Infracţiuni la regimul vamal

Sentinţă penală 233 din 15.10.2013


Cuprins pe materii: Drept penal. Drept procesual penal. Contrabandă. Confiscarea specială. Răspunderea civilă delictuală. Acţiunea civilă. Prejudiciu.

Atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, inculpatul este obligat la plata echivalentului lor în lei, conform art. disp. art. 256 lit.d din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

Judecătoria Târgu Bujor, secţia penală, sentinţa penală nr. 233/15.10.2013

Prin rechizitoriul nr. 2../P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T B, judeţul G, emis la data de 19.12.2012, a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi a fost trimis în judecată inculpatul L V, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 privind codul vamal al României.

În fapt, s-a reţinut de către Parchetul de pe lângă Judecătoria T Br că inculpatul L V  ar dublă cetăţenie  română şi moldovenească şi locuieşte în localitatea C din Republica Moldova.

În ziua de 23.02.2012, el a plecat din C împreună cu martorul D I. Aflat la volanul autoturismului marca Hyundai cu numărul de înmatriculare CH-…..-025, învinuitul a intrat în România prin PTF O  şi a continuat deplasarea către localitatea T B, judeţul G. La ieşirea din localitatea O, pe DN 2.., a fost oprit pentru control de un echipaj al poliţiei de frontieră. Pe bancheta din spate a maşinii s-au descoperit trei sacoşe de plastic care conţineau 600 pachete de ţigări  marca ,, Plugarul,,, fabricate în Republica Moldova şi purtând timbrul de acciză emis de această ţară.

Ţigările au fost depuse în camera de corpuri delicte a STPF G cu dovada seria ……….

Prin adresa  nr. 5521/…/SJ/29.02.2012, Direcţia Regională Pentru Accize şi Operaţiuni vamale G a comunicat că în situaţia în care cele 600 pachete de ţigări ar fi fost introduse ilegal pe teritoriul României, prejudiciul creat bugetului de sta ar fi fost de 5389 lei sumă cu care s-a constituit parte civilă.

Situaţia de fapt din rechizitoriu a fost reţinută cu ajutorul următoarelor mijloace de probă: proces verbal de constatare însoţit de planşe foto, adresa nr. 5521…/SJ/29.02.2012 a Direcţiei Regionale Pentru Accize şi Operaţiuni vamale G,dovada seria AAA nr. 0013538/24.02.2012, prin care ţigările ridicate de la învinuit  au fost depuse la camera de corpuri delicte a I.J.P.F. G,  declaraţiile martorilor, declaraţiile învinuitului.

În cursul cercetării judecătoreşti, a fost audiat martorul T N M declaraţia acestuia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei.

Deşi legal citat martorul D I nu s-a prezentat în instanţă fiind cetăţean al Republicii Moldova , astfel că instanţa în baza disp. art.327 c. pr. Pen a dat citire declaraţiei.

Pentru inculpat a fost asigurată apărarea de către avocat din oficiu O L cu delegaţia nr. 8/08.01.2013.

Analizând actele şi lucrările dosarului penal, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul L V în  ziua de 23.02.2012, el a plecat din C împreună cu martorul D I. Aflat la volanul autoturismului marca Hyundai cu numărul de înmatriculare CH-…-025, învinuitul a intrat în România prin PTF O  şi a continuat deplasarea către localitatea T B, judeţul G. La ieşirea din localitatea O, pe DN .., a fost oprit pentru control de un echipaj al poliţiei de frontieră. Pe bancheta din spate a maşinii s-au descoperit trei sacoşe de plastic care conţineau 600 pachete de ţigări  marca ,, Plugarul,,, fabricate în Republica Moldova şi purtând timbrul de acciză emis de această ţară.

Ţigările au fost depuse în camera de corpuri delicte a STPF G cu dovada seria AAA nr. 0013538 din 24.02.2012.

Prin adresa  nr. 5521/…/SJ/29.02.2012, Direcţia Regională Pentru Accize şi Operaţiuni vamale G a comunicat că în situaţia în care cele 600 pachete de ţigări ar fi fost introduse ilegal pe teritoriul României, prejudiciul creat bugetului de sta ar fi fost de 5389 lei sumă cu care s-a constituit parte civilă.

În cursul cercetării judecătoreşti, a fost audiat martorul T N M declaraţia acestuia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei.

Deşi legal citat martorul D I nu s-a prezentat în instanţă fiind cetăţean al Republicii Moldova , astfel că instanţa în baza disp. art.327 c. pr. Pen a dat citire declaraţiei.

În cursul urmăririi penale inculpatul a avut o atitudine sinceră .

Conform disp. art.63 alin 2 cod procedură penală probele nu au o valoare dinainte stabilită. Aprecierea probelor se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului.

Astfel instanţa a dispus audierea martorului T N M şi în faza de judecată.

Conform declaraţiei date de martorul audiat în cauză din care rezultă că inculpatul a fost descoperit de către poliţia de frontieră O cu un număr de 600 pachete de ţigări în autoturism , astfel că instanţa coroborând declaraţiile martorului, cu declaraţiile inculpatului care a descris în amănunt fapta organelor de cercetare penală şi actele depuse la dosarul cauzei, instanţa apreciază că inculpatul se face vinovat de infracţiunea de contrabandă de care este acuzat.

În drept, fapta inculpatului L V, de a transporta cu autoturismul marca Hyundai, înmatriculat sub nr. CH-…-025, cantitatea de 600 pachete de ţigări marca ,,Plugarul,,, fabricate în Republica Moldova, cunoscând că ţigările provin din contrabandă, , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, prevăzută art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/ 2006 privind codul vamal  al României.

Instanţa reţine că, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârşit fapta sub forma de vinovăţie a intenţiei directe, în sensul dispoziţiilor art. 19 pct. 1 lit. a) Cod penal, deoarece  au prevăzut rezultatul faptei lui, relevante fiind în această privinţă declaraţiile date de către inculpat în cursul urmăririi penale în care au recunoscut că a achiziţionat din Republica Moldova ţigări cu scopul de a le revinde în mun. G.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de dispoziţiile art. 52 şi 72 Cod penal, reţinând în acest sens următoarele: împrejurările precum şi modalitatea de comitere a faptei, persoana inculpatului, care a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârşirea faptei,  nu are antecedente penale.

Ca urmare, la dozarea pedepsei între limitele prevăzute de lege, instanţa va ţine cont de circumstanţele personale ale inculpatului, inclusiv că acesta nu are  antecedente penale, urmând a aplica pentru fapta de contrabandă, o pedeapsă de  2 ani  închisoare.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 Cod penal, cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2  şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004 ), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii” ( aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst. ). Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nicio marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,  instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 Cod penal şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional C.E.D.O., va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Având în vedere faptul că inculpatul a avut o atitudine corespunzătoare în faţa organelor de urmărire penală, recunoscând şi regretând săvârşirea faptei, instanţa apreciază că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate, executarea pedepsei în regim de detenţie putând avea consecinţe nefaste asupra inculpatului şi în consecinţă, în temeiul art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei, stabilind un termen de încercare în condiţiile art.82 alin. 1 Cod penal .

De asemenea, în temeiul art. 359 Cod procedură penală, instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a pedepsei.

Totodată, în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării condiţionate a pedepsei închisorii.

Pe latură civilă, instanţa observă că Direcţia Regională Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale G  s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 5389 lei reprezentând taxe vamale  aferentă ţigărilor transportate de inculpatul L V respectiv 600 pachete.

În aprecierea instanţei, prin obligarea inculpatului la plata sumei de 5389 lei către partea civilă Direcţia Regională Pentru Accize şi Operaţiuni Vamale G reprezentând drepturi vamale şi alte taxe pentru cele 600 pachete de ţigări transportate de către inculpat în condiţiile în care toate ţigările au  fost confiscate şi nu au ajuns în circuitul comercial, s-ar ajunge la o dublă sancţionare din punct de vedere material pentru una şi aceeaşi activitate infracţională. Altfel spus instanţa apreciază că obligarea inculpatului la plata taxelor vamale ca sancţiune civilă reparatorie contravine principiilor răspunderii civile  delictuale.

Pentru a putea fi atrasă răspunderea civilă delictuală a inculpatului, este necesară întrunirea mai multor condiţii respectiv: să se fi cauzat un prejudiciu, să se fi săvârşit o faptă ilicită, între fapta ilicită şi prejudiciu să existe raport de cauzalitate, fapta să fi fost săvârşită cu vinovăţie.

În cauza dedusă judecăţii, instanţa apreciază că nu este îndeplinită condiţia privitoare la existenţa prejudiciului. De principiu, prejudiciul material presupune o lezare certă şi actuală a patrimoniului celui care pretinde producerea prejudiciului respectiv. Însă, în cazul infracţiunii de contrabandă, care este o infracţiune de pericol, nu se poate vorbi despre producerea vreunui  prejudiciu numai transportul mărfurilor de contrabandă, neurmată de introducerea respectivelor mărfuri în circuitul comercial, nefiind de natură a cauza vreun prejudiciu bugetului de stat. Altfel ar fi sat lucrurile în cazul în care s-ar fi reuşit introducerea mărfurilor de contrabandă în circuitul comercial, într-un asemenea caz fiind evident că se produce o fraudare a bugetului de stat prin neplata taxelor vamale. În cazul în care însă, mărfurile de contrabandă sunt interceptate şi ulterior confiscate de către autorităţi, prejudicierea bugetului de stat nu a apucat să se producă, întrucât mărfurile respective nu au apucat să fie valorificate  de către făptuitori şi nici nu există vreo posibilitate ca prejudiciul să se producă în viitor.

În opinia instanţei o atare soluţie este şi în spiritul disp. art.256 lit d din legea 86/2006 privind codul vamal al României potrivit cărora atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, inculpatul este obligat la plata echivalentului lor în lei. Per a contrario, atunci când mărfurile sau bunurile care au făcut obiectul infracţiunii de contrabandă se găsesc şi ulterior sunt confiscate, inculpatul nu va mai fi obligat la plata echivalentului lor în lei. În acest sens este şi practica judiciară Decizia 1644/2003 a instanţei supreme şi practica constantă a Curţii de apel G.

În condiţiile în care, instanţa a înţeles ca să dispună în favoarea statului, confiscarea cantităţii de 600 de pachete de ţigări, datoria vamală s-a stins ca urmare a confiscării, iar obligarea inculpatului şi la plata pretenţiilor civile pe lângă măsura confiscării ar reprezenta o dublă impunere.

În rezolvarea acţiunii civile instanţa va avea în vedere şi hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene Dansk Transport og Logistik împotriva Skatteministeriet, prevederile art. 233 din Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului Uniunii Europene, datoria vamală se stinge dacă mărfurile sunt, în totalitate, reţinute în vederea confiscării la primul birou vamal aflat pe ruta de intrare în comunitate. În speţă, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale G este primul birou vamal aflat pe ruta de intrare în comunitate, iar acesta poate acorda liberul de vamă pentru aceste mărfuri, respectiv, punerea mărfurilor la dispoziție în scopurile prevăzute de regimul vamal sub care au fost plasate.

Fiind respectată dispoziţia comunitară, datoria vamală s-a stins "în cazul în care mărfurile pentru care a luat naştere o datorie vamala in conformitate cu art. 202 sunt puse sub sechestru la introducerea lor neregulata si confiscate simultan sau ulterior".

Pentru aceste motive, în temeiul art. 14 şi 346 alin. 1 Cod procedură penală, cu referire la art. 256, lit. d, din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, respinge cererea părţii civile Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale G, ca fiind nefondată.

De asemenea, în baza art. 118 al. 1, lit. b, C.P., instanţa va dispune confiscarea în favoarea statului, a cantităţii de 600 pachete de ţigări marca ,,Plugarul,, deţinute în camera de corpuri delicate. Textul menţionat arată că bunurile care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea unei infracţiuni se confiscă, deposedarea persoanei de aceste bunuri sau valori în executarea unei sancţiuni penale prevăzute de lege nu constituie expropriere şi nu încalcă în niciun alt mod dreptul de proprietate garantat constituţional.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 410 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat onorariul avocatului din oficiu O L în cuantum de 200 lei va fi achitat din fondurile Ministerului de Justiţie.