proprietatea intervenientilor s-ar fi deplasat peste suprafata paratului cu o suprafata considerabila. Expertul nu a identificat toate semnele vechi de hotar, expertul a mentionat existenta de arbori cu o vechime intre 15-25 de ani, fara sa fi mentionat numarul lor, nici denumirea acestora. La limita proprietatii, intervenientii au 10 butuci de vie care se vad si in fotografiile din anul 1995. Daca intervenientii ar fi sa cedeze cei 11,72 m.p. pretinsi de catre parat, butucii de vie ar ajunge in curtea paratului impreuna cu salcamul cu diametrul de 45 cm., care s-a aflat si se afla pe terenul intervenientilor. Butucii de vie existau anterior anului 1995, la fel si salcamul. Pe hat mai sunt si alti pomi, plantati inainte de anul 1995. Rezulta ca opinia expertului potrivit careia nu exista semne inainte de anul 1995 si ca din aceasta cauza a folosit planul cadastral 1/2000, deposedandu-i pe intervenienti de suprafata de 11,72 mp este gresita. Intervenientii au solicitat refacerea expertizei topografice in totalitatea sa.

Prin raspunsul la obiectiuni, depus la dosarul instantei la data de 5.11.2014, filele 126-127, vol. II dosar, expertul judiciar X X a aratat ca raportul de expertiza nu se bazeaza doar pe planul cadastral scara 1 la 2000 (harta cadastrala). Scara unui plan reprezinta transpunerea distantelor din teren pe foaia de plan, in cazul de fata scara 1 la 2000 inseamna ca 2000 milimetridin teren este echivalent cu un milimetru pe foaia de plan. Insa acest plan cadastral scara 1 la 2000 a fost primit de expert de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara X in format electronic, nu pe hartie, iar latimile celor doua imobile la strada au fost fixate pe planul in format digital cu softuri specializate, nu cu rigla pe hartie, asa cum afirma intervenientii. Acest plan cadastral scara 1 la 2000 pe comuna X, satul X, poate fi marit pana la dimensiunea unui pixel, pentru a elimina erorile de punctare a liniei de hotar dintre cele doua imobile, iar latura echivalenta din teren a unui pixel pe acest plan este de 6 cm, deci eroarea de citire pe plan nu este nicidecum de un metru, asa cum afirma intervenientii. In plus, ambele latimi la strada au fost masurate prin aceeasi metoda, deci eventuala eroare de punctare a liniei de hotar intervine pentru ambele dimensiuni. Se poate observa ca atat in planul cadastral scara 1 la 2000, cat si in planul pus la dispozitie de Primaria com. X (anexa nr. 4 la raspunsul la primele obiectiuni), linia de hotar dintre imobilele in litigiu este paralela cu casa intervenientilor. Din anexa nr.1 la raportul de expertiza se poate constata ca aceasta limita nu mai este paralela cu casa intervenientilor, doar daca acestia au daramat-o si au construit alta intre timp. Anexele la raportul de expertiza sunt schite si nu planuri scoase la scara, pe care sa le masori cu rigla. Cu privire la vechimea arborilor de pe linia de hotar dintre imobilele in litigiu, la momentul efectuarii masuratorilor intervenientii au sustinut ca ar avea intre 15-25 de ani, sustinere confirmata de catre parat. Cat despre salcam si butucii de vie, expertul nu detine nici un document din care sa rezulte ca inainte de anul fotografiilor acestia ar fi fost al vreuneia dintre parti. In raportul de expertiza s-a mentionat ca la momentul efectuarii expertizei salcamul se afla in curtea casei intervenientilor inca din anul 1995 (anul de pe fotografiile depuse la dosar) si pana la momentul efectuarii expertizei salcamul s-a aflat tot in curtea intervenientilor. Vecinii Xa X si X nu sunt parti in proces si din aceasta cauza proprietatile lor nu pot fi masurate.

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara in constructii, intocmit de expertul X, depus la dosarul instantei la data de 24.10.2014, filele 47-116, vol. II dosar, s-a retinut ca imobilul ramas in urma parintilor defuncti ai paratului X X este situat in satul X, com. X si consta intr-o locuinta (1+2+3+4+5+6+7+8+9), magazie (9+10+11), constructie individuala, din pamant cu suprainaltare si extindere din zidarie (12+13) de blocuri bca, confinata cu stalpi si centuri din beton armat, cu regimul de inaltime parter, acoperis tip sarpanta pe scaune si 4 ape si invelitoare din tigla metalica. Anterior anului 2012, acest imobil era compus din locuinta (1+2+3+4+5), magazie (10+11), cu peretii din pamant cu fundatie din pamant si lemn, prispa din lemn, prispa din lemn si lut, lut pe latura fatadei principale sudice, acoperisul tip sarpanta pe scaune din lemn in 4 ape pe locuinta si intr-o apa pe magazie, in prelungirea pantei nordice a locuintei, cu invelitoare din placi de azbociment. Antretul (7) si bucataria de vara (6+8) aveau peretii din pamant si lemn si acoperisul sarpanta simpla intr-o apa cu invelitoarea din placi de azbociment. Extinderea era o improvizatie executata dupa anul 1995, fara autorizatie de construire, cu peretii din lemn, acoperis sarpanta simpla in cate o apa pe fiecare dintre cele 2 laturi si ferestre si usi din profile metalice cu geam simplu cu gratii, in care a functionat magazin mixt. La data efectuarii expertizei, imobilul se prezenta ca fiind compus din locuinta propriu-zisa (1+2+3+4+5), magazie (10+11), cu peretii din pamant suprainaltati cu zidarie din blocuri bca consolidati cu stalpi si centuri din beton armat, iar fundatia este consolidata cu prispa din beton pe latura fatadei principale sudice si nordice ale casei. Incaperea 11 a magaziei a fost extinsa pe 2 laturi prin demolarea celor 2 pereti exteriori de la laturile vestica (spre DS 174 cu 1,55 m) si nordica (spre intervenientii X X si X X, cu 1,40 m). Acoperisul tip sarpanta pe scaune a fost inlocuit cu alt acoperis tip sarpanta pe scaune noi din lemn in 4 ape pe locuinta si intr-o apa pe magazie(10+11) in prelungirea pantei nordice a locuintei, iar invelitoarea din placi ondulate de azbociment a fost inlocuita cu invelitoare din tigla metalica tip Lindab. La antretul (7) si bucataria de vara (6+8) peretii din pamant si lemn au fost inlocuiti din zidarie de blocuri bca si panouri sandwich izopan, iar acoperisul sarpanta simpla intr-o apa a fost inlocuit cu altul nou din cherestea de rasinoase si invelitoare din tigla metalica tip Lindab. Extinderea (12+13) a fost refacuta complet prin inlocuirea peretilor existenti din lemn cu pereti din zidarie de blocuri bca, extinderea acoperisului sarpanta din lemn rasinoase al casei si pe aceste spatii si prin inlocuirea ferestrelor si usilor existente cu usi metalice noi din comert si ferestre din profile PVC si geam termopan Fatadele principala sudica si laterala vestica sunt tencuite cu mortar de ciment si praf de piatra Baumit. Imprejmuirile imobilului se prezinta astfel: gardul pe latura de la drumul DS 174 este executat din tabla neagra cutata vopsita si stalpi din teava de otel, pe fundatie din beton; gardul interior pe latura nordica (catre vecinii intervenienti X X si X X) este vechi, construit din lemn si stalpi din saplieri din beton armat, pe fundatie si soclu din beton armat; materialul lemnos din acest gard este putrezit in proportie de cca 70%. Gardul pe latura de la drumul DS 174 a fost mutat de pe aliniamentul vechi pe aliniamentul actual figurat pe planul A4 cu linie rosie. Lucrarile sunt noi, executate in perioada 2012-2013. Conform expertizei in constructii, lucrarile efectuate de catre paratul X X la imobilul proprietatea parintilor sai defuncti au modificat structura de rezistenta si aspectul arhitectural al casei de locuit doar la extinderea (12 + 13), aducand un spor semnificativ atat la rezistenta, cat si la aspectul architectural al imobilului.

Expertiza in constructii a stabilit, pe baza planurilor Anexa 3 si A4, coroborat cu raportul de expertiza topografica intocmit de expertul X X, ca vecinii intervenienti X X si X X ocupa suprafata de 11,72 m.p. teren, cu latimea de 1,19 m pe latura frontului la strada principala DS 174, ceea ce demonstreaza ca extinderea (spatiul 12) edificata de paratul X X la casa parintilor sai, este de 1,19 m + 0,32= 1,51 (nu 1,46 m) si respecta distanta minima obligatorie de amplasare a acesteia fata de linia de hotar dintre imobilele proprietatea paratului X X si a intervenientilor X X si X. Conform legislatiei in vigoare (Legea nr. 350/2001, HG nr. 525/1996) siRegulamentului Local de Urbanism, lucrarile efectuate de catre paratul X X la imobilul proprietatea parintilor sai defuncti au fost executate cu respectarea distantei minime in constructii fata de imobilele invecinate, inclusiv fata de imobilul proprietatea intervenientilor X. Conform art. 612, art. 613, art. 615 din noul Cod civil si Regulamentului Local de Urbanism, distanta minima obligatorie fata de limitele laterale si posterioare ale proprietatii este de 2 metri in cazul fatadelor cu ferestre si de 60 cm in cazul fatadelor fara ferestre. Extinderea (12) executata la casa de locuit fara ferestre pe fatada nordica este amplasata la distanta de 1,51 m fata de gardul de pe latura nordica (spre intervenientii X), asa cum s-a redat in anexa 3 si planul A4.

Expertiza in constructii a mai retinut ca, potrivit planurilor din anexele 1, 2, 3 si A4, prin lucrarile efectuate la imobilul proprietatea parintilor sai, paratul X X a ocupat din drumul public suprafata de 7,44 m.p., valoarea acestei suprafete de teren ocupata de parat fiind de 30 lei.Paratul a edificat pe suprafata de 7,44 m.p. a drumului public (drumul principal DS 174) parte din extinderea casei de locuit (spatiul 13) la imobilul proprietatea parintilor sai.

Conform expertizei in constructii, intre imobilul ramas in urma parintilor paratului X X si imobilul proprietatea intervenientilor X exista gard despartitor si acesta nu a fost distrus de catre parat cu ocazia ridicarii constructiei (spatiul 12).Paratul a edificat constructia (spatiul 12 + 13) pe terenul sau si pe ampriza drumului principal DS 174 si nicidecum pe terenul intervenientilor. Dimpotriva, intervenientii au ocupat abuziv suprafata de 11,72 m.p. din terenul proprietatea paratului, prin mutarea hatului si a gardului, de pe aliniamentul 38-10, pe aliniamentul 38-8-9-10.

Impotriva raportului de expertiza tehnica judiciara in constructii au formulat obiectiuni intervenientii X X si X X (fila 128, vol. II dosar). In obiectiunile formulate, intervenientii au sustinut ca expertul nu a raspuns complet daca lucrarile efectuate de paratul X X la imobilul proprietatea parintilor sai au fost executate cu respectarea distantei minime fata de linia de hotar raportat la intervenienti. In mod gresit expertul s-a raportat la anexa nr.3 si anexa nr.4 din expertiza topometrica. Expertul nu a observat ca expertul topometrist a stabilit doua linii de hotar, din care una conform semnelor vechi de hotar, care este mai credibila si a fost stabilita pe aliniamentul 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18 si o a doua linie de hotar prin folosirea gresita a anexelor 3 si 4 , harti ce nu pot fi folosite pentru stabilirea liniilor de hotar la centimetru. Astfel, expertiza in constructii nu a stabilit daca paratul a respectat distanta minima intre constructia nou edificata si linia de hotar stabilita de expertul topometrist conform semnelor vechi de hotar pe aliniamentul 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18.

La obiectiunile formulate de intervenienti, expertul tehnic judiciar X a raspuns prin suplimentul la raportul de expertiza tehnica judiciara, depus la dosarul instantei la data de 19.11.2014, filele 135-160, vol. II, prin care a aratat ca, potrivit planurilor anexelor 3 si A4, coroborat cu pct. 9.7 din raportul de expertiza intocmit de expertul X X, intervenientii ocupa suprafata de 11,72 m.p. teren, cu latimea de 1,19 m pe latura frontului la strada principala DS 174, ceea ce demonstreaza ca distanta la care este edificata extinderea (spatiul 12) este de 1,51 m (1,19 + 0,32 m) si respecta distanta minima obligatorie de amplasare a acesteia fata de linia de hotar dintre imobilele proprietatea paratului si a intervenientilor. Raportat anexelor nr. 1 si nr.2 la raportul de expertiza topometrica, lucrarile efectuate de parat la imobilul proprietatea parintilor sai au fost executate fara respectarea distantei minime in constructii de 60 cm, fata de linia de hotar existenta (dupa data imaginilor din anul 1995).

La termenul din 4.12.2014, impotriva suplimentului la raportul de expertiza tehnica judiciara in constructii, intervenientii X X si X X au formulat obiectiuni, prin care au sustinut ca expertul nu a raspuns la obiectiunile pe care intervenientii le-au formulat initial, respectiv nu a precizat la ce distanta este edificata constructia noua efectuata de parat fata de linia actuala de hotar, stabilita pe baza semnelor de hotar, nu a mentionat ce parte din constructia paratului ar trebui demolata pentru a se putea intra in legalitate, nu s-a intocmit o schita cu partea din constructie ce ar trebui demolata daca s-ar lua in calcul linia de hotar actuala stabilita pe semnele vechi de hotar.

Ultimele obiectiuni formulate de intervenienti impotriva suplimentului la raportul de expertiza tehnica judiciara in constructii nu au mai fost comunicate expertului judiciar X deoarece, prin cele doua rapoarte de expertiza tehnica judiciara, topografica si in constructii si prin suplimentele la rapoartele de expertiza intocmite, expertii au raspuns obiectivelor stabilite atat de catre instanta, cat si de catre parti.

Privitor la cererea precizata, prin care reclamantul primarul comunei X, a solicitat sa se dispuna demolarea constructiei edificata de parat, amplasata pe drumul public al satului X, com. X, jud. X, fara autorizare de construire, sunt aplicabile prevederile art. 3 alin.1 lit.a din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, potrivit carora „Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de orice fel sau de oricare alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru: a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 11”.

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit in cauza, s-a retinut ca, prin lucrarile efectuate la casa parintilor sai defuncti din satul X, paratul X X a ocupat din drumul public al satului X DS 174 suprafata de 7,58 m.p., delimitata prin pct. 6-35-4-5-6 din anexa nr.1 la raportul de expertiza. In acelasi sens sunt si concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara in constructii, intocmit de expertul X.

In cauza de fata, paratul nu s-a conformat masurilor dispuse de catre primarul comunei X prin procesul-verbal de contraventie intocmit, astfel ca devin aplicabile prevederile art. 32 din Legea nr. 50/1991, republicata, potrivit carora:

„(1) In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz:

a) incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei;

b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal.

(2) In cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a masurilor prevazute la alin. (1).

(3) In cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de instanta, in conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la indeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de politie, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre persoanele vinovate”.

Pentru considerentele aratate, retinand ca paratul a edificat constructia extindere (spatiul 13) pe o portiune de 7,58 m.p. din drumul public al satului X, com. X, cererea formulata de reclamantul primarul comunei X, jud. X, impotriva paratului X X, asa cum a fost precizata, pentru ridicarea (demolarea) partii din construcie aflata pe drumul public, este intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, paratul X X va fi obligat ca, in termen de o luna de zile de la data ramanerii definitive a prezentei sentinte, sa ridice (sa demoleze) parte din constructia denumita, prin raportul de expertiza tehnica judiciara in constructii intocmit de expertul X, „extindere (spatiul 13)”, efectuata de catre parat la casa pe care acesta a mostenit-o de la parintii sai defuncti, situata in satul X, com. X, amplasata pe suprafata de 7,58 m.p. a drumului public al satului X DS 174, suprafata delimitata prin pct. 6-35-4-5-6 din anexa nr.1 la raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul X X, precum si prin anexele 1, 2, 3 si A4 la raportul de expertiza tehnica judiciara in constructii intocmit de expertul X, ce fac parte din prezenta sentinta.

Privitor la cererea de interventie in proces, formulata de primarul comunei X, jud. X, date fiind precizarile formulate ulterior la aceasta cerere, din care rezulta ca in mod eronat cererea a fost intitulata „cerere de interventie”, ci, in realitate, era o precizare la cererea introductiva, cererea de interventie in proces, formulata de primarul comunei X, jud. X, va fi respinsa ca lipsita de obiect.

Privitor la cererea de interventie principala, formulata de intervenientii X X si X X, impotriva paratului X X, pentru granituirea imobilelor proprietatea intervenientului si a paratului X X, din satul X, com. X, sunt incidente prevederile art. 560 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) potrivit carora „Proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand, in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”.

Prin expertiza tehnica judiciara topografica au fost propuse doua variante ale granituirii, respectiv varianta existenta in prezent si varianta stabilita pe baza datelor care existau anterior anului 1995. Instantaapreciaza ca varianta corecta de granituire este cea propusa pe baza datelor existente anterior anului 1995. Aceasta aprecieze a instantei se intemeiaza cu precadere, pe declaratiile martorilor audiati in cauza, respectiv X si X X, ambii martori declarand ca gardul dintre imobilul proprietatea intervenientilor si imobilul ramas in urma decesului parintilor paratului X X este vechi si a fost construit de catre intervenienti. Relevante sunt si concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul X X, care, pe baza planului cadastral din anul 1988, scara 1:2000, pe satul X, a stabilit ca linia de hotar dintre imobilele intervenientilor si al paratului ar trebui sa fie pe aliniamentul 38-10-11-12-13-14-15-16-17-18-din anexa nr. 3 la raportul de expertiza. Totodata, prin raportul de expertiza s-a retinut ca atat intervenientii, cat si paratul, detin suprafete de teren mai mari decat au inscrise in actele lor de proprietate (in cazul intervenientilor) si in pretitlul de proprietate (in cazul paratului).

Pentru considerentele aratate, se va admite cererea de interventie principala formulata de intervenientii X X si X X, impotriva paratului X X, pentru granituirea imobilului proprietatea intervenientilor de imobilul proprietatea paratului X X (mostenit de la parintii sai defuncti), din satul X, com. X, jud. X si se va stabili linia de hotar dintre aceste imobile pe aliniamentul 38-10-11-12-13-14-15-16-17-18 din anexa nr. 3 la raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul X X, ce face parte din prezenta sentinta.

Cu privire la cererea prin care intervenientii X X si X X au solicitat obligarea paratului X X sa demoleze constructia edificata de acesta cu nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la autorizatia de construire si cele privitoare la distanta minima fata de linia de hotar, iar in situatia in care paratul nu va demola de bunavoie, sa fie autorizati intervenientii sa demoleze ei constructia, pe cheltuiala paratului, instanta apreciaza ca relevante concluziile celor doua rapoarte de expertiza tehnica intocmite in cauza, care au stabilit ca, data fiind situatia care exista anterior anului 1995, paratul a edificat la casa parintilor sai defuncti constructia denumita „extindere” (spatiul 13) la o distanta de 1,51 metri fata de limita de pe latura nordica, dinspre vecinii intervenienti X X si X. Conform expertizei in constructii, aceste lucrari au fost efectuate de catre parat in perioada 2012-2013.

Data fiind perioada in care paratul a efectuat lucrarile, devin aplicabile prevederile art. 612 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), intrat in vigoare la data de 1.10.2011, conform carora „Orice constructii, lucrari sau plantatii se pot face de catre proprietarul fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata de linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism (…)”.

Rezulta ca paratul a executat lucrarile de constructie la casa pe care el a mostenit-o de la parintii sai defuncti, din satul X, cu respectarea distantei minime obligatorii de 60 cm fata de linia de hotar (anterioara anului 1995).

Pentru considerentele aratate, cererea prin care intervenientii X X si X X au solicitat sa fie obligat paratul X X sa demoleze constructia edificata de acesta cu nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la autorizatia de construire si cele privitoare la distanta minima fata de linia de hotar, iar in situatia in care paratul nu va demola de bunavoie, sa fie autorizati intervenientii sa demoleze ei constructia, pe cheltuiala paratului, este neintemeiata, urmand sa fie respinsa.

Privitor la cererea reconventionala prin care paratul-reclamant X X a solicitat ca intervenientii X X si X X sa fie obligati sa lase paratului in deplina proprietate si posesie suprafata de teren pe care intervenientii au ocupat-o abuziv din terenul proprietatea paratului, de-a lungul hotarului dintre imobilul proprietatea paratului si imobilul proprietatea intervenientilor, din concluziile raportului de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul X X rezulta ca paratul si intervenientii detin suprafete de teren mai mari decat cele inscrise in actele de proprietate. Astfel, paratul X X detine o suprafata de teren real masurata de 3.325 m.p, (fata de suprafata de 2.708 m.p. inscrisa in pretitlul de proprietate si in registrul cadastral al posesorilor din anul 1988), intervenientii detin o suprafata de teren real masurata de 2.561 m.p. (fata de 800 m.p., inscrisa in contractul de vanzare-cumparare din anul 1970 si fata de 2.184 m.p, inscrisa in registrul cadastral al posesorilor din anul 1988). Totodata, pe baza planului cadastral din anul 1988, prin raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit in cauza s-a stabilit ca, prin mutarea gardului de pe aliniamentul 38-10-11-12-13-14-15-16-17-18-din anexa nr. 3 la raportul de expertiza tehnica topografica, pe aliniamentul actual delimitat prin pct. 7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18 din anexa nr.1 la raportul de expertiza tehnica topografica, intervenientii au ocupat din terenul paratului suprafata de 11,72 m.p. teren, suprafata delimitata prin pct. 38-10-9-8-38 din anexa nr.3 la raportul de expertiza tehnica judiciara topografica.

Conform art. 5 alin.2 din Legeanr. 71/ 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil „Dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil”.

In temeiul art. 5 alin.2 din Legeanr. 71/ 2011 pentru punerea in aplicare aCodului civil (Legea nr. 287/2009) si art. 6 alin.6 din Codul civil, in cauza devin aplicabile prevederile art. 563 alin.1-3 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora:

„(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o alta persoana care il detine fara drept. El are, de asemenea, dreptul la despagubiri, daca este cazul.

(2) Dreptul la actiunea in revendicare este imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se dispune altfel.

(3) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in conditiile legii, este pe deplin recunoscut“.

In doctrina, actiunea in revendicare a fost definita ca fiind o actiune reala, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. Prin actiunea in revendicare o persoana cere sa i se recunoasca dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost deposedata. In cadrul unei astfel de actiuni, reclamantul revendicant este dator sa dovedeasca faptul ca el este proprietarul bunului revendicat si ca acest bun este detinut pe nedrept de catre parat.

Pentru considerentele aratate, cererea reconventionala in revendicare imobiliara, formulata de paratul-reclamant X X, impotriva intervenientilor X X si X X, este intemeiata, urmand sa fie admisa.

In consecinta, intervenientii X X si X X vor fi obligati sa lase paratului-reclamant X X in deplina proprietate si posesie suprafata de 11,72 m.p. teren situata in intravilanul satului X, com. X, jud. X, delimitata prin pct. 38-10-9-8-38 din anexa nr.3 la raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit de expertul X X, ce face parte din prezenta sentinta.

Reclamantul primarul comunei X a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma de 20 lei taxa judiciara de timbru.

Paratul-reclamant X X a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 2.029,48 lei (100 lei taxa judiciara de timbru; 1.429,48 lei onorariu expert X X; 500 lei onorariu avocat).

Intervenientii X X si X X au efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma totala de 3.707,94 lei (120 lei taxa judiciara de timbru; 2.086,24 lei, onorariu expert X; 501,70 lei onorariu expert X X; 1.000 lei onorariu avocat).

Potrivit art. 453 Cod.proc.civ., consecinta a admiterii in parte a cererii de interventie si a admiterii cererii reconventionale, se vor compensa cheltuielile de judecata efectuate de intervenientii X X si X X (3.707,94 lei), cu cheltuielile de judecata efectuate de paratul-reclamant X X (2.029,48 lei), urmand caparatul-reclamant sa fie obligat sa plateasca intervenientilor ? din cheltuielile de judecata ramase dupa compensare, adica sa plateasca intervenientilor, o singura data, suma de 839,23 lei (3.707,94 lei - 2.029,48 lei = 1.678,46 lei; 1.678,46 lei : 2 = 839,23 lei).

Se va lua act ca reclamantul primarul comunei X nu a solicitat cheltuieli de judecata.

Desi la mai multe termene de judecata s-a pus in vedere intervenientilor ca au obligatia de plata a sumei de 925 lei, reprezentand diferenta de onorariu cuvenit expertului judiciar X X, intervenientii au refuzat (incheierile de sedinta din 25.09.2014, din 9.10.2014, 23.10.2014, 30.10.2014, 6.11.2014). In conditiile aratate, se va dispune darea in debit a intervenientilor X X (CNP- X) si X X (CNP- X), cu suma de 925 lei (suma ce va fi platita o singura data), reprezentand diferenta de onorariu cuvenit expertului judiciar X X, pentru raportul de expertiza tehnica judiciara topografica intocmit in dosarul civ. nr. X/189/2013 al Judecatoriei X, suma ce va fi platita in control Biroului Local de Expertize Judiciare Tehnice si Contabile de pe langa Tribunalul X.

17

Domenii speta

Spete similare