Pentru a se determina curgerea termenului şi, pe cale de consecinţă, ajungerea titlului de creanţă la scadenţă, este necesar ca actul administrativ fiscal să fie comunicat debitorului, care poate să conteste titlul în procedura specială prevăzută de cod.

Sentinţă civilă 22429 din 12.12.2014


Deliberând asupra cauzei civile de faţă reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 27.08.2014 sub nr. …, contestatorul N Ga formulat în contradictoriu cu intimatul A.N.A.F – Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice, contestaţie la executare şi cerere de suspendare a executării silite, împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. ….. precum şi împotriva următoarelor acte de executare silită: Titlu executoriu nr. ….. emis de A.N.A.F – D.R.F.P.B Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice; Somaţie emisă în dosarul nr. ……..

În motivare s-a arătat că prin Decizia penală nr. …… pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală în dosarul nr. ……… definitivă, contestatorul a fost obligat în solidar cu alţi doi inculpaţi la plata către partea civilă Statul Român  - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 405.992 lei  precum şi la obligaţiile fiscale accesorii calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal.

Debitul principal în cuantum de 405.992 lei, având scadenţă potrivit titlului executoriu nr. ……..la data de 28.05.2014, a fost achitat integral de contestator, prejudiciul reţinut în cuprinsul hotărârii penale de condamnare fiind astfel, integral acoperit.

Prin Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. ….. emisă de Administrraţia Sector 1 a Finanţelor Publice, în sarcina sa au fost calculate următoarele accesorii, aferente veniturilor din despăgubiri şi anume 1.092.715 lei dobânzi şi 115.754 penalităţi de întârziere, cuantumul total al accesoriilor fiind de 1.208.469 lei.

Titlul executoriu reprezentat de către Decizia penală nr. …. arată faptul că debitul principal în sumă de 405.992 lei reprezintă despăgubiri civile acordate în temeiul art. 998 şi urm din C.pr.fiscală, fără a face nici un fel de menţiuni cu privire la scadenţa acestei obligaţii de plată.

Potrivit prevederilor art. 623 C.pr.civ, executarea silită a oricărui titlu executoriu, cu excepţia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, se realizează de către executorul judecătoresc, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel.

Executarea silită nu are drept obiect creanţe fiscale, aşa cum sunt acestea definite de art. 21 alin. 1 C.pr. fiscală. Totodată emiterea titlului executoriu nr. ….. s-a efectuat cu încălcarea art. 141 alin. 1 din Codul de procedură fiscală.

Aşadar nu numai că există inadvertenţe între actele de executare silită, însă coexistă în cauză 2 titluri executorii emise pentru aceeaşi creanţă. Primul titlu  executoriu este reprezentat de către titlul executoriu nr. ….., emis cu aplicarea greşită a legii potrivit Codului de procedură fiscală. Al doilea titlu executoriu este reprezentat de către Decizia penală nr. ……. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală în dosarul nr. ……… Se poate afirma că în speţă există şi un al treilea titlu executoriu reprezentat de Decizia referitoare la obligaţiile de plată  accesorii  nr. …...

Au fost încălcate prevederile art. 141 alin. 5 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia „Pentru debitorii obligaţi în mod solidar la plata creanţelor fiscale se va întocmi un singur titlu executoriu”. Nici unul din actele de executare silită nu conţine modul în care au fost calculate obligaţiile accesorii (dobânzi), ce formează obiectul executării silite.

Dacă se consideră că data scadenţei obligaţiei principale de plată, fiind data de 03.10.2003, se observă faptul că dreptul de a calcula şi stabili obligaţii fiscale accesorii este prescris în temeiul art. 91alin. 3 din . C.pr. fiscală.

În temeiul dispoziţiilor art. 718 alin. 1 C.pr. civ se solicită suspendarea executării silite.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 628, art. 662, art. 665 – 666 ă, art. 711 şi 718 C.pr fiscală.

Intimata a formulat la data de 27.10.2014, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare, ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării s-a arătat în esenţă că intimata a procedat la punerea în executare a unui titlu executoriu reprezentat de Decizia penală nr. ……. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a Penală în dosarul nr. …….., definitivă, urmând procedura legală în materie.

În drept s-au invocat invocat dispoziţiile art. 205 şi urm. din N.C.pr.civ; OG nr. 92/2003 şi HG nr. 1050/2004.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Decizia penală nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul nr. …… s-a dispus obligarea în solidar, a numiţilor B C, B I şi N G, la plata către partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 405.992 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi) calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal.

În baza art. 88 lit c) şi art. 119 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri ale bugetului general consolidat s-a emis Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. …. prin care s-au calculate următoarele accesorii în cuantum total de 1.208.469 lei, după cum urmează: dobânzi în sumă de 1.092.715 lei şi penalităţi de întârziere în cuantum de 115.754 lei. În anexa la Decizia de calcul accesorii sunt prezentate în mod detaliat modul de calcul al majorărilor reţinute. În conformitate cu prevederile art. 110 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acest înscris constituie titlu de creanţă.

Împotriva Deciziei referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. ….., se poate formula contestaţie, în conformitate cu prevederile art. 205 şi 207 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată,  cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării acestuia, care se depune la sediul organului fiscal emitent.

În temeiul Deciziei penale nr. ……. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul nr. …… s-a emis Titlul executoriu nr. ……. emis de A.N.A.F – D.R.F.P.B Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice având ca obiect suma de 1.196.033 lei reprezenntând dobândă.

În cadrul dosarului de executare nr. …… s-a emis somaţia nr. ……… cu privire la plata sumei de 1.196.033 lei.

În drept, art. 141 alin. 1 şi 11 din O.G. nr. 92/2003 dispune că executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis, potrivit prevederilor din cod, de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. 1 se înscriu toate creanţele fiscale neachitate la scadenţă, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat, precum şi accesoriile aferente acestora, stabilite în condiţiile legii. Iar alin. 2 prevede că titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

În acest context, se impun a fi făcute următoarele precizări:

Art. 41 din Codul de procedură fiscală, defineşte actul administrativ ca fiind „actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislaţiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor fiscale”. Titlul de creanţă fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului si obligaţiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite potrivit legii. Rezultă, deci, că noţiunea de act administrativ fiscal are o sferă mai largă decât cea a titlului de creanţă fiscală, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 205 alin. 1 Cod procedură fiscală care vorbesc de titluri de creanţă sau alte acte administrative.

Aşadar, pentru a se determina curgerea termenului şi, pe cale de consecinţă, ajungerea titlului de creanţă la scadenţă, este necesar ca actul administrativ fiscal să fie comunicat debitorului, care poate să conteste titlul în procedura specială prevăzută de cod.

Prin urmare, între cele două titluri, există un raport de determinare, sursa fiind titlul de creanţă a cărui modificare atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător (art. 141 alin. 3 din O.G. nr. 92/2003), însă natura lor este diferită. Astfel, deşi au naturi juridice diferite, titlul de creanţă fiscală şi titlul executoriu se suprapun în ceea ce priveşte fondul sau conţinutul dreptului pus în executare. Rezultă în consecinţă că, aspectele de fond referitoare la natura sumei şi cuantumul acesteia, datorarea sumei sau determinarea cuantumului, trebuie să fie invocate în procedura contestaţiei împotriva titlului de creanţă fiscală sau a altui act administrativ fiscal în legătură cu acesta, reglementată de dispoziţiile art. 205 Cod procedură fiscală, în caz contrar ajungându-se ca instanţa de executare să se substituie instanţei competente să cenzureze actele administrativ fiscale, aspect inadmisibil. Necontestarea titlului de creanţă comunicat potrivit legii atrage definitivarea sa pe fond, astfel că acesta va fi pus în executare, fără posibilitatea de a se mai ataca conţinutul acestuia în faţa instanţei de executare.

Contestaţia la executare este o cale de atac cu caracter special, aplicabilă în faza executării silite a titlurilor executorii, prin care persoanele interesate pot obţine desfiinţarea executării silite însăşi sau numai a actelor de executare nelegal întocmite, conform art. 172 alin. 3 din OG nr. 92/2003.

În speţa de faţă contestatorul nu a făcut dovada faptului că a apelat la calea administrativă de atac, respectiv contestaţia împotriva actului administrativ fiscal şi decizia de calcul accesorii.

După cum rezultă din înscrisul de la fila 59, Decizia de calcul accesorii nr. ….. a fost comunicată contestatorului Neţoiu Gheorghe, conform prevederilor art. 44 alin. 2 din OG nr. 92/2003 Cod de procedură fiscală, la domiciliul fiscal al acestuia, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, la data de 11.07.2014.

Din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză, nu rezultă că titlurile de creanţă ar fi fost contestate sau că o parte din creanţele cuprinse în titlurile executorii erau stinse la momentul emiterii titlului executoriu contestat, astfel că sunt vădit neîntemeiate susţinerile referitoare la nelegaligalitatea actelor de executare.

Instanţa apreciază că o contestaţie la executare introdusă la instanţa de executare (judecătorie) nu poate viza titlurile executorii în baza cărora a fost pornită executarea silită, respectiv deciziile de impunere, decizia penală, deciziile accesorii şi deci apărări de fond cu privire la aceasta, deoarece pentru contestarea lor există o altă procedură prevăzută de lege. Aşadar, pe calea contestaţiei la executare nu se poate pune în discuţie stabilirea existenţei sau inexistenţei unei obligaţii fiscale.

Cu privire la susţinerea contestatorului în sensul că debitul principal în cuantum de 405.992 lei a fost achitat, instanţa constată că actele de executare a căror nelegalitate se contestă au ca obiect venituri accesorii ca urmare a neachitării la scadenţă a debitului principal.

S-a invocat în cuprinsul contestaţiei la executare faptul că în dosarul de executare nu se fac referiri la scadenţa obligaţiei de plată, însă din înscrisul de la fila 17 respectiv anexa la Decizia de calcul accesorii, rezultă că obligaţiile accesorii au fost calculată începând cu data scadenţei, respectiv 03.10.2003.

Titlul executoriu nr. ….. (fila 14) cu privire la suma de 405.992 lei are ca obiect o obligaţie fiscală.

Potrivit art. 141 aln. 1 C.pr. fiscală, „executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu„, astfel că în prezenta cauză nu au fost încălcate normele privind competenţa materială a organelor de executare silită.

Cu privire la susţinerea contestatorului în conformitate cu care s-au emis mai multe titluri executorii, respectiv Decizia penală nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul nr. …..; Titlul executoriu nr. …… emis de A.N.A.F – D.R.F.P.B Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice şi Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. ….., se va reţine că prin Decizia penală nr. …… pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul nr. …… s-a dispus obligarea în solidar, a numiţilor B C, B I şi N G, la plata către partea civilă Statul Român – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumei de 405.992 lei şi a obligaţiilor fiscale accesorii (majorări, penalităţi şi dobânzi) calculate în conformitate cu legislaţia fiscală, de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării integrale a debitului principal. Titlul executoriu nr. …. emis de A.N.A.F – D.R.F.P.B Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice individualizează sumele de plată ca urmare a neachitării la scadenţă a debitului principal iar Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii nr. …. nu constituie titlu executoriu.

În ceea ce priveşte modul de calcul al accesoriilor, prin motivele invocate se fac trimiteri în mod direct la întinderea obligaţiei fiscale, respectiv la cuantumul sumelor datorate. Aceste aspecte, nu pot fi reţinute ca şi motive de nelegalitate a unui act de executare întrucât exced cadrului legal impus de dispoziţiile art. 172 – 173 din OG nr. 92/2003 şi ale Deciziei ICCJ nr. XIV/05.02.2007, cel mult, ele putând fi luate în considerare doar ca motive în exercitarea căii de atac împotriva Deciziei penale nr. 222/A din 04 martie 2014.

Sub un alt aspect, somaţia ce face obiectul prezentei contestaţii la executare, trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de art. 145 alin. 2 din OG nr. 92/2003 – Codul de procedură fiscală, precum şi cele prevăzute de art. 43 alin. 2 din acelaşi act normativ. De asemenea, titlul executoriu trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute de art. 141 alin. 4 din OG nr. 92/2003 – Codul de procedură fiscală precum şi cele prevăzute de art. 43 alin. 2, 3 şi 4 din acelaşi act normativ.

În conformitate cu dispoziţiile art. 141 alin. 4 C.pr. fiscală  „titlul executoriu emis potrivit aliniatului 1 de organul de executare competent va conţine, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin, 2 următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia precum şi orice alte date de identificare; cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului”.

Actele de executare contestate, respectiv Titlu executoriu nr. …. emis de A.N.A.F – D.R.F.P.B Administraţia Sector 1 a Finanţelor Publice şi Somaţia emisă în dosarul nr. ….. au fost comunicate prin remitere cu semnătură de primire la data de 14.08.2014.

Din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză nu rezultă nici un motiv de nelegalitate sau neconformitate intrinsecă a acestor acte de executare.

Pentru aceste considerente, urmează să respingă ca neîntemeiată, prezenta contestaţie la executare.

Având în vedere că prin prezenta hotărâre s-a soluţionat contestaţia la executare formulată, în temeiul art. 718 alin. 1 C.pr.civ, urmează să respingă ca rămasă fără obiect capătul de cerere privind suspendarea executării silite.