Încadrarea personalului din spitale

Încadrarea personalului din spitale, din Clinica de Oncologie Radioterapie, Laborator Telecobaltoterapie în grupa I de muncă înainte de 01.04.2001 şi în condiţii deosebite de la 01.04.2001 până la 12.07.2007. Lipsa avizului ITM pentru încadrarea în condiţii speciale după 12.07.2007

Prin cererea înregistrată la data de 14.05.2013 la Tribunalul Dolj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamanta D.M. a chemat în judecată pârâtul SPITALUL X şi a solicitat instanţei să constate că activitatea desfăşurată de reclamantă, în perioada  14.04.1997 -  01.04.2001 se încadrează în grupa I de muncă potrivit Ordinului 50/1990 anexa I pct. 93 în procent de 100%, că activitatea desfăşurată de reclamantă după 01.04.2001 şi până la pronunţarea hotărârii se încadrează în condiţii speciale de muncă potrivit  HG 1025/2003 anexa 1 pct 2  şi  să oblige pârâta să îi elibereze o adeverinţă în acest sens.

În motivare, reclamanta a arătat că în perioada 14.04.1997 şi până în prezent şi-a desfăşurat activitatea  în cadrul unităţii pârâte, având funcţia de asistent medical – Clinica de Oncologie Radioterapie, Laborator Telecobaltoterapie.

A învederat  că aparatura din acest laborator are sursă radioactivă incapsulată şi ecranată de un container numit cap de iradiere care din cauza dispozitivelor ataşate pentru ajustarea şi delimitarea câmpurilor de tratament conduc la scăpări radioactive iminente asupra persoanelor ce îşi desfăşoară activitatea în acest mediu. Arată că această aparatură , emite radiaţii chiar dacă este închisă total. Valorile acestor scăpări sunt peste limita admisă de normele de securitate radiologică , în plus pe lângă aceste radiaţii existând şi risc de contaminare radioactivă.

A mai precizat reclamanta că locul de muncă prezintă risc radiologic IV, deoarece presupune expunerea la radiaţii nucleare peste limita unei persoane obişnuite, ce nu pot fi înlăturate total şi conduce  la efecte ce nu pot fi cuantificate bine în timp chiar după ani de zile, inclusiv la descendenţi.

Reclamanta a arătat că deşi în carnetul de muncă are menţiuni că aceasta şi-a desfăşurat  activitatea în grupa I de muncă şi respectiv în condiţii speciale, conform HG 1025/2003 anexa 1 pct. 2, pârâta refuză să îi elibereze adeverinţă în acest sens. A mai precizat reclamanta că se regăseşte în tabelul nominal al  pârâtei cu salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă, tabel ce a fost comunicat şi Casei de Pensii la data de 15.02.2005.

Reclamanta a arătat şi faptul  că datorită acestor condiţii de muncă , primeşte spor .

În drept, sunt aplicabile prevederile HG 1025/2003 , precum şi art. 39 alin 1 lit f , art 38 , art 34 alin 5 şi  art 40 alin 2 lit h din Codul muncii.

În dovedirea acţiunii reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu un martor şi expertiză tehnică.

Reclamanta a depus în dovedire, xerocopii certificate pentru conformitatea cu originalul de pe CI şi carnet de muncă, adresă spital, notă de constatare, buletin de verificare a eficacităţii ecranelor de protecţie, procese verbale ale Comisiei Naţionale pentru controlul activităţii nucleare, autorizaţii pentru desfăşurarea de activităţi din domeniul nuclear.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

 A arătat că începând cu 14.04.1997 reclamanta  şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Secţiei Clinice Oncologie Radioterapie, în Laboratorul Telecobaltoterapie.

Pârâtul  a arătat că începând cu 01.04.2001, data apariţiei HG 261/2001,  a fost avizată încadrarea în condiţii deosebite de muncă a laboratorului de radioterapie  până la 01.01.2005, fiind virate şi contribuţiile CAS de către angajator.

A mai arătat că începând cu 01.06.2005 , în conformitate cu HG 1025/2003 anexa I pct 2 laboratorul de radioterapie a fost încadrat în condiţii speciale  primind autorizaţie în acest sens de la CN CAN Bucureşti. Mai precizează că pentru această perioadă 01.01.2005- 31.12.2006 , s-au reţinut şi virat contribuţiile CAS şi procentul stabilit pentru condiţii speciale  de muncă, fiind depuse declaraţiile în acest sens atât la CAS , cât şi la Casa de Pensii Dolj.

Pârâtul a învederat  instanţei că începând cu anul 2007 Casa de Pensii Dolj nu a mai acceptat încadrarea în condiţii speciale de muncă a Laboratorului de Radioterapie, în lipsa reînnoirii avizului. Ca atare, a făcut demersuri către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei  pentru acordare în continuare a avizelor, fără a se primi un răspuns.

Casa Naţională de Pensii a răspuns  adreselor pârâtei în sensul că potrivit HG 1025/2003, termenul pentru îndeplinirea procedurilor de încadrare  în condiţii speciale a fost până la data de 30.06.2005. În baza acestei hotărâri a fost adoptată Legea 226/2006 conform căreia Laboratorul de radioterapie nu se încadrează în locuri de muncă cu condiţii speciale.

Pârâtul a mai arătat că a făcut numeroase demersuri către instituţiile statului pentru rezolvarea acestei situaţii şi a invocat prevederile Legii 319/2006 precum şi Directiva cadru 89/391.

 Raportându-se la prevederile Legii 263/2010, susţine că  la acest moment nu există cadru legal pentru completarea anexei nr.3  cu alte unităţi decât cele expres şi limitativ enumerate în lege.

În susţinere , a depus un set de înscrisuri :dispoziţii, tabel nominal al Spitalului Clinic, Judeţean nr 1 Craiova, tabele nominale cu persoanele încadrate în condiţii speciale,proces verbal al Casei Naţionale pentru controlul activităţilor nucleare, adrese CNPAS, liste nominalizare  a locurilor de muncă conform HG 1025/2003.

La data de 05.11.2013 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare şi o precizare la acţiune prin care a reiterat cele susţinute în acţiunea introductivă şi în plus a învederat instanţei că este justificată cererea sa întrucât nu a intervenit nicio ameliorare sau modificare a condiţiilor de muncă.

A arătat că, pârâtul a recunoscut că activitatea desfăşurată în perioada 14.04.21997 – 01.04.2001 se încadrează în grupa I de muncă, iar perioada 01.04.2001 – 01.01.2005 pentru care a primit avizul CNCAN, a emis dispoziţia nr. 250/25.04.2002 de încadrare în condiţii deosebite şi a plăti contribuţia corespunzătoare la CAS,  se încadrează în condiţii deosebite de muncă, şi este de acord să-i elibereze o adeverinţă în acest sens.

În ce priveşte  perioada de după 01.01.2005 a susţinut că se încadrează în condiţii speciale, că pârâtul a emis o dispoziţie de încadrare în aceste condiţii, că a înaintat casei de pensii tabelul nominal cu personalul care desfăşoară activitate în aceste condiţii, în care se regăseşte şi reclamanta, că a virat contribuţiile aferente.

După anul 2007 pârâtul nu a mai virat contribuţiile deoarece casa de pensii a refuzat să le mai primească, dar condiţiile de lucru au rămas neschimbate ceea ce justifică încadrarea în continuare a locului de muncă în condiţii speciale şi după această perioadă.

Ca urmare a solicitat să se constate că activitatea s-a încadrat în grupa I de muncă în perioada 14.04.1997 – 01.04.2001, în procent de 100% conform Ordinului 50/1990, anexa I punctul 93, cu obligarea pârâtei să îi elibereze adeverinţă în acest sens, că activitatea desfăşurată în perioada  01.04.2001-01.05.2005 se încadrează în locuri de muncă cu condiţii deosebite potrivit HG 261/2001 cu obligarea pârâtei să îi elibereze adeverinţă în acest sens. Pentru perioada 01.05.2005 şi până la data pronunţării hotărârii a solicitat să se constate că se încadrează în condiţii speciale potrivit HG 1025/2003 anexa I pct 2, şi obligarea pârâtei la eliberarea unei adeverinţe în acest sens.

Reclamanta a solicitat şi obligarea pârâtei la virarea către CAS a contribuţiilor aferente condiţiilor speciale, începând din anul 2007 până în prezent.

În dovedirea celor susţinute a solicitat proba cu acte şi proba testimonială cu un martor, pe care l-a nominalizat.

La termenul din data 27.11.2013 instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri pentru ambele părţi şi proba testimonială cu un martor pentru reclamantă, fiind audiat martora Popa Gheorghiţa,  declaraţia acesteia fiind consemnată şi depusă la dosar.

La solicitarea instanţei casa de pensii a depus la dosar copie după actele depuse de pârât ce au stat la baza plăţii contribuţiei de asigurării sociale pentru condiţii deosebite şi respectiv speciale.

La data de 21.02.2014 reclamanta a depus precizare la acţiune  prin care a solicitat să constate instanţa că activitatea desfăşurată în perioada 01.11.2000-01.04.2001 se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100% , potrivit Ordinului 50/1990 anexa 1 poz. 93, potrivit menţiunilor din carnetul de muncă şi să oblige pârâta să îi elibereze adeverinţă în acest sens.

A solicitat să constate instanţa că activitatea desfăşurată în perioada 01.04.2001 până la pronunţarea hotărârii  se încadrează în locuri de muncă cu condiţii deosebite potrivit HG 261/2001 şi obligarea pârâtei să îi elibereze adeverinţă în acest sens.

A mai solicitat obligarea pârâtei la virarea către CAS a contribuţiilor aferente condiţiilor speciale, începând din anul 2007 până în prezent.

Prin sentinţa nr. 1829/02.04.2014 pronunţată în dosarul nr. 9257/63/2013 a fost admisă în parte acţiunea precizată,  s-a constat că activitatea desfăşurată de reclamantă pentru pârât în funcţia de asistent medical în cadrul Laboratorului Telecobaltoterapie în perioada 14.04.1997 - 1.04.2001 se încadrează în grupa I de muncă potrivit Ordinului 50/1990 anexa I pct.93 în procent de 100%, s-a constat că activitatea desfăşurată de reclamantă pentru pârât în funcţia de asistent medical în cadrul Laboratorului Telecobaltoterapie în perioada 1.04.2001 - 12.03.2007 se încadrează în condiţii deosebite conform HG 261/2001, a fost obligat pârâtul să elibereze reclamantei adeverinţă în acest sens şi să plătească reclamantei 600 lei cheltuieli judiciare, a fost respinsă cererea după 12.03.2007 şi cererea privind virarea CAS, instanţa  reţinând următoarele:

Reclamanta a fost angajata  pârâtului în perioada 14.04.1997 şi până în prezent, desfăşurând  activitatea  în funcţia de asistent medical la  Clinica de Oncologie -Radioterapie, Laborator Telecobaltoterapie.

Având în vedre locul de muncă al reclamantei care era în Clinica de Oncologie -Radioterapie, Laborator Telecobaltoterapie, într-o unitate nucleară de gradul IV, condiţiile nocive, specifice de lucru, caracterizate prin prezenţa radiaţiilor emise de aparatura folosită, peste limita admisă de normele de securitate radiologică, constatate prin buletinele de determinare întocmite de organele abilitate, pârâtul a încadrat activitatea reclamantei în grupa I de muncă, consemnând în carnetul de muncă  al reclamantei acest aspect.

Pârâtul nu a precizat însă procentul de timp din programul normal de lucru în care reclamanta s-.a încadrat în grupa I de muncă, aspect esenţial pentru valorificarea grupei I de muncă la stabilirea şi calculul pensiei, astfel că sub acest aspect instanţa a administrat proba cu martori, fiind audiată martora x.

Din declaraţia martorei audiate în cauză, reiese că reclamanta a desfăşurat activitatea conform contractului de muncă în mediu nociv pe parcursul întregului program de lucru, deci 100% din timpul de lucru.

Ca urmare, constatând că reclamanta justifică un interes pentru promovarea acţiunii în sensul stabilirii tuturor elementelor prevăzute de lege  pentru a se putea valorifica grupa I de muncă, elemente care lipsesc din menţiunile făcute de pârât în carnetul de muncă al reclamantei şi care nu au fost suplinite prin eliberarea până la pronunţarea prezentei hotărâri a unei adeverinţe corespunzătoare, care să respecte toate condiţiile de formă prevăzute de normele de aplicare a legii 263/2010, instanţa a admis primul capăt de cerere.

A constat că activitatea desfăşurată de reclamantă pentru pârât în funcţia de asistent medical în cadrul Laboratorului Telecobaltoterapie în perioada 14.04.1997 - 1.04.2001 se încadrează în grupa I de muncă potrivit Ordinului 50/1990 anexa I pct.93 în procent de 100%.

În temeiul art.40 alin.2 lit. h) din Codul muncii, instanţa a obligat pârâtul să elibereze reclamantei o adeverinţă în acest sens.

În ceea ce  priveşte capătul de cerere astfel cum a fost precizat, referitor la constatarea încadrării activităţii reclamantei în condiţii deosebite de muncă, se reţin următoarele:

Începând cu 01.04.2001 prin intrarea în vigoare a legii 19/2000 au fost abrogate dispoziţiile Ordinului 50/1990 privind grupele de muncă şi au fost reglementate condiţiile deosebite de muncă şi condiţiile speciale de muncă.

Potrivit disp. art. 19 din Legea nr. 19/2000 au fost prevăzute următoarele:

 „(1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esenţial capacitatea de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc.

 (2) Criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi a Ministerului Sănătăţii.

 (3) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2) se va adopta în termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 (4) Locurile de muncă în condiţii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de muncă sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de muncă, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute la alin. (2).

 (5) Avizul inspectoratului teritorial de muncă este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite.”

În conformitate cu pct. 16 din Ordinul nr. 340 din  4 mai 2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, nominalizarea persoanelor care lucrează în locuri de muncă în condiţii deosebite, cu respectarea criteriilor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, se face de către angajator în baza avizului acordat de inspectoratul teritorial de muncă. Angajatorul este obligat să depună la casa teritorială de pensii, la definitivarea contractului colectiv de muncă, avizul inspectoratului teritorial de muncă prin care se dovedeşte încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite. Persoanele asigurate pe bază de declaraţie sau de contract de asigurare, care lucrează în locuri de muncă în condiţii deosebite, solicită inspectoratului teritorial de muncă avizul pentru încadrarea locului de muncă în condiţii deosebite, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001.

În temeiul art. 19 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, a fost adoptata H.G. nr. 261 din 22 februarie 2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

În raport de disp. art. 3 din H.G. nr. 261 din 22 februarie 2001, încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite s-a făcut în cadrul următoarei metodologii, alcătuită dintr-o succesiune recomandată de operaţiuni specifice şi care constau în:

„a) nominalizarea în vederea încadrării locurilor de muncă în condiţii deosebite şi stabilirea criteriilor aplicabile pentru această încadrare, care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, în cadrul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, acolo unde acesta este înfiinţat;

b) expertizarea locurilor de muncă din punct de vedere al protecţiei muncii;

c) efectuarea determinărilor de noxe profesionale, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1); buletinele de determinări trebuie să cuprindă cel puţin următoarele date: unitatea, secţia, atelierul, locul de muncă, noxa profesională, valoarea măsurată, valoarea limită admisă, metodele de măsurare;

d) solicitarea de către angajator de la instituţiile abilitate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei a listei cuprinzând bolile profesionale înregistrate sau a listei cuprinzând efectuarea controlului medical pentru personalul care lucrează în locuri de muncă în condiţii deosebite, pentru determinarea răspunsului specific al organismului;

e) efectuarea evaluării locurilor de muncă nominalizate la lit. a), care se face de angajator împreună cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, în cadrul Comitetului de securitate şi sănătate în muncă acolo unde acesta este înfiinţat, conform anexei nr. 2 sau 3;

f) stabilirea măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici locului de muncă;

g) obţinerea avizului inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu prevederile art. 4;

i) stabilirea locurilor de muncă în condiţii deosebite în conformitate cu art. 19 alin. (4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.”

Pârâtul a parcurs toată această procedură. În plus a avut în vedere prevederile art. 15 din HG 261/2001 potrivit cărora "Locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale încadrate în grupele I şi a II-a de muncă până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri sunt considerate activităţi desfăşurate în condiţii deosebite, cu excepţia celor care, conform prevederilor Legii nr. 19/2000, sunt prevăzute ca fiind activităţi desfăşurate în locuri de muncă în condiţii speciale".

Astfel  începând cu 01.04.2001 pârâtul a încadrat personalul de la Laboratorul de Tebaltoterapie din care face parte reclamanta în condiţii deosebite de muncă aşa cum prevedea HG 261/2001, aspect menţionat şi în carnetul de muncă al reclamantei şi în întâmpinarea depusă la dosar.

De asemenea încadrarea în condiţiile deosebite de muncă a fost confirmată şi de Casa Judeţeană de Pensii Dolj în răspunsul de la fila 113, la care au fost anexate actele ce au stat la baza încadrării în condiţii deosebite.

Astfel instanţa constată că în luna decembrie 2001 cu adresa nr. 26816/20.12.2001 pârâtul  a depus la Casa de Pensii Dolj documentele necesare încadrării în condiţii deosebite fila 113, 116, respectiv avizul de încadrare în condiţii deosebite eliberat de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 6920/3659/6921/36960 din 07.11.2001, valabil pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de funcţionare, fila 117,  tabelul cu personalul ce-şi desfăşoară activitatea în unităţile nucleare, întocmit în conformitate cu dispoziţiile nr. 250/25.04.2002, nr. 298/14.05.2001 – filele 69- 72 emise de conducerea pârâtului de încadrare în condiţii deosebite, copii după autorizaţiile de funcţionare eliberate de CNCAN pentru fiecare laborator, filele 118 şi urm.

Începând cu data de 01.04.2001 pârâtul  a depus lunar la Casa de Pensii Dolj declaraţiile nominale lunare în care a menţionat locul de muncă al reclamantei ca fiind în condiţii deosebite şi a plătit contribuţia de asigurări sociale corespunzătoare, aşa cum rezultă din înscrisurile de la filele 128 şi urm. fiind astfel respectate de către pârât şi dispoziţiile art. 5 din HG 261/2001.

Având în vedere că pârâtul a urmat într-u totul procedura reglementată de HG 261/2001 privind încadrarea locului de muncă al reclamantei în condiţii deosebite de muncă, aspect necontestat nici de Casa de Pensii Dolj şi a  plătit contribuţia de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor deosebite, începând cu 01.04.2001 instanţa a constat că activitatea desfăşurată de reclamantă pentru pârât în funcţia de asistent medical în cadrul Laboratorului Telecobaltoterapie în perioada 1.04.2001 - 12.03.2007 se încadrează în condiţii deosebite conform HG 261/2001.

În ce priveşte data până la care activitatea se încadrează în condiţii deosebite instanţa reţine că este 12.03.2007, data intrării în vigoare a HG 246/2007  privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

Astfel potrivit art. 1 din HG 246/2007 "(1)Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, avizele de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, valabile până la data de 6 martie 2007 inclusiv, acordate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi reînnoite potrivit metodologiei stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri", iar potrivit art. 3 din HG 246/2007 "Reînnoirea avizelor de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, emise de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, se acordă de către această instituţie în condiţiile prezentei hotărâri".

Aceste dispoziţii se coroborează cu prevederile  art. 8 din HG 261/2001 potrivit cărora  "(1)Angajatorii care şi-au nominalizat locuri de muncă în condiţii deosebite şi care nu se încadrează în prevederile art. 7 sunt obligaţi ca pe o perioadă de 6 ani de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, să ia toate măsurile tehnico-organizatorice pentru a normaliza condiţiile de muncă în conformitate cu Legea nr. 90/1996, republicată, cu Normele generale de protecţie a muncii, Normele specifice de securitate a muncii sau cu alte reglementări aplicabile în domeniu.

(2)În perioada prevăzută la alin. (1) locurile de muncă se consideră încadrate în locuri de muncă în condiţii deosebite pe toată durata luării măsurilor tehnico-organizatorice pentru normalizarea condiţiilor de muncă"

De altfel aceasta este data de la care Casa de Pensii Dolj nu a mai acceptat ca pârâtul să menţioneze în declaraţiile nominale lunare condiţiile deosebite şi nici să plătească contribuţia pentru condiţii deosebite, aşa cum rezultă din adresele nr. 123/12.02.2007 şi nr. 3128/20.03.2007 filele 80-81

Pârâtul nu a mai urmat procedura pentru reînnoirea avizului la data intrării în vigoare a HG 246/2007 care la rândul ei modificată prin H.G.  nr. 1622 din 10 decembrie 2008 cu privire la procedura de reînnoire a avizelor până la data de 31 12 2009, iar ulterior prin H.G.  nr. 1627 din 29 decembrie 2009, cu privire la procedura de reînnoire a avizelor până la data de 31.12.2010.

Ca urmare după data de 12.03.2007 activitatea reclamantei nu mai poate fi încadrată în condiţii deosebite, instanţa neputând să se substituie angajatorului pentru parcurgerea unor etape obligatorii.

Prin decizia nr. 818/03.07.2008, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.1 , art.2 alin 3 şi art.27 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

Prin decizia nr. 819/03.07.2008, Curtea Constituţională a statuat că înţelesul prevederilor O.G. nr. 137/2000 prin care se conferă instanţelor judecătoreşti competenţa de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative este neconstituţional, întrucât încalcă principiul separaţiei puterilor consacrat în art.1 alin 4 din Constituţie şi în art.61 alin 1 în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare.

 De altfel, Curtea Constituţională, în considerentele deciziei sus menţionate ,a arătat faptul că misiunea instanţelor judecătoreşti este aceea de a soluţiona, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existenţa, întinderea şi exercitarea drepturilor lor subiective.

Nefinalizarea procedurii prevăzute de lege şi alte acte normative,  inacţiunea sindicatelor sau a reprezentanţilor salariaţilor care nu au contestat refuzul sau omisiunea inspectoratului teritorial de muncă sau a CNCAN de a acorda avizele solicitate în mod imperativ de lege, (având posibilitatea legală de a se adresa instanţei de contencios administrativ pentru a contesta refuzul autorităţilor de a emite avizul în discuţie, în temeiul Legii nr. 554/2004, coroborate cu disp. art. 21 din Constituţie şi art. 6 din CEDO care garantează accesul la justiţie) nu îi îndreptăţeşte pe salariaţi să formuleze o acţiune în constatare a condiţiilor de muncă deosebite , cu eludarea anumitor etape şi termene  în procedura  constatării acestora.

Instanţa specializată în soluţionarea conflictelor de muncă nu este nici învestită să analizeze refuzul I.T.M. sau CNCAN în a emite avizul respectiv, după cum nici nu ar fi competentă să se pronunţe pe modul în care o autoritate publică a înţeles să îşi îndeplinească atribuţiile conferite de lege, în raport cu anumite persoane de care nu este legată în temeiul unor contracte de muncă.

Pentru aceste motive, instanţa va respinge  ca neîntemeiată cererea de constatare a condiţiilor deosebite de muncă pentru perioada 12.03.2007 – prezent, precum şi capetele accesorii de cerere – emiterea unei adeverinţe în acest sens şi obligarea la plata contribuţiilor specifice.

Mai este de menţionat faptul că pârâtul nu a urmat procedura pentru reînnoirea avizului pentru condiţii deosebite conform HG 246/2007 pentru că a iniţiat demersuri pentru încadrarea locurilor de muncă respective în condiţii speciale, conform HG 1025/2003, aşa cum rezultă din înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată şi din susţinerile din întâmpinare. Nu a finalizat însă corespunzător acea procedură, deoarece deşi a parcurs toate etapele,  nu a solicitat şi nu a obţinut  avizul final de încadrare în condiţii speciale, de la Comisia pentru acordarea avizelor de încadrare în condiţii speciale, constituită în cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Acesta era singura abilitată să acorde avizul pentru încadrarea în condiţii speciale potrivit art. 6 din HG 1025/2003, iar pârâtul avea obligaţia conform art.5 alin.3 din HG 1025/2003 să depune la secretariatul Comisiei pentru acordarea avizelor de încadrare în condiţii speciale un dosar cuprinzând documente enumerate de acelaşi articol. Prin faptul că nu a

Demersurile făcute de angajator după 30.06.2006, după desfiinţarea comisiei nu prezintă relevanţă deoarece legea a prevăzut un termen limită imperativ în care trebuia solicitat şi obţinut avizul, termen  care nu a fost respectat de angajator.

În temeiul art. 453 din noul C.p.c. instanţa a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 600 de lei reprezentând cheltuieli de judecată – onorariul avocatului dovedit  cu chitanţa depusă la dosar.

Domenii speta

Spete similare