Contencios administrativ şi fiscal - anulare act administrativ

Sentinţă civilă 2169 din 27.11.2014


R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR.2169

Şedinţa publică din data de 27 Noiembrie 2014

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1630/88/2014, reclamantul I a solicitat anularea următoarelor prevederi din Regulamentul privind procedura de decontare/debranşare de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică în Municipiul.., aprobat prin H.C.L. nr. 137/2011, modificat şi completat prin H.C.L. nr. 105/2012, H.C.L. nr. 84/2013 şi H.C.L. nr. 85/2014, aprobată în şedinţa ordinară a Consiliului Local al Municipiului .. din 15.05.2014, punctele 5.1.4, 5.1.17, 5.2.alin.1, 5.1.4 lit. f, 5.3.1 – 5.3.7, 5.1.4 lit. d, 5.1.7 alin. 5, 5.1.9, 5.1.13, 5.2 teza a II-a, considerându-le nelegale.

In motivarea acţiunii, se arată următoarele:

Punctele 5.1.4, 5.1.17 şi 5.2. alin.1 din Regulamentul mai sus amintit sunt întemeiate pe art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 al A.N.R.S.C. pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, fără a ţine cont de faptul că dispoziţiile art. 249 din ordinul mai sus amintit, conform cărora „Deconectările individuale nu se pot executa în acele condominii în care nu s-au produs deconectări anterioare intrării în vigoare a prezentului regulament” au fost declarate nelegale prin Sentinţa civilă nr. 18/CA/23.01.2013, pronunţată în dosarul nr. 1389/36/2012 de Curtea de Apel Constanţa, definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 6351/2013 a I.C.C.J.

In aceste condiţii, prevederi dintr-un act administrativ cu caracter normativ, în speţă art. 5.1.4., 5.1.17 şi 5.2. alin. I din Regulamentul privind procedura de deconectare/debranşare de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică în municipiul Tulcea aşa cum a fost modificat şi completat prin H.C.L. nr. 85/2014, nu pot fi întemeiate pe un text dintr-un act administrativ normativ de nivel superior – art. 249 din Ordinul A.N.R.S.C. nr. 91/2007 care a fost declarat în mod irevocabil ca fiind nelegal.

2. Acelaşi punct 5.1.4 la lit. f) impune obţinerea unei autorizaţii de construire în temeiul art. 247 din Ordinul nr. 91/2007, conform căruia „In situaţia în care deconectarea se face cu intenţia înlocuirii sistemului de încălzire centraliza cu un alt sistem de încălzire individual, modificarea sistemului de încălzire individual se va face numai cu autorizaţie de construire, obţinută în condiţiile legii, care va ţine cont de modul individual de evacuare a gazelor de ardere, astfel încât condiţiile de mediu din imediata vecinătate să nu fie influenţate şi să fie respectat principiul de asigurare a unui mediu curat pentru vecini.

Consideră reclamantul că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, debranşarea/deconectarea unei locuinţe (apartament) sau a unui spaţiu cu altă destinaţie de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică nu necesită obţinerea unei autorizaţii de construire întrucât nu face parte din categoria lucrărilor descrise la art. 3 din legea mai sus menţionată.

Dacă legiuitorul ar fi avut în vedere obţinerea unei autorizaţii de construire în sensul Legii nr. 50/1991 pentru efectuarea lucrărilor de debranşare/deconectare de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică n-ar fi impus un termen atât de scurt pentru soluţionarea unei cereri de debranşare – art. 30 alin. 5 din Legea nr. 325/2006 – legea serviciului public de alimentare cu energie termică „Debranşările/deconectările prevăzute de alin. 1 . 3 se efectuează numai de operatorul care are şi calitatea de furnizor, în maximum 45 zile de la data solicitării, după verificarea documentelor care dovedesc îndeplinirea condiţiilor impuse”.

In acelaşi timp, termenul care obligă operatorul care are şi calitatea de furnizor să efectueze debranşarea (în maximum 45 de zile de la data solicitării) este nesocotit de Regulamentul privind procedura de deconectare/debranşare de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică aşa cum a fost modificat şi completat – prin H.C.L. nr. 85/2014 conform căruia cererile se depun în perioada 15 mai – 15 iunie iar debranşările se efectuează în perioada 1 – 20 octombrie (punctele 5.3.1. – 5.3.7) din Regulamentul privind procedura de deconectare/debranşare de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, motiv pentru care şi aceste prevederi normative sunt nelegale întrucât ele contravin dispoziţiilor art. 30 alin. 5 din Legea nr. 325/2006.

După ce la punctul 5.1.4 lit. a), b), c), e) şi f) precizează care sunt documentele necesare a fi depuse în dosarul de debranşare la punctul 5.1.4. lit. d) din acelaşi regulament, pârâtul emană atenţionări pentru eventualii solicitanţi cu privire la „costurile generate de întocmirea şi punerea în practică a documentaţiei tehnice”, costuri ce cad exclusiv în sarcina solicitantului, care nu sunt deloc neglijabile şi care ar fi trebuit să fie transpuse detaliat în regulament Tot sub forma unei atenţionări (punctul 5.1.7. alin. 5), autoritatea deliberativă înţelege să comunice eventualilor solicitanţi cui aparţine răspunderea pentru modul cum au fost executate lucrările de debranşare şi pentru încheierea procesului-verbal de recepţie, în cazul în care la executarea lucrărilor se folosesc subcontractanţi.

Astfel, textele introduse la pct. 5.1.4 lit. d) şi punctul 5.1.7 alin. 5 din regulament încalcă prevederile art. 36 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă conform cărora actele normative trebuie să fie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie.

Punctele 3.1.9 şi 5.1.13 din regulamentul mai sus amintit aşa cum a fost modificat şi completat prin H.C.L. nr. 85/2014, obligă solicitantul să achiziţioneze o centrală de apartament fără a lua în considerare că sintagma „sursă alternativă de căldură” prevăzută la art. 251 lit. b) din Ordinul nr. 91/2007 nu este sinonimă cu „centrală de apartament”.

Apreciază reclamantul ca fiind nelegale şi dispoziţiile pct. 5.2.II – teza a II-a din regulament aşa cum a fost modificat şi completat prin H.C.L. nr. 85/2004, întrucât acestea încalcă principiul neretroactivităţii normelor juridice – Constituţia României şi Legea nr. 24/2000.

Pârâtul Consiliul Local al Municipiului.. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

In cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 se reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică utilizată pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului.

Potrivit acestui act normativ, înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centraliza (numit în continuare SACET) constituie obligaţii ale autorităţilor administraţiei publice locale. De asemenea, în temeiul Legii nr. 325/2006, autorităţile de reglementare competente sunt Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C. şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, denumită în continuare A.N.R.E.

Prin Ordinul nr. 91/2007 emis de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile publice de Gospodărie Comunală s-a aprobat Regulamentul-cadru al serviciului public de alimentare cu energie termică, prevederile acestuia aplicându-se serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (SACET), înfiinţat şi organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, indiferent de mărimea acestora.

Prin H.C.L. nr. 137/26.05.2011 a Consiliului Local al Municipiului.. a fost adoptat Regulamentul de decontare/debranşare de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul...

Acesta a fost modificat şi completat ulterior prin H.C.L. nr. 105/2012, H.C.L. nr. 84/2013 şi H.C.L. nr. 85/2014 adoptată în şedinţa ordinară a Consiliului Local al Municipiului..din 15.05.2014.

 Prevederile considerate de reclamant ca fiind nelegale sunt cele intervenite prin acest din urmă act normativ, H.C.L. nr. 85/2014.

Instanţa reţine că sunt nelegale prevederile cuprinse la pct. 5.5.1.4, pct. 5.2 alin. 1, pct. 5.1.4 lit. f, pct. 5.1.4 lit. d, pct. 5.1.7 alin. 5, pct. 5.1.9 şi pct. 5.1.13.

Astfel, la pct. 5.1.17 din Regulament, aşa cum a fost modificat prin H.C.L. nr. 85/2014 s-a prevăzut că, în condiţiile în care se folosesc subcontractanţi, răspunderea pentru modul cum au fost executate lucrările şi pentru încheierea procesului-verbal de recepţie este a firmei parte în contract.

De asemenea, la pct. 5.2 alin.1 s-a stipulat faptul că, în conformitate cu art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 al A.N.R.S.C. nu se emite avizul favorabil pentru decontare în situaţia în care nu se poate face dovada a cel puţin o decontare totală legală de la sistemul de termoficare efectuată în condominiu din care face parte apartamentul pentru care se doreşte decontarea, prin procesul-verbal încheiat anterior datei solicitării.

Potrivit art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al Serviciului public de alimentare cu energie termică emis de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală, „Decontările individuale nu se pot executa în acele condominii în care nu s-au produs deconectări anterioare intrării în vigoare a prezentului regulament”

Prin sentinţa civilă nr. 18/CA/23 ianuarie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosar nr. 1389/36/2012, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 6351/2013 a I.C.C.J., a fost admisa excepţia de nelegalitate a art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 emis de A.N.R.S.G.C. şi s-a constatat nelegalitatea art. 249 din Ordinul nr. 91/2007.

S-a reţinut prin aceste două hotărâri judecătoreşti că, potrivit art. 30 alin. 2 din Legea nr. 325/2006, deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiţii cumulative:

a) acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât şi pe verticală:

b) acordul scris al asociaţiei de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenţiei de realizare a unui sistem individual de încălzire;

c) anunţarea, în scris, a operatorului care are şi calitatea de furnizor, cu cel puţin 30 de zile înainte.

Fara a avea un corespondent in Legea nr. 325/2006, norma cuprinsa in art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 este nelegala, pentru ca instituie o condiţie suplimentara in cazul deconectării individuale si anume, aceea ca, in condominiul respectiv, sa fi fost executate deconectări individuale anterior datei la care a intrat in vigoare regulamentul-cadru aprobat prin acest ordin.

S-a mai reţinut că susţinerea emitentului actului are ca fundament juridic dispoziţiile art. 3 lit. g) din Legea nr. 325/2006, care consacră principiul „un condominiu – un sistem de încălzire” se dovedeşte a fi nefondată, întrucât principiile şi obiectivele definesc domeniul de reglementare a legii, cuprins în Capitolul I, în mod distinct de Capitolul VI, referitor la Piaţa de energie termică şi care, la Secţiunea a 5-a privind protecţia utilizatorului de energie termică prevede la art. 30 alin. 2 în mod expres şi limitativ condiţiile cumulative pentru decontarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu.

Fiind emis în executarea şi în aplicarea Legii nr. 325/2005, Ordinul nr. 91/2007 a prevăzut în art. 246 – 252 din Capitolul V „Utilizatorii energiei termice” acele condiţii necesare pentru deconectările individuale ale unor apartamente situate în imobile de locuit tip bloc – condominii, alimentate cu energie termică din sistemul energetic de interes local şi în consecinţă, această reglementare trebuie să fie conformă celei cuprinse în actul normativ cu forţă juridică superioară şi care nu impune condiţia suplimentară adăugată fără temei de către autoritatea emitentă şi anume ca, decontarea individuală să fie executată într-un condominiu în care s-au produs deconectări anterioare intrării în vigoare a regulamentului aprobat prin ordinul respectiv.

Chiar dacă în cauza de faţă nu s-a solicitat anularea dispoziţiilor art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 şi deşi potrivit art. 4 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, soluţia dată cu privire la excepţia de nelegalitate este valabilă numai în faţa instanţei în care a fost invocată, instanţa nu poate să nu observe că dispoziţiile art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 dat în baza Legii nr. 325/2006 este contrar acesteia.

In consecinţă, prevederile art. 5.1.17 şi art. 5.2 alin. 1, fiind emise în baza art. 249 din Ordinul nr. 91/2007 sunt nelegale.

Sunt nelegale şi prevederile art. 5.1.4. lit. d) din Regulament.

Conţinutul acestei dispoziţii este următorul:

„In cadrul Comisiei de debranşare se verifică existenţa la dosar a următoarelor acte (în conformitate cu art. 246, 247, 248, 249, 250 din Ordinul nr. 91/2007 al A.N.R.S.C.);

d) Se atenţionează eventualii solicitanţi să ia în calcul şi costurile generate de întocmirea şi punerea în practică a documentaţiei tehnice (proiect şi execuţie), care reconsideră ansamblul instalaţiilor termice, aprobată de către furnizor.”

Potrivit art. 36 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie”.

Or, textul art. 5.1.4. lit. d) este redactat cu încălcarea acestor prevederi legale.

El emite atenţionare pentru eventualii solicitanţi cu privire la costurile generate de întocmirea şi punerea în practică a documentaţiei tehnice, fără să arate detaliat în ce constau aceste costuri.

Instanţa reţine că este nelegală şi dispoziţia cuprinsă la art. 5.1.7. alin. 5 fiind redactată de asemenea cu nerespectarea dispoziţiilor art. 36 alin. 1 din Legea nr. 24/2000.

Textul acestei prevederi este următorul:

„Consumatorul (prin asociaţia de proprietari) va proceda la efectuarea lucrării (echilibrarea sau reconsiderarea instalaţiei, cu distribuţie inferioară/superioară sau pe orizontală), urmând să înainteze furnizorului procesul-verbal de recepţie. Executantul lucrării, este necesar să analizeze următoarele.

- In condiţiile în care se folosesc subcontractanţi, răspunderea pentru modul cum au fost executate lucrările şi pentru încheierea procesului-verbal de recepţie este a firmei parte în contract.”

Ori, prin aceste dispoziţii, autoritatea deliberativă emite tot o atenţionare cu privire la cei care răspuns pentru modul cum au fost executate lucrările de debranşare şi pentru încheierea procesului-verbal de recepţie, în cazul în care la executarea lor se folosesc subcontractanţi.

Sunt nelegale şi prevederile de la pct. 5.1.9 şi cele de la pct. 5.1.13 din Regulament care au următorul conţinut:

5.1.9.„După aceea, solicitantul va face dovada că şi-a achiziţionat o sursă alternativă de încălzire (conform Ordinului nr. 91/2007 al A.N.R.S.C. – centrală de apartament.”

5.1.13 „In urma eliberării avizului de deconectare, solicitantul îşi montează centrală termică, comisia de debranşare dispune efectuarea sigilării şi eliberarea procesului-verbal de constatare a debranşării, urmând ca acesta să fie semnat de cele trei părţi: asociaţia de proprietari, proprietarul şi împuternici operator SACET.”

Aceste prevederi din Regulament obligă solicitantul să achiziţioneze o centrală de apartament în condiţiile în care art. 251 lit. b) din Ordinul nr. 91/2007 al A.N.R.S.C. prevede că decontarea unui consumator de energie termică într-un condominiu este interzisă în următoarea situaţie: b) decontarea totală fără asigurarea încălzirii spaţiului cu destinaţie de locuinţă sau altă destinaţie cu o sursă alternativă de producere a energiei termice.

Ori, sintagma „sursă alternativă” de căldură prevăzută de art. 251 lit. b) nu  este sinonimă cu „centrală termică”.

Instanţa constată că este nelegal şi pct. 5.1.4. lit. f) din Regulament potrivit cu care în cadrul Comisiei de debranşare se verifică existenţa la dosar (în conformitate cu art. 246, 247, 248, 249, 250 din Ordinul nr. 91/2007 al A.N.R.S.C.) a autorizaţiei de construcţie conform art. 247 din ordinul nr. 91/2007 al A.N.R.S.C.

Potrivit art. 247 din Ordinul nr. 91/2007: „ în situaţia în care deconectarea se face cu intenţia înlocuirii sistemului de încălzire centralizat cu un alt sistem de încălzire individual, modificarea sistemului de încălzire individual se va face numai cu autorizaţie de construire, obţinută în condiţiile legii, care va ţine cont de modul individual de evacuare a gazelor de ardere, astfel încât condiţiile de mediu din imediata vecinătate să nu fie influenţate şi să fie respectat principiul de asigurare a unui mediu curat pentru vecini.”

Ori, autorizaţia de construire pe care o impune pct. 5.1.4. lit. f) din Regulament este o condiţie care nu este prevăzută de lege iar autorizaţia necesară debranşării/deconectării de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, nu este echivalentă cu autorizaţia de construire prevăzută de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.

Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 50/1991,

Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:

a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;

b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;

c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;

d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;

e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;

f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;

g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;

Ori, în accepţiunea Legii nr. 50/1991, lucrările de debranşare/deconectare de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice, nu modifică nici structura de rezistenţă şi nici aspectul arhitectural al construcţiilor, ci sunt lucrări care se încadrează în prevederile art. 11 alin. 1 lit. f) reprezentând „reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau contorizare a consumurilor de utilităţi”.

Argumentul autorităţii deliberative cum că „montarea sistemelor individuale de încălzire presupune respectarea unor norme imperative cu privire la soluţiile de evacuare a gazelor, ce nu pot fi stabilite decât prin autorizaţie de construcţie nu poate fi acceptat întrucât legea face vorbire despre „sursă alternativă de căldură” – art. 251 lit. b) din Ordinul A.N.R.S.C. nr. 91/2007 şi nu despre „centrală de apartament care să necesite soluţii pentru evacuarea gazelor”.

Instanţa reţine că este neîntemeiată cererea privind anularea dispoziţiilor cuprinse la pct. 5.3.1 – 5.3.7. şi pct. 5.2 alin. II teza a II-a.

Astfel, cererile de intenţie se depun în perioada 15 mai – 15 iunie.

Operatorul SACET anunţă asociaţia de intenţia de debranşare în perioada 15 – 20 iunie;

Întocmirea dosarului de debranşare conform art. 5.1.4 inclusiv a proiectului şi depunerea la operatorul SACET se realizează între 20 iunie – 30 iulie.

Verificarea dosarelor şi eliberarea avizelor de principiu pentru efectuarea lucrărilor de echilibrare hidraulică sau reconsiderare se efectuează între 31 iulie – 14 august.

In perioada 15 august – 15 septembrie se vor efectua lucrările de echilibrare hidraulică sau reconsiderare conform proiectelor şi se vor întocmi procesele-verbale de recepţie conform art. 5.1.8.

In perioada 15 septembrie – 30 septembrie se completează dosarul de debranşare cu dovada sursei alternative de încălzire (centrală termică de apartament) şi eliberarea avizelor de deconectare.

In perioada 1 octombrie – 20 octombrie se vor efectua lucrările de debranşare, sigilare şi întocmirea procesului-verbal de debranşare.

Potrivit dispoziţiilor art. 32 lit. c din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, operatorul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat are dreptul să stabilească condiţiile tehnice de branşare sau de debranşare a utilizatorilor de energie termică la instalaţiile aflate în administrarea lor, cu respectarea normativelor tehnice în vigoare şi a reglementărilor emise de A.N.R.S.C.

Decontările/debranşările nu se pot realiza în timpul sezonului de încălzire şi se efectuează numai de către operatorul care are şi calitatea de furnizor, în termen de maxim 45 de zile de la data solicitării, după verificarea documentelor care dovedesc îndeplinirea condiţiilor cumulative impuse. Această dispoziţie se referă stricto sensu la operaţiunea de deconectare, respectiv la sigilarea instalaţiilor şi întocmirea procesului-verbal de debranşare.

Etapele ce trebuie parcurse în cadrul procedurii de debranşare, precum şi întocmirea dosarului de debranşare presupun implicarea mai multor factori, diligenţele privind respectarea acestui termen neaparţinând în exclusivitate operatorului serviciului de alimentare cu energie termică.

Din punct de vedere procedural, până la data de 15 iunie se primesc solicitările de debranşare acestea fiind centralizate la nivelul operatorului şi soluţionate până la data de 30 iunie. După centralizarea cererilor de debranşare înregistrate, se îndeplinesc demersurile pentru realizarea proiectelor de reechilibrare hidraulică, prin intermediul experţilor autorizaţi. Această procedură are ca scop asigurarea unor aspecte organizatorice de natură să faciliteze operaţiunile pe care trebuie să le îndeplinească solicitanţii de debranşări. După analizarea proiectelor de reechilibrare hidraulică, începe execuţia lucrărilor, la finalizarea acestora realizându-se debranşarea propriu-zisă.

Procedura de debranşare implică în aceste condiţii soluţionarea cererilor în termenul de recomandare de 45 de zile, cu asigurarea parcurgerii tuturor etapelor şi programarea efectivă a debranşărilor propriu-zise în intervalul 01 – 20 octombrie. Cât timp solicitarea de debranşare este soluţionată favorabil şi cu asigurarea îndeplinirii tuturor etapelor şi procedurilor legale, nu se poate reţine o nerespectare a acestui termen.

Cât priveşte pct. 5.2 alin. II teza a II-a, aceasta prevede că proprietarii imobilelor debranşate parţial au obligaţia să urmeze procedura pentru debranşare totală, în caz contrar, începând cu sezonul 2014 – 2015 vor fi consideraţi branşaţi cu întreaga suprafaţă.

Se constată că dispoziţiile art. 251 lit. a) din Ordinul A.N.R.S.C. nr. 91/2007 interzic expres debranşările parţiale, operând astfel implicit o corelare a acestei prevederi a Regulamentului cu dispoziţiile legale în vigoare.

In raport de toate aceste considerente, urmează a se admite în parte acţiunea şi a se anula următoarele dispoziţii din H.C.L.al Municipiului.. nr.137/26.05.2011 privind aprobarea regulamentului de deconectare/debranşare de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Tulcea, modificată şi completată prin H.C.L. nr. 105/2012, H.C.L. nr. 84/2013 şi H.C.L. nr. 85/2014: pct. 5.1.17, pct. 5.2 alin. I, pct. 5.1.4 lit. f, pct. 5.1.4 lit. d, pct. 5.1.7 alin. 5, pct. 5.1.9 şi pct. 5.1.13

Urmează a se respinge cererea privind anularea dispoziţiilor cuprinse la pct. 5.3.1 - 5.3.7 şi pct. 5.2 alin. II teza a II-a din acelaşi act normativ.

Domenii speta