Temeiul prevăzut de art. 16 lit. b C.pr.pen. Fapta nu este prevăzută de legea penală

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢĂ PENALĂ

NR. 16/2015

17.02.2015

Domeniu asociat: Plângere împotriva soluţiei de neurmărire.

Titlu: Temeiul prevăzut de art. 16 lit. b C.pr.pen. Fapta nu este prevăzută de legea penală.

Pe rol fiind soluţionarea plângerii formulate de petenta S.E. împotriva ordonanţei nr. 13/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa din camera de consiliu din data de 10.02.2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta încheiere, când judecătorul, având în vedere dispoziţiile art. 391 alin. 1 C.pr.pen., a stabilit termen pentru pronunţare la data de 17.02.2015.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Deliberând asupra plângerii formulate de petenta S.E., constată următoarele:

Prin ordonanţa nr. X/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, art. 314 alin. 1 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., clasarea cauzei privind pe suspectul P.V., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor, prevăzute de art. 188 C.pen., soluţie ce a fost menţinută prin ordonanţa de respingere a plângerii nr. Y/II/2/2014 din 30.12.2014 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalului Gorj.

Împotriva soluţiei a formulat plângere petenta S.E., mama defunctului S.I., cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub numărul Z/95/2015 la data de 22.01.2015.

În motivarea plângerii s-a arătat că în mod greşit s-a reţinut de către procuror că fapta nu există, arătându-se că ordonanţa este total nemotivată şi că ar fi necesară efectuarea unei expertize mai atente a securii, pentru a se stabili dacă aceasta era aptă să provoace leziunile constatate la nivelul craniului, în cauză fiind indicii temeinice că a fost săvârşită infracţiunea de omor.

De asemenea, s-a arătat că în motivarea ordonanţei de clasare se reţine faptul că victima consumase băuturi alcoolice, aspect ce se contrazice cu raportul de expertiză medico-legală, din care rezultă că victima nu consumase alcool înainte de deces.

Astfel, a solicitat admiterea plângerii şi restituirea cauzei la procuror pentru completarea probatoriului, în sensul de a se efectua o expertiză pentru a se stabili legătura de cauzalitate dintre leziunile atestate în actul medico-legal şi decesul victimei, precum şi pentru identificarea autorului sau autorilor faptei.

În drept plângerea nu a fost motivată.

În conformitate cu dispoziţiile art. 341 alin. 2 C.pr.pen., în procedura de cameră preliminară s-a stabilit termen de soluţionare a plângerii la data de 10.02.2015, termen pentru care au fost citate părţile, comunicându-se copia plângerii Parchetului de pe lângă Tribunalului Gorj şi intimatului P.V., cărora li s-a pus în vedere că au posibilitatea de a depune note scrise cu privire la temeinicia ori admisibilitatea plângerii.

Cu adresa nr. X/P/2014 din 27.01.2015, a fost înaintat dosarul nr. Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, iar până la termenul de soluţionare, intimatul nu a depus la dosar note scrise, însă fiind prezent la termenul de judecată, a solicitat respingerea plângerii, arătând că este nevinovat.

Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară constată că plângerea este nefondată, astfel că, în baza art. 341 alin. 6 lit. a C.pr.pen. o va respinge, din următoarele considerente:

Prin ordonanţa nr. X/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b, art. 314 alin. 1 lit. a C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen., clasarea cauzei privind pe suspectul P.V., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor, prevăzute de art. 188 C.pen.

Astfel, în urma cercetărilor efectuate, s-a reţinut că la data de 11.12.2013, lucrătorii Postului de Poliţie A. s-au sesizat în baza unei adrese a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova cu privire la decesul numitului S.I. din comuna A., satul B., judeţul Gorj, deces survenit în condiţii suspecte.

Prin ordonanţa cu nr. N/P/2013 din data de 24.12.2013 a Parchetului pe lângă Judecătoria Tg. Cărbuneşti s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj unde a fost înregistrat sub nr. X/P/2014, iar prin rezoluţia din data de 21.01.2014 în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de suspectul P.V. pentru infracţiunea de omor prevăzută de art. 188 Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 10.02.2012 ar fi aplicat mai multe lovituri cu corpuri contondente lui S.I., lovituri în urma cărora acesta a decedat.

Din actele efectuate a rezultat că suspectul P.V. locuieşte cu familia sa în comuna A., satul B., judeţul Gorj, peste drum de locuinţa persoanei decedate S.I., iar între cei doi exista o veche relaţie de prietenie.

Victima S.I. a locuit la imobilul proprietate personală împreună cu numita U.D., cu care avea o relaţie de concubinaj ce data de circa 12 ani însă, ca urmare a faptului că între aceştia au intervenit neînţelegeri legate de consumul de alcool al victimei dar şi a faptului că a agresat-o, aceasta a părăsit locuinţa comună la începutul lunii noiembrie 2013, cu circa trei săptămâni înainte de a interveni decesul lui S.I.

S-a reţinut în acest context că victima S.I. obişnuia să consume alcool în cantităţi însemnate, lucru pe care îl făcea împreună cu prietenul său, suspectul P.V. Pe fondul consumului de alcool starea de sănătate a victimei s-a deteriorat în timp astfel încât, în urmă cu circa patru sau cinci ani, acesta a început să prezinte simptomele unor afecţiuni care se manifestau între altele prin pierderea bruscă a cunoştinţei, aspecte ce sunt relatate amănunţit de persoanele apropiate ale victimei care au intervenit pentru a da ajutor acestuia în mai multe rânduri. În acest sens s-a reţinut în special declaraţia concubinei victimei, martora U.D., care aminteşte de un diagnostic de „sevraj alcoolic”, declaraţie ce se coroborează cu cele ale martorilor S.I. (fratele victimei, care a transportat la rândul său pe acesta la spital în Tg-Jiu de circa două ori) şi B.I. dar şi cu cele ale suspectului, persoane care au intervenit de mai multe ori la solicitarea martorei pentru a da ajutor lui S.I. care era în stare de inconştienţă.

Martorii mai amintesc şi împrejurarea că în cercul de prieteni ai victimei nu se mai aflau alte persoane apropiate în afara concubinei şi a suspectul ui P.V., iar consumul de alcool nu transforma comportamentul celor doi prieteni, persoane despre care se cunoaşte că nu s-au certat niciodată şi nu s-au lovit între ele sau cu alţi cetăţeni, adoptând în general o atitudine foarte paşnică în comunitate. De asemenea, martorii au remarcat că episoadele care s-au soldat cu pierderea cunoştinţei victimei coincideau în general cu abandonul tratamentului medicamentos şi al reluării obiceiului de a consuma alcool de către S.I.

Acelaşi comportament a fost remarcat la victimă şi cu circa două luni înainte de a interveni decesul acestuia, când S.I. a reînceput să consume alcool, fapt ce a determinat pe concubina sa U.D. să încerce să intervină însă, urmare a unui conflict în care S.I. a lovit-o, martora a părăsit locuinţa comună.

Rămas singur la locuinţa sa, S.I. a continuat abuzul de alcool, astfel cum a făcut şi în sera zilei de 09.12.2013, când a consumat aproape un litru de vin de casă împreună cu suspectul P.V. la locuinţa acestuia din urmă după care, deoarece victima a afirmat că nu se simte bine, suspectul a condus-o la locuinţa sa unde a hotărât să rămână să îl supravegheze, aşa cum anterior îi ceruse chiar şi martora U.D.

Potrivit declaraţiilor suspectului, în dimineaţa zilei de 10.12.2013, victima S.I. a menţionat că merge afară pentru a-şi satisface nevoile fiziologice, dar a refuzat să fie însoţit, motiv pentru care l-a aşteptat o perioadă de timp aproximată la circa o jumătate de oră după care, observând că nu se mai întoarce, a ieşit la rândul său afară. Aici l-a identificat pe S.I. căzut în stare de inconştienţă în curtea locuinţei sale, la circa 2 metri distanţă de scara pe care se face accesul în casă, fapt ce l-a determinat să ceară de îndată intervenţia membrilor familiei victimei care locuiesc la circa 1 km distanţă. Suspectul s-a întors împreună cu fratele victimei, martorul S.I. iar mai apoi, ajutaţi şi de martorii B.S. şi B.I. (vecini ai victimei), au transportat pe S.I. în locuinţă unde a fost schimbat de hainele murdare de noroi, iar mai apoi transportat la salvarea anunţată de martorul S.I.

Victima a fost transportat mai întâi la Spitalul orăşenesc din Tg Cărbuneşti, iar mai apoi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, unde pe data de 11.12.2013 a decedat.

Din raportul de constatare medico-legală autopsie reiese că victima prezenta mai multe leziuni, o plagă şi mai multe echimoze şi escoriaţii la nivelul capului, toracelui şi membrelor superioare, iar decesul a fost provocat de o leziune (plagă) localizată la nivelul craniului, traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral. Acelaşi raport reţine că moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei şi dilacerării meningo-cerebrale urmare a uni traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral (operat pe stânga) şi că leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure în condiţiile ce urmează a fi stabilite de anchetă.

S-a concluzionat totodată că între leziunile cranio-cerebrale şi deces există legătură de cauzalitate directă, iar moartea poate data din data de 11.12.2014.

Având în vedere cele reţinute mai sus şi suspiciunea creată de posibilitatea ca victima să fi suferit o parte a leziunilor ca urmare a lovirii cu corpuri dure, în cauză au fost efectuate primele investigaţii pe data de 11.12.2013.

Astfel, cu ocazia cercetării la faţa locului au fost identificate şi urme sau pete de lichid brun-roşcat. Acestea au fost identificate în apropierea locului unde a fost găsită victima, pe un buştean de viţă-de-vie, dar şi în apropierea scării de acces în locuinţă, în partea stângă, pe temelia casei unde observă o pată accentuată, cu scurgere, din aceeaşi culoare brun-roşcat aspecte evidenţiate de procesul-verbal de cercetare la faţa locului dar şi în fotografiile ataşate în cadrul unei planşe. Urme/pete de culoare brun-roşcată au fost identificate şi pe temelia locuinţei victimei, pe părţile laterale ale casei în raport de latura pe care se face accesul, acestea având drept caracteristică faptul că par a fi produse prin ştergere/atingere şi nu prin picurare sau contact direct cu sursa care le-a produs. De asemenea, de pe tulpina unui buştean de viţă-de-vie lângă care a fost găsită victima şi care prezenta urme accentuate de lichid având culoarea brun-roşcată au fost ridicate probe biologice în vederea continuării cercetărilor.

Cu privire la evenimentul din dimineaţa zilei de 10.12.2013 au fost audiate şi persoanele care au ajuns primele la faţa locului respectiv martorii S.I., B.S. şi B.I., dar şi vecini ai victimei şi suspectului, respectiv numiţii B.D., P.M.I., D.I., S.R. şi P.E., care au confirmat la rândul lor că S.I. obişnuia să consume alcool, fapt din cauza căruia acesta avea probleme medicale care au făcut şi în trecut necesară intervenţia Serviciului de Ambulanţă. Menţionează aceşti vecini că în seara decesului lui S.I. nu au remarcat strigăte sau zgomote suspecte, arătând totodată că nu cunosc detalii legate de împrejurările în care victima a suferit leziunile ce i-au produs decesul.

Suspectul P.V. şi martorii S.I., B.S. şi B.I., inclusiv martora S.E., au fost interogaţi cu privire la momentele de care au luat cunoştinţă de starea victimei în dimineaţa de 10.12.2013, iar declaraţiile acestora confirmă împrejurarea că suspectul a înştiinţat membrii familiei cu privire la faptul că S.I. este căzut şi decedat în curtea casei sale, că victima era căzută pe spate în stare de inconştienţă la o distanţă de circa 2-3 metri în faţa scării de acces în locuinţă, că acesta avea obiectele de îmbrăcăminte foarte murdare de pământ (noroi) şi că, deoarece victima mai respira, l-au transportat cu o pătură în locuinţă unde a fost schimbat şi curăţit.

Nici unul dintre aceşti martori nu a remarcat în aceste împrejurări ca suspectul să prezinte la rândul său urme sau pete de murdărie pe haine cum avea victima sau ca obiectele sale de îmbrăcăminte să prezinte semne de rupere, tragere sau alte urme de deteriorare care să trădeze suspiciunea unui angajament fizic intens, de genul unui conflict fizic cu victima care, din punct de vedere fizic, era mult mai dezvoltat decât suspectul.

De asemenea, martorii B.S. şi B.I. nu au remarcat în acele împrejurări ca P.V. să aibă o atitudine sau un comportament anormal de natură a atrage atenţia asupra sa dar şi faptul că nici una dintre persoanele prezente în acele împrejurări nu a menţionat ipoteza sau posibilitatea ca S.I. să fi fost lovit de suspect sau de altă persoană cu scopul de a-i suprima viaţa.

Continuând investigaţiile, în cauză s-a procedat şi la efectuarea unor expertize genetice judiciare. Astfel, prin raportul de expertiză judiciară nr. A…/2828/2014 din 07.05.2014 al INML Mina Minovici Bucureşti s-a concluzionat că analiza urmelor prelevate de pe tulpina viţei-de-vie din curtea victimei S.I. a pus în evidenţă un profil ADN masculin ce aparţine victimei S.I., iar caracterele genetice din profilul ADN al suspectului P.V. nu se găsesc evidenţiate la nivelul acestei urme. De asemenea, prin raportul de expertiză judiciară nr. A…/2828/2014 din septembrie 2014 al INML Mina Minovici Bucureşti s-a concluzionat şi că analiza genetică a urmelor suspecte de culoare brună ridicate de pe coada de lemn a securii, imediat sub partea metalică, nu a pus în evidenţă material genetic de natură umană.

Tot cu scopul de a obţine indicii relevante cu privire la implicarea suspectului în evenimentul prin care victima S.I. a suferit leziunile care final i-au produs decesul, în cauză s-a dispus testarea sa cu tehnica de detecţie comportamentului simulat iar prin raportul de constatare criminalistică nr. … din data de 04.11.2014 s-a concluzionat că răspunsurile lui P.V. întrebările relevante cauzei privind săvârşirea infracţiunii de omor nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat - subiectul fiind sincer.

În raport de toate aceste elemente de fapt reţinute pe baza probatoriului administrat, s-a constatat că în cauză nu există probe sau indicii care să conducă dincolo de orice îndoială rezonabilă la concluzia că leziunile constatate pe corpul victimei S.I., leziuni care au produs în final decesul acestuia, sunt urmarea unor acte de agresiune sau lovire exercitate de către suspectul P.V. sau de altă persoană. În schimb, a considerat procurorul că probatoriul administrat atestă că victima S.I. avea afecţiuni medicale la data decesului, afecţiuni care, pe fondul consumului de alcool provocau acestuia o stare evidentă de vulnerabilitate fizică, manifestată în special prin pierderea bruscă a cunoştinţei.

Acest context, favorizat şi de faptul că S.I. încetase a mai respecta tratamentul medicamentos prescris pentru ameliorarea simptomelor, a condus în final la autoaccidentarea victimei în dimineaţa zilei de 10.12.2013, eveniment ce s-a produs în momentul în care acesta încerca a se deplasa pe întuneric, sub influenţa unei stări precare a sănătăţii.

S-a apreciat că o asemenea ipoteză este susţinută în mod temeinic şi de urmele găsite la faţa locului, o pată de sânge fiind identificată în apropierea locului unde a fost găsită victima, pe un buştean de viţă-de-vie, iar o alta, profundă, în apropierea scării de acces în locuinţă, în partea stângă, pe temelia casei, unde a fost identificată o pată accentuată, cu scurgere, din aceeaşi culoare.

Pe de altă parte, comportamentul suspectului nu a trădat atitudinea unei persoane preocupate de a ascunde săvârşirea unei infracţiuni grave, pentru care nu avea nici o motivaţie raţională, din moment ce viza pe singurul şi cel mai bun prieten al său, iar obiectele sale de îmbrăcăminte nu prezentau urme sau indicii care să facă a se presupune că acesta a avut o altercaţie cu victima în dimineaţa zilei de 10.12.2013.

Mai mult, imediat după constatarea stării în care se afla victima, prima reacţie a suspectului a fost aceea de a alarma pe membrii familiei, împreună cu care s-a deplasat pentru a lua primele măsuri la faţa locului, atitudine care indică comportamentul unei persoane care nu este preocupată de ascunderea unei fapte grave la care tocmai a participat, ci a unei persoane care a reacţionat spontan în asemenea situaţii.

Prin urmare, întemeindu-se pe toate aceste considerente, procurorul a reţinut în final că fapta cu privire la care s-au sesizat organele de poliţie nu este prevăzută legea penală, astfel încât s-a dispus clasarea cauzei faţă de suspectul P.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 188 C.pen., în acord cu dispoziţiile art. 16 lit. b C.pr.pen.

Judecătorul de cameră preliminară, observând toate probele administrate în cursul urmăririi penale, reţine că soluţia adoptată de procuror, de clasare a cauzei faţă de suspectul P.V. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 188 C.pen., este legală şi temeinică, având în vedere următoarele considerente.

Astfel, în speţa dedusă judecăţii, organele de cercetare penală au desfăşurat o anchetă concretă şi efectivă cu privire la moartea survenită în condiţii suspecte a numitului S.I., deşi nu au stabilit în mod clar şi neechivoc ceea ce s-a întâmplat şi circumstanţele în care s-a produs acest deces.

Pe de altă parte, reţine judecătorul că organele de cercetare penală au desfăşurat o anchetă amplă cu privire la moartea survenită în condiţii suspecte a numitului S.I., ancheta ce a cuprins o cercetare la faţa locului, audierea în calitate de martori a persoanelor care au ajuns primele la faţa locului, vecini ai victimei şi ai suspectului, membrii ai familiei defunctului, audierea suspectului P.V.; efectuarea unor expertize genetice judiciare, precum şi testarea suspectului cu tehnica de detecţie a comportamentului simulat.

Astfel, în urma cercetării la faţa locului efectuate la data de 11.12.2013, au fost identificate urme sau pete de lichid brun-roşcat, în apropierea locului unde a fost găsită victima, pe un buştean de viţă-de-vie, în apropierea scării de acces în locuinţă, în partea stângă, pe temelia casei, pe părţile laterale ale casei în raport de latura pe care se face accesul, dar şi pe coada de lemn a unei securi, cu această ocazie fiind ridicate probe biologice.

În continuare, s-a procedat la efectuarea unor expertize genetice judiciare a urmelor biologice prelevate cu ocazia cercetării la faţa locului.

Din raportul de expertiză judiciară al I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti, care a avut ca obiective stabilirea profilului genetic al probei prelevate de pe tulpina viţei-de-vie din curtea victimei S.I. şi compararea acesteia cu profilul ADN de referinţă aparţinând mamei sale, S.E. şi cu profilul ADN de referinţă aparţinând suspectului P.V., a rezultat că din comparaţia profilului ADN al numitei S.E. cu profilul ADN masculin evidenţiat de pe tulpina viţei de vie reiese că între cele două persoane se poate stabili o relaţie de înrudire directă de tip mamă-fiu şi că analiza genetică a urmelor ridicate de pe tulpina viţei de vie a pus în evidenţă un profil ADN masculin ce aparţine victimei S.I., iar caracterele genetice din profilul ADN al suspectului P.V. nu se găsesc evidenţiate la nivelul acestei urme.

De asemenea, prin raportul de expertiză judiciară efectuat de I.N.M.L. Mina Minovici Bucureşti cu privire la analiza genetică a urmelor biologice ridicate de pe securea – corp delict, respectiv de pe coada de lemn şi imediat sub partea metalică a acesteia, s-a constatat că nu a fost evidenţiat ADN uman, cel mai probabil datorită absenţei, cantităţii extrem de mici sau degradării materialului genetic sub influenţa factorilor de mediu, astfel că judecătorul de cameră preliminară constată că ar fi inutilă o nouă expertiză a securii, pentru a se stabili dacă aceasta era aptă să provoace leziunile constatate la nivelul craniului, aşa cum a solicitat petenta în plângere, concluziile expertizei fiind fără echivoc în sensul că nu există material genetic de natură umană pe această secure.

Totodată, în cursul urmăririi penale suspectul P.V. a fost testat cu tehnica de detecţie comportamentului simulat, iar prin raportul de constatare criminalistică s-a concluzionat că răspunsurile lui P.V. întrebările relevante cauzei privind săvârşirea infracţiunii de omor, respectiv dacă în noaptea de 9/10.12.2013 a lovit cu ceva, a bătut sau a agresat fizic pe S.I., nu au provocat modificări specifice comportamentului simulat, subiectul fiind sincer. Acest aspect se coroborează că faptul că suspectul, după ce a găsit victima nu a fugit, nu s-a ascuns, a stat la dispoziţia organelor de urmărire penală, astfel încât nimic din comportamentul său ulterior nu a relevat vreun indiciu în sensul că i-ar fi teamă de o eventuală tragere la răspundere penală sau s-ar fi simţit vinovat.

În aceste condiţii, având în vedere şi relaţia de prietenie între victimă şi suspect, judecătorul reţine că un eventual mobil al crimei lipseşte.

De asemenea, reţine judecătorul de cameră preliminară că din raportul de constatare medico-legală autopsie reiese că victima prezenta mai multe leziuni, o plagă şi mai multe echimoze şi escoriaţii la nivelul capului, toracelui şi membrelor superioare, decesul fiind provocat de un traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral. Acelaşi raport constată că moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei şi dilacerării meningo-cerebrale urmare a unui traumatism cranio-cerebral grav cu hematom subdural bilateral şi că leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure şi că sângele recoltat de la cadavru nu conţine alcool. De asemenea, concluziile raportului stabilesc că între leziunile cranio-cerebrale şi deces există legătură de cauzalitate directă.

Analizând acest raport, judecătorul reţine că plaga ce a condus la decesul victimei este situată în zona parieto-occipitală stânga, fără să se fi produs o fractură craniană.

Având în vedere leziunile suferite de victimă, se poate reţine că acestea s-au produs prin deceleraţie, dat fiind consumul de alcool şi starea de sănătate precară a victimei. Spre deosebire de leziunile produse prin lovire (prin acceleraţie), ori de câte ori un obiect mecanic în mişcare loveşte capul în poziţie staţionară, leziunile produse prin cădere se localizează pe părţile proeminente ale capului şi corpului, se asociază cu leziuni ale membrelor, graţie mecanismelor de apărare la cădere, prin reflexe de postură şi coincid totdeauna cu o cauză de cădere (ebrietate, afecţiuni neurologice), cum este cazul în prezenta speţă.

Din fotografiile judiciare depuse la dosar, cel mai probabil victima a căzut şi s-a lovit cu capul de temelia casei (unde s-au găsit urme importante de sânge – fila 78 d.u.p.), iar ulterior s-a târât, aşa explicându-se urmele de sânge găsite pe sol, buştean de vie şi temelia casei.

Faptul că, cu ocazia autopsiei nu s-a putut preciza obiectul vulnerant ce a determinat leziunea, iar la faţa locului nu s-au identificat corpuri delicte de acest gen, conduc la concluzia că suspectul nu a lovit victima.

Reţine judecătorul de cameră preliminară, că împrejurarea că în motivarea ordonanţei se reţine că victima consumase băuturi alcoolice în seara incidentului, iar în raportul de constatare medico-legală se concluzionează că victima nu consumase alcool înainte de deces, nu prezintă relevanţă, din moment ce victima consumase oricum o cantitate mică de alcool (cca 500 ml) în seara de 09/10.12.2013, iar decesul a survenit la data de 11.12.2013, deci după aproape două zile, interval de timp suficient pentru ca alcoolul să fie eliminat natural din sângele victimei, prin metabolizare.

De asemenea, apare ca inutilă şi solicitarea petentei în sensul de a se restitui cauza la procuror pentru efectuarea unei expertize care să stabilească legătura de cauzalitate dintre leziunile atestate în actul medico-legal şi decesul victimei, din moment ce din raportul de constatare medico legală rezultă clar că între leziunile cranio-cerebrale şi deces există legătură de cauzalitate directă, iar celelalte leziuni pe care le prezenta victima şi constatate în acelaşi raport, respectiv echimoze şi escoriaţii la nivelul capului, toracelui şi membrelor superioare, nu au contribuit la decesul victimei, fiind leziuni provocate de cădere.

În concluzie, apreciază judecătorul de cameră preliminară că în mod corect procurorul, în raport de elementele de fapt reţinute pe baza amplului probatoriu administrat în cursul urmăririi penale, a considerat că în sarcina intimatului P.V. nu se poate reţine infracţiunea de omor asupra victimei S.I., constatând că în cauză nu există probe sau indicii care să conducă dincolo de orice îndoială rezonabilă la concluzia că leziunile constatate pe corpul victimei S.I., leziuni care au produs în final decesul acestuia, sunt urmarea unor acte de agresiune exercitate de către suspectul P.V. asupra acestuia.

În final, reţine judecătorul de cameră preliminară că fapta reprezentată de decesul numitului Sanda Ion, cunoscut cu afecţiuni medicale manifestate prin pierderea bruscă a cunoştinţei, amplificate pe fondul consumului de alcool şi al nerespectării tratamentului medicamentos prescris, în raport de amplul probatoriul administrat, nu poate conduce la reţinerea unei morţi suspecte, în cauză nefiind indicii rezonabile în sensul că acesta a fost ucis, ci mai degrabă că moartea acestuia a fost una accidentală, aşa cum implicit reţine şi procurorul. Astfel, din piesele dosarului rezultă că numitul Sanda Ion, cu o stare de sănătate precară, încercând să se deplaseze pe întuneric, sub influenţa băuturilor alcoolice, s-a autovătămat, producându-şi singur leziunile constate prin actul medico legal, leziunea de la nivelul craniului conducând în final la decesul său, iar această faptă nu este prevăzută de legea penală.

În lumina celor de mai sus, potrivit dispoziţiilor art. 341 alin. 6 lit. a C.pr.pen., plângerea dedusă judecăţii urmează să fie respinsă ca nefondată, cu consecinţa menţinerii ca legale a soluţiei adoptate de procuror.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge plângerea formulată de petenta S.E., împotriva ordonanţei nr. X/P/2014 din 20.11.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Obligă petenta la 40 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu din 17.02.2014.

Domenii speta

Spete similare