Contestaţie împotriva deciziei de încadrare a unei minore în grad de handicap. Competenţa completurilor specializate pentru cauze cu minori şi familie, nu a instanţelor de contencios administrativ.

Decizie 847 din 30.09.2009


Contestaţie împotriva deciziei de încadrare a unei minore în

grad de handicap. Competenţa completurilor specializate pentru

cauze cu minori şi familie, nu a instanţelor de contencios

administrativ.

Art. 36, 37 din Legea nr. 304/2004;

Art. 104 şi 124 alin. 1 din Legea nr. 272/2004;

Art. 2 şi 10 din H.G. nr. 1437/2004

Din economia dispoziţiilor art. 36, 37 din Legea de

organizare judecătorească, ale art. 104 şi 124 alin. 1 din Legea nr.

272/2004, cât şi ale art. 2 şi 10 din H.G. nr. 1437/2004, rezultă că

legiuitorul român a înţeles să stabilească o competenţă specială în

favoarea tribunalului de la domiciliul minorului, astfel că printr-o

lege specială s-a derogat de la competenţa instanţei de contencios

administrativ în privinţa contestaţiilor îndreptate împotriva unei

decizii de încadrare a unui minor în grad de handicap şi cum

aceste norme sunt de strictă interpretare, judecata trebuie făcută

potrivit lor, de magistraţi specializaţi  în această materie ( minori şi

familie ).

(Decizia nr. 847/30 septembrie 2009)

Prin acţiunea înregistrată la 2 septembrie 2008, reclamantul

P.E.a formulat, în contradictoriu cu Comisia de Protecţia Copilului de pe

lângă Consiliul Judeţean Argeş, contestaţie împotriva hotărârii nr.1354

din 8 august 2008 şi a certificatului de expertiză şi orientare

şcolară/profesională nr.189 din 8 august 2008.

În motivare s-a arătat că, în mod greşit fiica sa, P.I.O., a fost

încadrată în gradul mediu de handicap, deşi se impunea să se reţină

gradul accentuat, întrucât este diagnosticată cu hipoacuzie

neurosenzorială bilaterală profundă.

Prin sentinţa civilă nr.72/CA/2009, Tribunalul Argeş – în

completul specializat de contencios administrativ şi fiscal – a admis

acţiunea, a anulat certificatul nr.1294/8.08.2008 şi a obligat pe pârâtă să

elibereze un certificat de încadrare în grad de handicap accentuat.

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că, potrivit actelor

medicale, hipoacuzia bilaterală a minorei este ireversibilă, aceasta are

dificultăţi de comunicare, ceea ce nu este specific unui handicap mediu şi

temporar.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta, criticând-

o pentru motive încadrabile în dispoziţiile art.304 pct.9 şi art.3041 Cod

pr.civilă, susţinând, în esenţă, următoarele:

- încadrarea ca deficienţei funcţională a hipoacuziei se face în

funcţie de „restul auditiv”, iar în conformitate cu Ordinul

nr.725/12/2002 afecţiunile de care suferă minora impun acordarea

gradului mediu de handicap, iar valabilitatea actelor prin care se contestă

aceasta este de 6 sau 12 luni;

- instanţa nu are competenţa să anuleze sau să refuze

aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerându-se

discriminatorii, decât cu încălcarea separaţiei puterilor în stat.

Soluţionarea criticilor formulate depinde de punctul de

vedere pe care îl va exprima instanţa asupra unei excepţii de ordine

publică, care a fost pusă în discuţie din oficiu, în conformitate cu

dispoziţiile art.306 alin.2 Cod pr.civilă.

Competenţa materială este de ordine publică şi ea a fost

stabilită de legiuitor pentru raţiuni de administrare a justiţiei, dar şi de

protecţie a anumitor categorii sociale.

O astfel de categorie este cea reprezentată de minori pentru

care, prin Legea de organizare judecătorească s-a stabilit înfiinţarea de

completuri specializate, atât la nivelul curţilor de apel, cât şi al

tribunalelor, şi aceasta până la înfiinţarea unor tribunale în aceste domenii

(art.36 şi 37).

În acelaşi spirit, prin Legea nr.272/2004 s-au stabilit

organisme şi proceduri speciale de protecţie a minorilor, inclusiv sub

aspect procesual.

Astfel, potrivit art.104 „În subordinea consiliului judeţean şi,

respectiv, a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti

funcţionează comisia pentru protecţia copilului, ca organ de specialitate

al acestora, fără personalitate juridică, având următoarele atribuţii

principale: a) stabilirea încadrării în grad de handicap şi orientarea şcolară

a copilului; ...”, iar potrivit art.124 - (1) „Cauzele prevăzute de prezenta

lege privind stabilirea măsurilor de protecţie specială sunt de competenţa

tribunalului de la domiciliul copilului”.

Aceleaşi dispoziţii se regăsesc şi în Normele de aplicare ale

legii, aprobate prin H.G. nr.1437/2004, potrivit cărora „Comisia are

următoarele atribuţii principale: a) stabileşte încadrarea copiilor cu

dizabilităţi într-un grad de handicap şi, după caz, orientarea şcolară a

acestora;...”  (art.2), iar hotărârile acestei comisii „pot fi atacate la

tribunalul de la domiciliul copilului, cauzele supuse judecării fiind

soluţionate potrivit regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea

nr. 272/2004” (art.10).

Din economia acestor dispoziţii legale rezultă că, printr-o lege

specială, legiuitorul român a înţeles să stabilească o competenţă specială

în favoarea tribunalului de la domiciliul minorului şi se impune

sublinierea că, atunci când această trimitere nu cuprinde precizarea că

este instanţa de contencios administrativ regula este aceea că actul

normativ se referă la tribunalul de drept comun, cu atât mai mult cu cât

la nivelul acestuia există complet specializat pentru cauze de minori şi

familie.

În concluzie, se apreciază că printr-o lege specială s-a derogat

de la competenţa instanţei de contencios administrativ, că aceste norme

sunt de strictă interpretare, iar judecata trebuie făcută potrivit lor, de

magistraţi specializaţi în această materie.

Cum în cauză aceste dispoziţii legale nu au fost respectate, se

apreciază că - deşi pricina s-a judecat la Tribunalul Argeş, însă în

completul de contencios administrativ - au fost astfel încălcate

dispoziţiile art.304 pct.1 din Codul de procedură civilă, aşa încât Curtea a

admis recursul şi, în conformitate cu prevederile art.312 Cod pr.civilă, a

casat hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare fără a mai fi verificate

criticile din calea de atac.