Minori si familie

I N S T A N T A

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. X din 30.10.2014 reclamanta X X X a chemat in judecata pe paratul X X X, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

- sa se modifice masura privind stabilirea locuintei minorei X X, in sensul ca locuinta minorei sa fie stabilita la domiciliul actual al reclamantei din X, str. X, X;

- sa se dispuna ca autoritatea parinteasca asupra minorei X X sa fie exercitata numai de catre reclamanta;

- sa fie obligat paratul la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca minora X X este fiica ei si a paratului X X X. Prin sentinta civ. nr. X/27.06.2013 a Judecatoriei X s-a dispus ca autoritatea parinteasca cu privire la minora X X sa fie exercitata de catre ambii parinti si s-a stabilit locuinta minorei la tatal acesteia, X X X, in com. X, jud. X. La momentul pronuntarii sentintei civ. nr. X/27.06.2013 reclamanta nu indeplinea conditiile materiale si financiare necesare cresterii si educarii minorei, insa imprejurarile avute in vedere de catre instanta la momentul pronuntarii sentintei s-au schimbat. Reclamanta a sustinut ca in prezent ea locuieste in X, str. X, X, intr-un apartament spatios si in apropriere se afla o gradinita, magazine, spital, astfel ca reclamanta dispune de toate conditiile necesare ca minora sa poata locui la ea. Minora are varsta de 2 ani si nu este firesc ca minora sa locuiasca la o varsta atat de frageda la tatal ei, mama fiind nativ si instinctiv mai bine pregatita in a creste si educa propriul copil. Reclamanta a sustinut ca paratul apartine unei grupari religioase, fara a preciza denumirea acesteia si detine o locuinta pe care membrii familiei lui o numesc manastire. In martie 2013 paratul a interzis reclamantei sa aiba legaturi cu minora, iar prin ancheta sociala efectuata la data de 29.04.2013s-a stabilit ca familia paratului prezinta tulburari grave de comportament. Paratul nu realizeaza venituri stabile pentru a se ingriji de minora. Minora se afla intr-o familie ai carei membri se autointituleaza preoti si care au transformat locuintele in manastiri, astfel ca minora se aflaintr-un mediu impropriu cresterii si educarii. In conditiile aratate, este in interesul superior al minorei ca ea sa locuiasca la reclamanta, la adresa sus mentionata.

In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 403, 398, art.400 din Codul civil.

In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar, in copie, acte de stare civila; sentinta civ. nr. X/27.06.2013 a Judecatoriei X; decizia civ. nr. X/A/19.11.2013 a Tribunalului X; carnetul de munca al reclamantei; contractul individual de munca inregistrat cu nr. X/19.11.2014; adresa nr. X/18.11.2014 emisa de X; contract de comodat locuinta din data de 15.12.2014; cupoane de mandat postal si a folosit proba cu interogatoriu si proba cu martori.

Reclamanta a timbrat actiunea cu 120 lei taxa judiciara de timbru.

La data de 20.11.2014 paratul X X X a formulat intampinare (filele 64-66 dosar) prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei deoarece nu sunt indeplinite conditiile prev. de art.403 din Codul civil pentru a fi modificate masurile dispuse prin sentinta civ. nr. X/27.06.2013 a Judecatoriei X. Paratul a sustinut ca situatia de fapt avuta in vedere la pronuntarea sentintei civ. nr. X/27.06.2013 nu s-a schimbat, iar el, paratul, este o persoana integra, nu este decazut din drepturile parintesti si s-a ocupat de ingrijirea minorei X de cand aceasta avea varsta de 2 luni. Paratul a mai aratat ca este absolvent al Facultatii de teologie din Chisinau, este preot ortodox de rit vechi, in prezent este casatorit, nu si-a transformat locuinta in manastire si locuieste impreuna cu minora in locuinta parintilor lui din com. X, jud. X. Spre deosebire de el, reclamanta este o persoana cere isi schimba mereu locuinta si chiar daca in prezent reclamanta are o alta locuinta, aceasta nu justifica schimbarea locuintei minorei din com. X, la X, intr-un loc necunoscut ei. Minora s-a aflat in permanenta in grija reclamantului, este inscrisa la gradinita, iar parata nu s-a interesat de ea. Paratul si-a exprimat indoiala ca reclamanta si-ar fi schimbat locuinta la X, deoarece aceasta putea obtine o viza de resedinta pentru o perioada determinata intocmita pro causa pentru cererea de exercitare a drepturilor parintesti, ce face obiectul dosarului civ. nr. X/X/2014 al Judecatoriei X.

Totodata, la aceeasi data (20.11.2014) paratul X X X a formulat cerere reconventionala (fila 66 dosar), prin care a solicitat sa se dispuna majorarea pensiei de intretinere pe care reclamanta o presteaza minorei X X.

In drept, paratul a invocat prevederile art. 529, 530, 531 din Codul civil.

Cererea reconventionala a fost timbrata cu 20 lei taxa judiciara de timbru.

Paratul a depus la dosar, in copie: adeverinta nr. X/22.10.2014 emisa de Liceul tehnologic „X” X; acte de studii; acte de proprietate imobiliara; acte de stare civila; rezolutia de neincepere a urmaririi penale din data de 17.06.2013 data in dosarul nr. X/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecatoria X; raportul de evaluare psihologica nr. X/8.12.2014 intocmit de Cabinetul de psihologie expertiza judiciara X Xdin Xsi a folosit proba cu interogatoriu si proba cu martori.

Prin intampinare si raspuns la intampinare, reclamanta a sustinut ca sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea masurilor dispuse cu privire la minora X X, minora trebuie sa locuiasca la ea, la reclamanta, deoarece are varsta de 2 ani si trebuie sa creasca alaturi de mama ei, nu alaturi de tata care i-a adus minorei „o mama noua” in casa. Minora ii spune „mama” concubinei paratului, situatie anormala atat timp cat mama naturala a minorei este in viata.

La solicitarea instantei, Primaria com. X, jud. X a intocmit referatul de ancheta sociala nr. X/29.12.2014.

Primaria mun. X, jud. X a intocmit referatul de ancheta sociala nr. X/25.02.2015.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:

Minora X X este nascuta la data de 16.02.2012 si este fiica reclamantei X X X si a paratului X X X, rezultata din relatii din afara casatoriei.

In cauza ce a facut obiectul dosarului civ. nr. X/X/2013 al Judecatoriei X reclamantul X X X a chemat in judecata pe parata X X X, pentru a se dispune ca autoritatea parinteasca fata de minora X X sa fie exercitata de catre ambii parinti ai minorei, sa se stabileasca locuinta minorei X X la reclamant, in satul/com. X, jud. X, si sa fie obligata X X X sa contribuie la cheltuielile necesare intretinerii minorei.

In aceeasi cauza, X X X a formulat cerere reconventionala, prin care a solicitat sa i se incuviinteze exercitarea drepturilor parintesti cu privire la minora X X si sa se stabileasca la ea locuinta minorei.

Solutionand cauza ce a facut obiectul dosarului civ. nr. X/X/2013, Judecatoria X a pronuntat sentinta civ. nr. X/27.06.2013, prin care au fost admise cererile pentru exercitarea autoritatii parintesti si pentru stabilirea locuintei minorei X X, cereri formulate de reclamantul X X X, domiciliat in satul/com. X, jud. X, in contradictoriu cu parata X X X, domiciliata in satul X X, str. X nr.9 (mun. X), jud. X s-a dispus ca autoritatea parinteasca asupra minorei X X, nascuta la data de 16.02.2012) sa fie exercitata de catre ambii parinti, iar locuinta minorei X X a fost stabilita la locuinta reclamantului X X X, in satul/com. X, jud. X.

Totodata, s-a dispus ca reclamantul sa presteze minorei X X intretinere, in natura,pana la majoratul acesteia, iar parata X X X a fost obligata sa contribuie la cheltuielile de crestere, intretinere si educare a minorei X X prin plata catre reclamant a sumei de cate 90 lei, lunar, reprezentand pensie de intretinere, incepand cu data inregistrarii la instanta a actiunii- 18.03.2013, pana la majoratul minorei.

Prin aceeasi sentinta, a fost respinsa, ca neintemeiata, cererea reconventionala prin care parata-reclamanta X X X a solicitat ca locuinta minorei X X sa fie stabilita la parata-reclamanta, in satul X X (mun. X), jud. Xsi s-a luat act ca parata-reclamanta X X X a renuntat la judecata cererii reconventionale privind exercitarea drepturilor parintesti fata de minora X X.

In considerentelesentintei civ. nr. X/27.06.2013 a Judecatoriei X s-a retinut ca X X X si X X X sunt parintii minorei X X, nascuta la data de 16.02.2012. La momentul nasterii minorei, partile convietuiau in locuinta proprietatea lui X X X din satul X, com. X, jud. X. Din cauza neintelegerilor ivite intre parti, in vara anului 2012 X X X a plecat din satul X, iar minora X a ramas in grija lui X X X. Ulterior, X X X a mai venit la locuinta din satul X, cat si la locuinta parintilor lui X X X din satul/com. X pentru a o vedea pe minora X.

Cu privire la autoritatea parinteasca, s-a retinut ca ambii parinti ai minorei X X erau interesati de cresterea si evolutia acesteia, situatie in care s-a apreciat ca se impunea ca autoritatea parinteasca asupra minorei sa fie exercitata de catre ambii ei parinti.

Cu privire la locuinta minorei X X, in considerentele sentintei s-a retinut ca, dupa doua luni de la nasterea sa, minora X X a locuit in comuna X, la inceput impreuna cu ambii sai parinti, in satul X, dupa care, in urma plecarii mamei sale, minora a locuit si locuieste in casa bunicilor sai paterni din satul/com. X, jud. X, unde era ingrijita atat de tatal ei, cat si de catre bunicii paterni. Aceasta situatie, cu precadere imprejurarea ca minora a locuit numai in com. X, a determinat instanta sa aprecieze ca era in interesul superior al minorei ca ea sa ramana in acelasi mediu unde a crescut. Cu privire la X X X s-a retinut ca acesta a absolvit studii de teologie in Republica Moldova, apartine cultului ortodox de rit vechi si a fost numit arhimandrit mitrofor sub numele de X. Cu privire la X X X, instanta a retinut ca, prin faptul de a se fi prezentat la toate termenele de judecata, aceasta a manifestat interes fata de fiica sa, insa, din probele administrate, cu precadere din raportul privind situatia socio-familiala a numitei X X X, intocmit cu nr. X/23.05.2013 de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului X a rezultat ca aceasta nu avea posibilitatea de a asigura minorei conditii adecvate nici de locuit, nici de educare, locuinta paratei fiind situata intr-un loc izolat, propice vietii de monah, insa nu pentru educarea unui copil care, pentru o dezvoltare armonioasa, este necesar sa frecventeze cursuri prescolare si apoi scolare. Astfel, la data pronuntarii sentintei, X X X avea domiciliul in X X (X), insa locuia fara forme legale pe str. X, fara numar (in afara satului, pe cursul vaii, la o distanta de 30 de minute de mers pe jos de la ultima casa din sat).

Cu privire la obligatia de plata a pensiei de intretinere, la data pronuntarii sentintei X X X nu avea un loc de munca, situatie in care, pentru a stabili cuantumul pensiei de intretinere pe care aceasta o datora minorei X, instanta a avut in vedere salariul minim brut pe tara, de cate 750 lei, lunar (net: 566 lei), in vigoare la acea data.

Sentinta civ. nr. X/27.06.2013 a ramas definitiva prin decizia civ. nr. X/A/19.11.2013 a Tribunalului X, prin respingerea apelului declarat de X X X.

In cauza dedusa in prezent judecatii, din cupoanele de mandat postal de la filele 48-53,rezulta ca, dupa pronuntarea sentintei civ. nr. X/27.06.2013, reclamanta X X X a expediat la adresa paratului din com. X, sume de bani reprezentand pensia de intretinere pentru minora X. La termenul de judecata din 26.02.2015 reclamanta a precizat ca aceste sume de bani au fost expediate din Baia Mare de catre verisoara ei care ii acorda sprijin financiar.

Cu privire la locuinta reclamantei, se retine ca, prin „contractul de comodat locuinta”, intocmit la data de 15.12.2014, numita Xa dat reclamantei, spre folosinta gratuita, pe durata nedeterminata, locuinta proprietatea ei, situata in X, str. X, X, compusa din 2 camere si dependinte.

Din actul de identitate al reclamantei, rezulta ca reclamanta are domiciliul in satul X X, jud. X insa are resedinta in X, str. X, X, jud. X perioada de valabilitate a vizei de resedinta fiind 7.10.2014-6.10.2015.

Prin contractul individual de munca inregistrat cu nr. X/19.11.2014, incheiat cu XX, reclamanta X X X a fost angajata ca ingrijitor la domiciliu, activitate ce se desfasoara in cadrul Serviciului socio-medical de ingrijire la domiciliu a persoanelor varstnice X, cu un program de 8 ore pe zi, 40 ore pe saptamana, cu un salariu brut de 900 lei, lunar, pentru o perioada determinata cuprinsa intre 20.11.2014-21.11.2015 (filele 131-134).

La interogatoriul propus din oficiu, de catre instanta, la termenul din 26.02.2015, reclamanta a aratat ca, dupa data de 27.06.2013 (data pronuntarii sentintei nr. X a Judecatoriei X), ea a locuit in X, la familia X, de pe str. T. X, familie care nu are copii si care intentioneaza sa o adopte pe reclamanta, dupa care reclamanta a locuit si locuieste si in prezent la numita Xdin X. Reclamanta a mai aratat ca, in baza contractului individual de munca incheiat cu XX, ea ingrijeste la domiciliu o persoana in varsta, respectiv pe X, dinX, str. Septimiu Sever. Pentru a presta aceasta activitate reclamanta sta in X de luni pana vineri dupa amiaza, dupa care persoana varstnica respectiva este preluata de familia ei, iar reclamanta revine la locuinta din X. Reclamanta a sustinut ca este posibil ca ea sa ramana definitiv la numita X, iar intre localitatile X si X este o distanta de 33 km.

Prin raspunsurile date la interogatoriul propus de parat, reclamanta a aratat ca ea nu a mai vazut-o pe minora X din luna iunie 2013, din cauza ca paratul nu i-a permis si a amenintat-o cu moartea. Totodata, reclamanta a sustinut ca mediul in care locuieste in prezent minora nu este unul linistit si nici normal.

Martorul X, audiat la propunerea reclamantei, a declarat ca reclamanta i s-a plans ca paratul nu ii permite sa aiba legaturi personale cu minora X. Pentru a asigura minorei conditii bune de locuit, reclamanta si-a stabilit locuinta in X, in apartamentul proprietatea unei persoane in varsta de 70 de ani, avand prenumele X, pe care martorul o cunoaste ca fiind o persoana de incredere.

Privitor la paratul X X X, se retine ca la data de 10.11.2013 acesta s-a casatorit, asa cum rezulta din certificatul de casatorie depus, in copie, la fila 119 dosar. Din casatoria pe care a incheiat-o, paratul nu are copii.

Din referatul cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala intocmit de Postul de politie X in dosarul nr. X/P/2012 si din rezolutia de neincepere a urmaririi penale data de Parchetul de pe langa Judecatoria X, rezulta ca paratul X X X a fost cercetat penal pentru fapta de a purta uniforma preoteasca (infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii, prev. de art. 281 Cod penal), insa s-a dispus neinceperea urmaririi penale, pentru motivul ca nu erau intrunite elementele constitutive ale infractiunii mentionate, respectiv lipsea elementul material al laturii obiective a faptei.

Prin adresa nr. X/18.11.2014, X a comunicat avocatului reclamantei ca X X X nu face parte din categoria personalului angajat la unitatile de cult din cadrul Episcopiei Husilor, nu detine recunoasterile necesare practicarii profesiei de preot.

Prin referatul de ancheta psihosociala intocmit cu nr. X/29.12.2014 de catre Primaria com. X, jud. X, s-a retinut ca paratul X X X locuieste in satul/com. X, impreuna cu sotia lui, X X, si cu minora X X, intr-o camera si un hol din casa proprietatea parintilor paratului. In incaperile mentionate sunt conditii bune de locuit, iar paratul si sotia sa se ingrijesc corespunzator de minora X. In acelasi imobil locuiesc si cei doi parinti ai paratului, care au varstele de 56 ani, respectiv de 60 ani. Atat parintii, cat si sotia paratului si-au exprimat dorinta ca minora X sa ramana in continuare in locuinta din satul X unde ea locuieste in prezent. Parintii paratului desfasoara activitate in cadrul Intreprinderii Individuale X X. Familia X este cunoscuta ca o familie linistita, fara consumatori de alcool, in ultimul an nu a creat probleme autoritatilor locale.

Prin raportul de evaluare psihologica nr. X/8.12.2014, intocmit de Cabinetul de psihologie expertiza judiciara X Xdin X (filele 157-158) au fost evaluate caracteristicile psiho-comportamentale ale minorei X X, stabilindu-se ca minora prezinta aspect ingrijit, este cooperanta, raspunde la intrebari, realizeaza o buna integrare afectiva in relatia cu tatal, cu sotia acestuia si cu membrii familiei largite, prezinta echilibru psiho-cognitiv si social in limite normale. S-a mai retinut ca minora se raporteaza la sotia tatalui ca fiind mama. In prezent minora nu cunoaste date exacte despre mama biologica. In concluziile raportului de evaluare psihologica s-a retinut ca in realizarea procedurilor de mentinere a legaturilor personale trebuie sa fie avute in vedere nevoile copilului pentru o dezvoltare sanatoasa mintala, astfel: nevoia de continuitate (respectiv sa nu apara rupturi in viata, cum ar fi separari fata de locul si universul copilului acompaniat de figurile de atasament, schimbarea brusca a ambientului, climatul socio-familial), de predictibilitate (orar, reguli de viata a copilului in familie), de dragoste, sa se mentina aceeasi calitate a ingrijirilor acordate copilului.

Prin declaratia data in instanta, martora X X, care este sotia paratului, a aratat ca de cand ea s-a casatorit cu paratul nu a vazut-o niciodata pe reclamanta sa fi venit in satul X. Totodata, paratul nu a avut posibilitatea de a tine legatura telefonica cu reclamanta deoarece nu cunoaste numarul de telefon la care poate fi gasita aceasta.

Privitor la cererea prin care reclamanta a solicitat modificarea masurilor stabilite cu privire la minora X X, sunt aplicabile prevederile art. 403 din Codul civil, conform carora „In cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului”.

Articolul 2 alin.4 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, a consacrat principiul interesului superior al copilului, mentionand ca acest principiu „va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti”.

Alineatul 6 al aceluiasi articol prevede ca, in determinarea interesului superior al copilului se au in vedere cel putin urmatoarele:

a) nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de securitate si stabilitate si apartenenta la o familie;

b) opinia copilului, in functie de varsta si gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta forma de violenta asupra copilului, precum si potentialele situatii de risc care pot interveni in viitor;

d) capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului de a raspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament.

In ceea ce priveste locuinta copilului, articolul 21 al aceleiasi legi prevede ca pentruevaluarea interesului copilului instanta poate avea in vedere, in afara elementelor prevazute la art. 2 alin. (6), si aspecte precum:

a) disponibilitatea fiecarui parinte de a-l implica pe celalalt parinte in deciziile legate de copil si de a respecta drepturile parintesti ale acestuia din urma;

b) disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt mentinerea relatiilor personale;

c) situatia locativa din ultimii 3 ani a fiecarui parinte;

d) istoricul cu privire la violenta parintilor asupra copilului sau asupra altor persoane;

e) distanta dintre locuinta fiecarui parinte si institutia care ofera educatie copilului.

Din probele administrate a rezultat ca reclamanta a depus eforturi pentru a avea o locuinta corespunzatoare si un loc de munca. A mai rezultat ca, de la data nasterii ei si pana in prezent, minora X a locuit impreuna cu tatal ei in casa bunicilor ei paterni din satul/com. X, unde ea se bucura de conditii corespunzatoare de locuit, de ingrijire si educare. Nu au fost semnalate situatii de abuz sau de neglijare a copilului.

Din cauza distantei mari dintre locuintele parintilor ei (jud. X - jud. X) si data fiind si varsta ei de numai 3 ani, minora nu o cunoaste inca pe mama ei biologica, reclamanta in cauza. In opinia instantei, este necesar sa se stabileasca si sa se mentina legaturi intre minora si mama ei biologica si, la initierea si dezvoltarea acestor relatii, trebuie sa contribuie si tatal minorei. Abia dupa ce minora se va obisnui cu mama ei, ar putea fi posibila schimbarea locuintei minorei de la tata, la mama.

Insa, in situatia actuala, se apreciaza ca nu este in interesul superior al minorei ca locuinta ei sa fie schimbata din satul X, in localitatea X. Necesitatea asigurarii continuitatii in viata minorei a fost evidentiata si prin raportul de evaluare psihologica intocmit la data de 8.12.2014, mai sus mentionat, in care s-a consemnat ca nu este recomandata schimbarea brusca a ambientului minorei.

In conditiile aratate, cererea prin care reclamanta a solicitat modificarea masurilor cu privire la locuinta minorei X X, in sensul stabilirii locuintei minorei la reclamanta, este apreciata ca neintemeiata, urmand sa fie respinsa.

Cu privire la cererea prin care reclamanta a solicitat modificarea masurilor cu privire la exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei X X, in sensul ca numai reclamanta sa exercite autoritatea parinteasca, articolul 397 din Codul civil prevede ca „autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel”.

Totodata, articolul 398 din Codul civil prevede ca:

„(1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.

(2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la casatoria acestuia”.

Rezulta ca, in materia exercitarii autoritatii parintesti, regula este ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de catre ambii parinti ai copilului dar, pentru motive intemeiate, se poate dispune exercitarea ei de catre unul dintre parinti.

Cazurile de exercitare a autoritatii parintesti de catre un singur parinte sunt prevazute in art. 507 din Codul civil, astfel: „Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca”.

In jurisprudenta s-a stabilit ca art. 507 din Codul civil stabileste situatii exceptionale in care autoritatea parinteasca se exercita de catre un singur parinte. Totodata, parintele nu trebuie incurajat sa abandoneze obligatiile referitoare la deciziile care il privesc pe copil, sa renunte la drepturile si indatoririle sale parintesti.

Din probele administrate rezulta ca paratul isi indeplineste obligatiile sale de parinte fata de minora X, locuieste impreuna cu ea in acelasi imobil, nu a fost pus sub interdictie, nu a fost decazut din drepturile parintesti, astfel ca nu sunt motive pentru ca autoritatea parinteasca asupra minorei sa fie exercitata doar de catre reclamanta, ci ambii parinti pot exercita in continuare exercitarea autoritatii parinteasca.

Pentru considerentele de mai sus, se va respinge, ca neintemeiata, cererea prin care reclamanta a solicitat modificarea masurilor cu privire la exercitarea autoritatii parintesti asupra minorei X X, in sensul ca numai reclamanta sa exercite autoritatea parinteasca.

Cu privire la cererea reconventionala prin care paratul-reclamant a solicitat majorarea pensiei de intretinere datorata de reclamanta pentru minora X X, sunt aplicabile prevederile art. 531 alin.1 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform carora: „Daca se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei”.

Din probele administrate rezulta ca, in prezent, reclamanta este angajata in munca cu contract individual de munca, cu un salariu brut de 900 lei, lunar, la data angajarii.

Paratul-reclamant a solicitat c, pentru majorarea pensiei de intretinere, sa fie avut in vedere salariul minim pe tara, in vigoare la data solutionarii cauzei.

La data solutionarii cauzei, salariul minim brut pe tara este de 975 lei (net: 724 lei), asa cum este prevazut la art. 1 alin.1 din HG nr.1091/2014, publicata in „Monitorul Oficial al Romaniei”, Partea I, nr. 902/11.12.2014.

Deoarece salariul minim brut pe tara s-a majorat, se apreciaza ca sunt indeplinite conditiile pentru majorarea pensiei de intretinere, motiv pentru care cererea reconventionala urmeaza sa fie admisa.

Vor fi aplicate prev. art. 529 alin.2 din Codul civil, potrivit carora, pentru un copil, intretinerea este de pana la 1/4 din venitul net lunar al celui obligat la prestarea intretinerii, in cauza acest venit net fiind stabilit la suma de 724 lei. Totodata, va fi avuta in vedere starea de nevoie restransa a minorei, aflata la o varsta mica, precum si posibilitatile materiale reduse ale reclamantei.

In consecinta, se va dispune majorarea pensiei de intretinere datorata de reclamanta X X X, pentru minora X X, de la suma de 90 lei, la suma de cate 140 lei, lunar, incepand cu data inregistrarii la instanta a cererii reconventionale- 20.11.2014, pana la majoratul minorei.

Consecinta a respingerii actiunii reclamantei, cheltuielile de judecata efectuate de reclamanta vor ramane in sarcina acesteia.

Paratul-reclamant a efectuat in proces cheltuieli de judecata in suma de 420 lei (20 lei taxa judiciara de timbru; 400 lei onorariu avocat, platit cu chitanta din 23.02.2015).

In temeiul art. 453 alin.1 Cod.proc.civ., reclamanta va fi obligata sa plateasca paratului-reclamant cheltuielile de judecata pe care acesta le-a efectuat in cauza.

7

Domenii speta

Spete similare