Exercitarea autorităţii părinteşti

Dosar nr. 1332/308/2014

Operator de date cu caracter personal 3192

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1041/2014

Şedinţa publică de la 04 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE Liliana Misirgic

Grefier Daniela Ciulea

Pe rol judecarea cauzei minori şi familie privind pe reclamanta F.O. şi pe pârâtul B.D., având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamanta personal şi pârâtul personal, aflat în stare de arest la Penitenciarul Aiud.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Pârâtul arată că a înţeles despre ce este vorba în cererea reclamantei, însă copiii se află în Italia, la asistenţă socială şi ar dori să ştie dacă reclamanta, care este într-adevăr mama copiilor, este în stare să acorde îngrijirea necesară copiilor. Este de acord ca copii să fie luaţi de mama lor, dacă se va constata că aceasta îi poate îngriji corespunzător.

Instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Regulamentul CE 2201/2003, invocă excepţia de necompetenţă a instanţelor române cu judecata cauzei, dat fiind faptul că se instituie prin regulamentul citat competenţa în favoarea instanţei de la locul unde se găsesc minorii, pentru respectarea principiilor proximităţii şi interesului superior al copilului.

Instanţa pune în discuţie excepţia invocată din oficiu.

Reclamanta şi pârâtul lasă la aprecierea instanţei soluţionarea excepţiei.

Reclamanta arată că îi vrea pe copii acasă.

Instanţa rămâne în pronunţare asupra excepţiei.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă deliberând, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă, aleatoriu în sistem informatic, sub nr. 1332/308/2014, reclamanta F.O. a chemat în judecată pe pârâtul B.D., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună exercitarea autorităţii părinteşti exclusiv de către ea asupra minorilor B.D. – născut la 08.10.2000 şi Bidi Romică – născut la 17.08.2005, stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul mamei în Sat Mureni, com. Vânători, nr. 87, jud. Mureş , în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. 3 NCC.

În motivarea acţiunii s-a arătat că din relaţia de concubinaj, care a început în urmă cu mai mulţi ani, cu pârâtul, s-au născut minorii B.D. şi Bidi Romică, părţile şi minorii trăind împreună în casa proprietate personală situată în sat Mureni, nr. 87, com. Vânători, jud. Mureş, până în anul 2009, că pârâtul avea un comportament violent, iar ca urmare a acestuia, în anul 2009 reclamanta a suferit leziuni, pârâtul cauzându-i plagă tăiată la buza inferioară, după care a plecat în Italia. S-a mai arătat că în anul 2010 pârâtul s-a întors în ţară, şi sub pretextul că rezolvă actele copiilor pentru a pleca toţi împreună în Italia, după ce actele au fost finalizate, acesta a plecat împreună cu minorii în Italia, fără ca reclamanta să ştie, iar de atunci nu i-a mai văzut pe cei doi minori. Pârâtul a fost condamnat în anul 2011, prin SP nr. 18 din 04.02.2011 a Judecătoriei Sighişoara, la 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, iar ulterior a fost extrădat din Italia, iar prin SP nr. 79 din 26.05.2014 a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru vătămare corporală gravă, actualmente acesta aflându-se în Penitenciarul Aiud pentru executarea pedepsei, iar copiii fiind în continuare în Italia.  Reclamanta a mai arătat că este angajată la SC TÂRNAVA SA Sighişoara şi consideră că este singura persoană îndreptăţită a avea grijă de cei doi minori.

În drept reclamanta a invocat disp. art. 505 alin. 2, art. 496 NCC, art. 194 NCPC.

La acţiunea formulată reclamanta a anexat chitanţa de achitare a taxei judiciare de timbru de 40 lei, Împuternicire avocaţială şi în copie certificatele de naştere ale minorilor B.D. şi Bidi Romică, Adeverinţă eliberată de SC TÂRNAVA SA Sighişoara şi două adrese de răspuns emise de către Ambasada României în Republica Italiană – secţia consulară.

Deşi legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă s-a prezentat în faţa instanţei la termenul de judecată în şedinţa publică din 4 septembrie 2014 şi şi-a exprimat părerea cu privire la acţiunea reclamantei.

În şedinţa publică din 04.09.2014, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia de necompetenţă a instanţelor române, cu judecata cauzei.

Excepţia este întemeiată pentru următoarele:

În materia competenţei în litigiile privitoare la răspunderea părintească, atunci când una dintre părţi domiciliază în România, iar cealaltă parte îşi are domiciliu pe teritoriul unui alt stat, art. 12 din preambulul Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, prevede:”Temeiurile de competenţă stabilite prin prezentul regulament în materia răspunderii părinteşti sunt concepute în funcţie de interesul superior al copilului şi, în special, de criteriul proximităţii. Prin urmare ar trebui să fie competente în primul rând instanţele statului membru în care copilul îşi are reşedinţa obişnuită, cu excepţia unor cazuri de schimbare a reşedinţei copilului sau ca urmare a unui acord încheiat între titularii răspunderii părinteşti.”

Conform art. 1 pct. 1 lit. b regulamentul se aplică, oricare ar fi natura instanţei, materiilor civile privind atribuirea, exercitarea, delegarea, retragerea totală sau parţială a răspunderii părinteşti.

Prin sintagma ”răspundere părintească” se înţelege potrivit art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr.2201/2003, ansamblul drepturilor şi obligaţiilor conferite unei persoane fizice sau unei persoane juridice în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, al unui act cu putere de lege sau al unui acord în vigoare privind persoana sau bunurile unui copil, în special încredin?area şi dreptul de vizită”.

Potrivit art. 8 alin. 1 ce reglementează competenţa de fond în materia răspunderii părinteşti, instanţele judecătoreşti dintr-un stat membru sunt  competente în materia răspunderii părinteşti privind un copil care are reşedinţa obişnuită în acest stat membru la momentul la care instanţa este sesizată, sub rezerva dispoziţiilor articolelor 9, 10 şi 12.

Din relaţia de concubinaj a părţilor au rezultat minorii B.D., născut la 08.10.2000 şi Bidi Romică născut la 17.08.2000.

Minorii B.D. şi Bidi Romică se află în Italia, în grija asistenţei sociale din acest stat, care a dispus măsuri cu privire la aceşti minori şi pe teritoriul căreia se găseşte în prezent reşedinţa celor doi copii minori, chiar reclamanta arătând în considerentele cererii că a consimţit ca pârâtul să se stabilească împreună cu minorii în Italia..

Pentru considerentele expuse mai sus, instanţa va admite excepţia de necompetenţă a instanţelor române, invocată din oficiu şi, în consecinţă, va respinge ca inadmisibilă acţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia de necompetenţă a instanţelor române cu judecata cauzei, şi în consecinţă:

Respinge ca inadmisibilă acţiunea civilă a reclamantei F.O. – domiciliată în com. Vânători,  jud. Mureş în contradictoriu cu pârâtul B.D. – aflat în executarea pedepsei la Penitenciarul Aiud, având ca obiect exercitarea exclusivă a autorităţii părinteşti, ş.a.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 04.09.2014, în şedinţă publică.

Preşedinte,

Liliana Misirgic

Grefier,

Daniela Ciulea

Red. L.M./tehnored.D.C.

4 exemplare/30 Septembrie 2014

Domenii speta

Spete similare