Ieşire din indiviziune art 728 Cod civil din 1864

ieşire din indiviziune art 728 Cod civil din 1864

criteriile avute în vedere la formarea şi atribuirea loturilor . art 6739 Cproc.civ.

La împărţirea bunului imobil  edificat în parte pe terenul proprietatea exclusivă a unuia dintre coindivizari trebuie să se urmărească atribuirea în lotul acestuia din urmă a părţii din imobil amplasat pe terenul proprietatea sa .

modul de deţinere al bunurilor , investiţiile aduse bunului imobil sunt alte criterii.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G

SECŢIA I CIVILĂ

Decizia nr. 129/2015

Şedinţa publică din 16 Martie 2015

Completul constituit din:

Preşedinte CAM

Judecător NŞ

Judecător NU

Grefier AP

Pe rol se află judecarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă EM împotriva sentinţei civile nr.7739 din 08.12.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr...., în contradictoriu cu intimatul pârât OV şi cu intimaţii intervenienţi OE, OVA şi OS.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns recurenta reclamantă EM , asistată de avocat SC şi intimata intervenientă OE, asistată de avocat GN, lipsă fiind intimaţii intervenienţi OVA, OS şi intimatul pârât OV , reprezentaţi de avocat GN.

 Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care instanţa procedează la ascultarea recurentei reclamante EM şi a intimatei interveniente OE, declaraţiile acestora, după citire şi semnare, fiind ataşate la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat şi probe de administrat, s-a constatat recursul în stare de judecată şi s-a acordat cuvântul.

Avocat SC, pentru recurenta reclamantă EM solicită admiterea recursului, modificare sentinţei în sensul atribuirii loturilor conform variantei a II-a, precum şi sub aspectul cheltuielilor de judecată.

Cu privire la atribuirea unei părţi din imobil, apărătorul recurentei susține că ternul pe care sunt situate aceste camere este proprietatea exclusivă a reclamantei, fiind dobândit prin contractul de donaţie nr.1128/1974, individualizat conform schiţei de înscriere în cartea funciară, exced suprafeţei de 187,5 mp proprietatea pârâtului, reclamanta doreşte să i se atribuie o parte din casa părintească. Referitor la cheltuielile de judecată, susţine că pârâtul a efectuat cheltuieli în cuantum de 3091 lei , iar reclamanta de 9916 lei, astfel că după compensare reclamanta trebuie să mai primească 6284,8 lei. Solicită şi acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, în cuantum de 1647 lei.

Avocat GN, pentru intimaţii intervenienţi OE, OVA şi OS  şi intimatul pârât OD.V a solicitat respingerea recursului ca nefundat şi obligarea recurentei la cheltuieli de judecată în recurs. Susţine că instanţa de fond a respectat dispoziţiile art.6739 C.p.civ., întrucât pârâtul locuieşte in imobil de peste 50 de ani, iar intervenienţii de 30 de ani, au adus îmbunătăţiri la imobil şi nu au alte posibilităţi locative, pe când reclamanta are propria locuinţă dotată cu toate utilităţile necesare, starea conflictuală dintre părţi durează de peste 10 ani şi s-ar agrava dacă ar folosi împreună imobilul, terenul de 400 mp proprietatea reclamantei  sunt distincţi de terenul pe care este amplasat imobilul, fapt ce rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert UD, iar cheltuielile de judecată efectuate de părţi au fost aproximativ egale.

TRIBUNALUL

Asupra recursului civil de faţă.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr. ...., reclamanta ED.M a chemat în judecată pe pârâtul OD.V, solicitând instanţei ca, prin sentinţa civilă ce se va pronunţa, să se dispună ieşirea din indiviziune asupra următoarelor bunuri:  o casă construită din cărămidă, compusă din 4 camere, o bucătărie şi o baie, acoperită cu ţiglă, situată în mun. Tg-Jiu, …., jud. G.

În motivarea acţiunii s-a arătat că la data de 05.08.2003 a dobândit prin contractul  de întreţinere autentificat sub nr.2740 la B.N.P. RI, de la  mama sa, OI ,cota de 5/8 dintr-o casă de locuit, compusă din 4 camere, o bucătărie şi o baie, construită din cărămidă şi acoperită cu ţiglă, situată în Tg-Jiu, …, jud. G, în care în prezent locuieşte pârâtul şi familia acestuia.

S-a mai arătat că autoarea  OI a dobândit  cota de 5/8 din imobil, astfel: ½ ca bun  comun, potrivit art. 30 din C.fam, casa fiind realizată în timpul căsătoriei cu soţul acesteia,  OD, decedat  la data de 11.10.1979, iar cota de ¼, din cealaltă jumătate, a moştenit-o de pe urma soţului defunct, conform certificatului de moştenitor nr. 74/12.02.1980 eliberat de fostul Notariat de Stat Judeţean G.

Sub aspectul timbrajului a fost apreciată valoarea bunurilor la suma de 3000 lei.

În  drept, acţiunea a fost întemeiată pe  dispoziţiile art.728 C.civ şi art. 673 ind. 1 C.pr.civ.

Pentru dovedirea cererii au fost depuse la dosar, în copie xerox, certificatul de moştenitor nr. 74/1980, contractul de întreţinere autentificat sub nr. 2740/05.08.2003, acte de stare civilă.

Pârâtul OD.V a formulat în cauză întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu sistarea stării de indiviziune asupra bunurilor arătate în acţiune, însă solicită  să fie majorat  lotul personal cu îmbunătăţirile  realizate de acesta, împreună cu soţia sa,  OE, respectiv:

-edificarea băii s-a făcut după demolarea unui grajd, cu materiale  procurate de către pârât şi soţia sa, contribuind totodată la  plata manoperei.

-edificarea  celei de-a patra camere şi a bucătăriei, la care s-a contribuit cu  materiale de construcţie şi plata manoperei.

- în anul 1989 a fost înlocuită pardoseala în două camere,  iar celelalte două au fost  pardosite, având pământ pe jos; de asemenea,  a construit sobe  în toate cele 4 camere,au fost înlocuite  trei uşi şi trei tocuri de geam cu altele noi; începând cu anul 1998 a fost  decopertată  tencuială până la cărămidă şi, ulterior,  s-a încărcat  cu tencuială nouă.

A învederat pârâtul că după  decesul autorului  OD, mama părţilor, OI , s-a mutat în casa reclamantei, OM, gospodărindu-se  cu aceasta şi familia ei, astfel că nu a avut nici o contribuţie la investiţiile de mai sus.

S-a arătat, de asemenea, că la data căsătoriei părinţilor,  OD şi OI ,în  1941, casa în discuţie avea doar două camere, ulterior, în anul 1964, fiind construită  cea de-a treia cameră, iar în  anii 1970 s-au adăugat celelalte extinderi (a patra cameră, baia şi bucătăria), realizate cu contribuţia  pârâtului şi a soţiei acestuia.

Totodată, a precizat pârâtul, imobilul descris în acţiune este situat  pe suprafaţa de 250 m.p.  teren, care deja  a fost partajat, prin sentinţa civilă nr. 3141/27.04.2007, pronunţată  la  Judecătoria Tg-Jiu, irevocabilă  şi potrivit acestei sentinţe i-a fost atribuită în lot suprafaţa de 187, 5 m.p., iar lui EM i-a fost atribuită suprafaţa de  62, 5 m.p.

Pentru termenul de judecată din 01.02.2011, OE  a formulat cerere  de intervenţie accesorie în interesul pârâtului  OD.V, solicitând încuviinţarea în principiu a acesteia, iar pe fond, majorarea lotului pârâtului, cu contravaloarea investiţiilor  realizate de aceştia, împreună, la bunul de împărţit.

În motivare, s-a arătat că  s-a căsătorit cu pârâtul  OD.V, în anul 1968, dată de la care a avut domiciliul comun la imobilul supus partajului şi că în timpul căsătoriei cei doi soţi au construit  baia în locul grajdului, cumpărând  materialele şi suportând şi costul manoperei şi au contribuit cu materiale şi bani şi la  construcţia celei de-a patra  camere şi a bucătăriei.

A  mai precizat că după decesul socrului OD, survenit în  anul 1979 a fost înlocuit acoperişul existent, cu unul  complet refăcut,  au fost pardosite toate cele patru camere şi au fost  construite sobe noi  în toate camerele.

A subliniat intervenienta că după decesul  lui OD,  OI s-a mutat  împreună cu familia fiicei ei, reclamanta, gospodărindu-se împreună, astfel că nu a avut nici o contribuţie la  realizarea investiţiilor de mai sus.

În drept, au fost invocate disp. art. 49 alin. 3 C.pr.civ.

În dovedire, au fost depuse la dosar, în copie xerox, o serie de înscrisuri, respectiv,  bonuri, facturi, adresa nr.  18274/1964,  Încheiere dată de Sfatul Popular Regional,  acte de stare civilă,  sentinţa civilă nr.  3619/1973, somaţia nr.  38/2008, sentinţa civilă nr.  3141/2007.

Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea pârâtului şi la cererea de intervenţie accesorie formulată de OE, prin care a solicitat respingerea cererii  de majorare a lotului  personal al pârâtului şi respingerea  cererii de intervenţie.

S-a învederat că, aşa cum reiese din certificatul de moştenitor depus la dosar, masa succesorală  a defunctului OD la data  decesului, recunoscută de către  pârâtul OV şi mama acestuia, OI ,se compunea din  250 m.p. teren,  care a  fost partajat anterior acestei cereri şi cota de ½ din casa de locuit în discuţie.

Reclamanta a mai precizat că la decesul autorului Olaru Dumitru, cele patru camere, erau locuibile, aveau pardoseală pe jos şi sobe de teracotă, exista şi în bucătărie sobă de teracotă cu plită, iar baia era în stare de funcţionare şi că în anul  2002 OD a  demolat o sobă dintr-o cameră şi a reconstruit-o  la casa fiului său, că acoperişul de pe  cele patru camere, bucătărie şi baie a fost construit de autor, care era dulgher, ajutat fiind  de diverse persoane care îi erau datoare. În ce priveşte cele 300 de ţigle  pentru care pârâtul a depus la dosar copie bon, s-a arătat că acestea au fost  procurate pentru  a acoperi  unele anexe de la gospodăria fiului său, iar materialul lemnos din demolări, pentru care au  fost depuse facturi la dosarul cauzei, a fost folosit la foc.

A mai învederat reclamanta că în anul  2002 pârâtul a schimbat pardoseala într-o cameră, dar nu pentru că era necesar, ci pentru a-şi spori confortul, iar în anul 1998 pârâtul a efectuat unele mici reparaţii la tencuiala de la exterior.

A recunoscut reclamanta că după decesul autorului OD, pârâtul OV a efectuat unele mici îmbunătăţiri, respectiv: a montat o uşă la sală, a demontat o sobă de teracotă,  a montat jgheaburi de preluare a apei la casă, a văruit exteriorul casei, a montat geamlâc  la camerele anexate în continuarea  celor  4 camere de locuit, însă a arătat că toate aceste îmbunătăţiri au fost realizate şi cu  contribuţia  mamei OI ,care după decesul autorului, a locuit împreună cu pârâtul, aceasta având venituri, respectiv, pensie de urmaş  şi indemnizaţie de urmaş de  veteran de război şi care a crescut permanent animale, banii din vânzarea acestora fiind daţi pârâtului.

Reclamanta a mai arătat că OI a  locuit împreună cu pârâtul până în 2008, de când s-a mutat la reclamantă.

Cu privire la canalizarea de la casă, necesară pentru scurgerea  de la bucătărie şi baie, s-a arătat că a fost realizată tot de către autor.

Au fost anexate o serie de înscrisuri, în copie, respectiv, Decizie pensie  nr. 34312/1980, carnet de muncă OD, bonuri materiale  construcţii, contracte de vânzare animale crescute de OI ,autorizaţie  pentru  canalizare.

La data de 17.02.2011 reclamanta a formulat cerere de chemare în garanţie a numitei OI ,pentru ca în situaţia în care va cădea în pretenţii, să suporte  consecinţele pentru evicţiune şi să fie obligată să-i  plătească  cheltuielile  efectuate la  încheierea contractului de întreţinere.

În drept,  au fost invocate  disp. art.  60-63 C.pr.civ., art. 1337 şi art. 1351 C. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 15.03.2011, instanţa a încuviinţat cererea de intervenţie accesorie în interesul altuia, formulată de  către OE.

În cauză, alături de proba cu înscrisuri, au fost administrate proba cu interogatoriul pârâtului, al intervenientei şi al celei chemate în garanţie, precum şi  proba testimonială, în acest sens, fiind audiaţi martorii PE şi MV şi SL, propuşi de către pârât şi intervenienta OE şi  ME, GG şi PN, propuşi de către reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. 10773 din 13.12.2011 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. .. a fost admisă  acţiunea formulată de către reclamanta ED.M, domiciliată în Tg-Jiu, …., jud. G, în contradictoriu cu pârâtul ED.V, domiciliat în Tg-Jiu, b-dul E. T.,  nr. …, jud. G.

 A fost respinsă cererea de intervenţie în interesul pârâtului, formulată de intervenienta OE, domiciliată în Tg-Jiu, b-dul E.T., nr.  …, jud. G.

 S-a respins cererea de chemare în garanţie formulată de reclamantă, în contradictoriu cu OI, domiciliată în Tg-Jiu, …, jud. G, a fost omologat  raportul de expertiză refăcut în varianta B şi s-au atribuit părţilor bunurile conform acestei variante, respectiv:

Lot ED.M - se atribuie lotului camera  C4 şi baia în valoare de 16.372, 00 lei,  valoare cuvenită 35.188, 75 lei, diferenţa  în minus 18.816, 75 lei, va primi sultă de la lotul ED.V suma de: 18.816, 75 lei

Lot ED.V – s-au  atribuit lotului camerele C1 +C2+ C3+bucătăria, în valoare de 39.930,00 lei,  valoare cuvenită 21.113,25 lei, diferenţa în plus, 18816, 75 lei, va da sultă lotului ED.M, suma de 18.816, 75 lei.

S-au compensat în parte cheltuielile de judecată şi obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 490 lei, parte din cheltuielile de judecată.

Împotriva  sentinţei  au declarat recurs părţile.

Prin decizia nr.600/21.03.2012  Tribunalul G a casat sentinţa şi a trimis cauza  spre rejudecare  la aceeaşi instanţă cu  îndrumarea  ca  instanţa de  fond  să stabilească  în concret care sunt îmbunătăţirile aduse la imobil de către pârâţi, să verifice dacă materialele din bonuri au fost folosite în lucrările de modernizare a imobilului, avându-se în vedere recunoaşterile prin întâmpinare formulate de ED.M şi să verifice şi celelalte motive invocate în recurs, respectiv să clarifice printr-o expertiză topo în cazul împărţelii în natură situaţia juridică a terenului de sub construcţie.

În al doilea ciclu procesual, la termenul de judecată din data de 09.05.2012, după ce în prealabil a acordat cuvântul în dezbatere, instanţa a calificat întâmpinarea depusă de pârât în primul ciclu procesual ca fiind o cerere reconvenţională.

La termenul din data de 30.05.2012, reclamanta-pârâtă EM a formulat o cerere de intervenţie a numitului EN , întemeiată de dispoziţiile art. 57 şi 58 C.proc.civ., motivat de faptul că o cotă parte din bunurile imobile ce fac obiectul  împărţelii sunt bunuri comune, dobândite în timpul căsătoriei, prin contractul de întreţinere, în privinţa căreia instanţa a luat act ca fiind o cerere de chemare în judecată a altor persoane. La acelaşi termen, instanţa a procedat la luarea interogatoriului reclamantei EM .

La termenul din data de 13.06.2012, numiţii OVA şi OS au formulat o cerere de intervenţie în interesul pârâtului-reclamant OV , după ce a pus în discuţie admisibilitatea cererii şi după ce a dispus admiterea în principiu a acesteia, instanţa a dispus introducerea în cauză  a intervenienţilor.

La termenul din data de 04.07.2012, reclamanta-pârâtă EM a renunţat la cererea de chemare în garanţie, formulată de aceasta împotriva garantului OI , iar instanţa a luat act în acest sens. La acelaşi termen, instanţa a procedat la luarea interogatoriului pârâtului-reclamant OV.

În cauză, s-a efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară, în specialitatea topografie –filele 118-122 , avându-se în vedere îndrumările instanţei de control judiciar.

În urma administrării probatoriului, la data de 6.03.2013, s-a pronunţat încheierea de admitere în principiu, prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată a numitului EN, ca netimbrată, s-a admis în principiu cererea de chemare în judecată precizata formulată de reclamanta EM în contradictoriu cu pârâtul OV , constatându-se că au calitatea de coproprietari: reclamanta EM , în cotă de 5/8, şi pârâtul OV , în cotă de 3/8.

În ceea ce priveşte masa partajabilă, prin încheierea de admitere în principiu s-a reţinut că aceasta se compune din casă cu 4 camere, baie, bucătărie, hol şi beci, acoperită cu ţiglă, situată în Tg-Jiu, Bd……., jud. G, dispunându-se  ieşirea din indiviziune a părţilor asupra masei partajabile, conform cotelor reţinute.

Totodată, s-a admis în principiu, în parte, cererea reconvenţională, formulată de pârâtul-reclamant OV în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă EM şi s-a constatat că pârâtul-reclamant a efectuat următoarele îmbunătăţiri la imobil: 1) renovare acoperiş(înlocuit ţiglă şi coame); 2) recondiţionat tencuială exterioară(reparaţii şi vopsit); 3) îmbunătăţiri la baie(gresie, faianţă, instalaţii sanitare);  4) montat pardoseală în 2 camere si schimbat pardoseală în două camere; 5) montat o sobă de teracotă; 6) montat uşa la sala, lotul acestuia fiind majorat cu  contravaloarea acestor îmbunătăţiri.

Prin încheierea din 6.03.2012 s-au admis în principiu cererile de intervenţie, în favoarea pârâtului-reclamant, formulate de intervenienţii OE, OVA şi OS.

Prin sentinţa civilă nr.5489/2013 pronunțată în dosarul nr.....* s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă si precizată în contradictoriu cu pârâtul OD.V, s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant OV , în contradictoriu cu reclamanta pârâtă EM , s-au admis cererile de intervenţie în favoarea pârâtului reclamant, formulate de intervenienții OE, OVA si OS, s-a atribuit pârâtului reclamant OV , casa de locuit compusă din 4 camere, bucătărie, baie, hol si beci acoperită cu țiglă situată în Tg Jiu, B-ul Ecaterina Teodoroiu nr.393, jud.G, fiind obligat pârâtul reclamant să plătească reclamantei pârâte suma de 18602,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, au fost compensate în parte cheltuielile de judecată reprezentând taxe de timbru si onorarii experți si în totalitate cheltuielile de judecată constând în onorariile de avocaţi, fiind obligată reclamanta pârâtă să mai plătească pârâtului reclamant suma de 37,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe si a încheierii de admitere în principiu s-a declarat recurs de către reclamanta ED.M şi prin decizia civilă nr.2073/2013 pronunțată în dosarul nr.....* s-a admis recursul, s-a casat încheierea de admitere în principiu si sentinţa si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

În motivarea deciziei de casare s-a arătat că prima instanţă nu a stabilit în mod corect si explicit lucrările executate la imobilul ce face obiectul împărţelii de pârâtul reclamant OV, în raport de art.673 ind.5 si art.673 ind.6 CPC.

S-a arătat că prin IAP, prima instanţă a reţinut că pârâtul-reclamant a efectuat următoarele îmbunătăţiri la imobil: renovare acoperiş (înlocuit ţiglă şi coame), recondiţionat tencuială exterioară (reparaţii şi vopsit), fără să stabilească în concret întinderea acestora, delegând această competenţă expertului numit în cauză, fapt ce atrage nulitatea acesteia.

De asemenea, s-au reţinut şi lucrările: „montat pardoseli în două camere şi schimbat pardoseli în două camere, montat o sobă de teracotă, montat uşa la sală”, fără să precizeze dacă aceste lucrări cuprind numai manopera ori şi materialele.

Cu ocazia rejudecării cauzei s-a format dosarul nr...., iar în şedinţa publică din 9 decembrie 2013 reprezentanţii părţilor, respectiv avocat DL si avocat SC au solicitat reaudierea martorilor care au fost audiați în primul ciclu de judecată, mai puţin a martorilor PE si PN, care au decedat, precum si audierea a încă doi martori pentru reclamantă si doi martori pentru pârât si intervenienți.

Instanţa a încuviințat atât reaudierea martorilor din primul ciclu de judecată, cât si completarea probatoriilor cu câte doi martori pentru reclamantă si doi martori pentru pârât si intervenienţi,iar reclamanta a propus ca martori pe CI si NM, iar pârâtul si intervenienții au propus ca martori pe PI si AP

Martorul NM, RI, fostă C, PI si AP au fost audiați la termenul din 13 ianuarie 2014, iar declaraţiile acestora au fost consemnate si ataşate la dosarul cauzei la filele 25-27 dosar.

În şedinţa publică din 13 ianuarie 2014 apărătorul reclamantei a solicitat efectuarea în cauză a unei expertize preliminare pentru identificarea imobilelor în litigiu, cât si o cercetare la faţa locului, iar apărătoarea pârâtului si a intervenienților, avocat DL nu s-a opus la expertiza preliminară pe considerentul că este utilă cauzei solicitând prorogarea probei cu cercetare locală după efectuarea expertizei preliminare, în măsura în care aceasta este necesară soluționării cauzei.

Instanţa, în temeiul art.331 CPC, a desemnat ca expert prin tragere la sorti pe CMstabilind onorariu în sumă de 800 lei si următoarele obiective:

-Individualizarea în teren a imobilului casă de locuit ce face obiectul acţiunii de partaj, compus din patru camere, bucătărie, baie, sală şi prevăzut cu beci, construit din cărămidă, acoperit cu ţiglă, situat în Tg Jiu, B-ul Ecaterina Teodoroiu nr.393, jud.G,

-Să se stabilească data executării imobilului,

-Să se descrie prin expertiză inclusiv interiorul imobilului, îmbunătăţirile observate la acesta, pe cât posibil şi data executării acestora,

-Să se precizeze dacă pot fi observate modificări la acoperişul imobilului şi să se descrie acestea în măsura în care există,

-Să răspundă la obiectivele 1 si 3 din lista de obiective ataşată la dosar de avocat Adina Rugeanu, pentru reclamantă.

La termenul de judecată din 3 febr.2014 instanța a mai încuviințat un obiectiv suplimentar pentru expert si anume: evaluarea bunurilor individualizate.

Raportul de expertiză preliminară a fost depus la dosar pentru termenul de judecată din 26 mai 2014 şi în urma acordării termenului de studiu, la acesta s-au formulat obiecțiuni de către părţi, dar instanţa le-a respins ca neîntemeiate.

Din cuprinsul raportului de expertiză depus la dosar reiese că expertul a constatat şi a identificat la faţa locului îmbunătăţirile de la imobil si anume: pardoseli din scândură efectuate la camerele : 1,2,3 si 8, realizare compartimentare pentru crearea camerei 3 si a holului 6, creare acces spre exterior, edificare scară, tâmplărie din lemn la camerele 2 si 3, placaj de faianţă în baia nr.9, pardoseli de gresie în sălile 5,6, 10 si baia 9, sobe din teracotă si refacerea coșurilor de fum în camerele 2+3,7 si 8, instalația de alimentare cu gaze naturale, instalația sanitară din baia 9, închidere sală 10, realizare geamlâc si prelungire acoperiş pentru aceasta, lucrări de reparații la tencuieli interioare si lucrări de realizare a zugrăvelilor interioare în camerele 1,2, 3 si sala închisă 5 şi 6, tencuieli si zugrăveli exterioare, montaj jgheaburi si burlane.

Experta a subliniat că realizarea sălii închise nr.10 din tronsonul 2 al imobilului a implicat si prelungirea acoperișului existent peste încăperile 7,8 si baia 9.

Din declaraţia martorului PI reiese că OV a făcut îmbunătățiri la imobilul casă de locuit ce se află în litigiu în sensul că a închis sala cu cărămidă la cele 3 camere si de asemenea, la anexă a închis sala cu zid ce cărămidă a si apoi cu geamlâc din cornier, a transformat grajdul care exista si l-a făcut o baie cu toate utilităţile, a efectuat sobe de teracotă în toate camerele si s-a referit la toate 6, a introdus instalaţia de gaze, canalizare si apă curentă pentru baie si pompă în curte, a tras apa ulterior la o chiuvetă din bucătărie, a modificat acoperișul, în sensul că s-au schimbat căpriorii si țigla la camera de jos pe o suprafaţă de 12 ml şi ½, a dat tencuiala jos la casa veche si a tencuit din nou pe exterior si a dat cu culoarea albă, a pus gresie pe sala de la casa veche si sala de la extinderea anexă pe o suprafaţă de 25 ml, unde s-a făcut bucătăria, respectiv după baie, la fel s-a pus gresie si faianţă, a schimbat pardoseala la 3 camere de la casă, în sensul că a pardosit cu lemn, respectiv scândură de brad.

Martorul a subliniat că toate aceste îmbunătățiri au fost făcute cu banii si materialele cumpărate de OV, iar modificarea acoperișului s-a făcut după anii 1980-1982, respectiv după decesul autorului OD.

Din declarația martorului AP reiese că în jurul anului 1980 a fost chemat de pârâtul OV să-l ajute la pardositul unor camere de la casă si a pardosit trei camere cu scândură de brad trasă la abric, pardoseala a pus-o pe grinzi de lemn, dar nu-si aminteşte din ce era confecționată vechea duşumea în cele trei camere.

În urma administrării probatoriilor, instanţa a întocmit încheierea de admitere în principiu din data de 23 iunie 2014, prin care a admis în parte în principiu cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ED.M, a admis în parte, în principiu cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant OV, a admis în principiu cererea de intervenţie in favoarea pârâtului reclamant formulată de intervenienta OE, a admis in principiu cererea de intervenţie in favoarea pârâtului reclamant formulată de intervenţii OVA şi OS .

De asemenea, a constatat că masa partajabilă se compune din casa cu patru camere, bucătărie, baie, hol si beci, acoperită cu ţiglă situată în Tg-Jiu, ………, jud.G.

S-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor asupra masei partajabile conform cotelor menționate mai sus.

S-a admis în parte în principiu cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant OV , în contradictoriu cu reclamanta pârâtă EM .

S-a constatat că pârâtul reclamant OV a efectuat următoarele îmbunătățiri la imobilul menționat mai sus:

-edificare baie cu toate utilităţile,tencuială si zugrăveli exterioare la casă,edificare bucătărie în care s-a pus gresie si faianţă, schimbat pardoseală la trei camere , în sensul că s-a pardosit cu lemn, patru sobe de teracotă la camere, renovare acoperiş, în sensul că s-a prelungit peste încăperile 7,8 si baia 9, aşa cum a fost descris în răspunsul la obiectivul 4 din raportul de expertiză întocmit de expert C. M., închidere sală 10, realizare geamlâc si prelungire acoperiş peste aceasta, pardoseli de gresie in sălile 5,6,10 si baia 9, montat uşă la sală.

S-a majorat lotul pârâtului reclamant cu contravaloarea acestor îmbunătăţiri.

S-a admis în principiu cererea de intervenție în favoarea pârâtului reclamant formulată de intervenienta OE şi în principiu cererea de intervenție în favoarea pârâtului reclamant formulată de intervenienții OVA si OS.

În vederea evaluării si lotizărilor bunurilor a fost desemnată ca expert CM pentru a întocmi propunerile de lotizare în mai multe variante, urmând a se majora lotul pârâtului cu contravaloarea îmbunătățirilor si a se avea în vedere concluziile raportului de expertiză topografică întocmit de expert UD cu privire la situaţia terenului pe care se află imobilul casă de locuit.

Raportul de expertiză a fost depus pentru termenul de judecată  din data de 27.10.2014, iar împotriva acestuia s-au formulat obiecţiuni de către pârât si intervenienţi, fiind depuse la fila 171 dosar, ce au fost încuviințate de instanţă şi expertul a răspuns la aceste obiecțiuni prin nota de şedinţă de la fila 175 dosar.

Prin serviciul registratură al instanței la data de 18.09.2014 s-a depus o cerere de completare a dispozitivului încheierii de admitere in principiu din partea pârâtului si a intervenienților, prin care s-a arătat că anumite îmbunătăţiri au fost omise a fi trecute în dispozitivul încheierii de admitere în principiu din 23.06.2014, respectiv: la camera 8 s-a realizat compartimentarea pentru crearea camerei 3 şi a holului 6, crearea acces spre exterior, edificare scară, tâmplărie din lemn la camerele 2 si 3, placaj de faianţă în baia nr.9, refacerea coşurilor de fum, instalaţia de alimentare cu gaze naturale, instalaţia sanitară din baia nouă, lucrări de reparaţii la tencuieli interioare si lucrări de realizare a zugrăvelilor interioare la camerele 1,2,3 si sala 5,6, precum si montaj jgheaburi si burlane.

Reclamanta EM a formulat  o cerere la data de 5.11.2014, prin care a arătat că este de acord ca instanţa de judecată să admită cererea formulată de pârâtul reclamant OD.V şi să pronunțe o încheiere de admitere în principiu suplimentară, în care să fie cuprinse şi îmbunătățirile la imobilul casă de locuit ce face obiectul împărţelii în limita constatărilor şi concluziilor raportului de expertiză  depus la data de 26 mai 2014, care au fost omise prin încheierea de admitere în principiu din 23 iunie 2014.

Ca urmare a acordului părţilor, la data de 10.11.2014 instanţa a întocmit un supliment la IAP-ul din 23.06.2014, prin care a admis în principiu cererea de suplimentare a încheierii de admitere în principiu, a suplimentat încheierea de admitere în principiu din 23 iunie 2014, în sensul că a inclus la masa de împărțit si următoarele îmbunătăţiri: la camera 8 s-a realizat compartimentarea pentru crearea camerei 3 şi a holului 6, crearea acces spre exterior, edificare scară, tâmplărie din lemn la camerele 2 si 3, placaj de faianţă în baia nr.9, refacerea coşurilor de fum, instalaţia de alimentare cu gaze naturale, instalaţia sanitară din baia nouă, lucrări de reparaţii la tencuieli interioare si lucrări de realizare a zugrăvelilor interioare la camerele 1,2,3 si sala 5,6, precum si montaj jgheaburi si burlane.

Expertul desemnat, CM, la solicitarea instanţei, a procedat la refacerea propunerilor de lotizare în urma întocmirii suplimentului la IPA si a depus această refacere a lotizării prin serviciul registratură la data de 28.11.2014.

Obiecțiunile ce au fost formulate de reclamantă la raportul de expertiză refăcut si depus pentru termenul din 8.12.2014 au fost respinse de instanţă ca neîntemeiate.

Prin sentinţa civilă nr. 7739 din 08.12.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr.  ..  a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta ED.M, în contradictoriu cu pârâtul OVA.

A fost admisă în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul reclamant Olaru Vasile-Amedeo.

A fost admisă cererea de intervenţie în favoarea pârâtului reclamant formulată de intervenienta OE.

A fost admisă cererea de intervenţie în favoarea pârâtului reclamant formulată de intervenienții OVA şi OS .

A fost admis suplimentul la încheierea de admitere în principiu din data de 23.06.2014.

A fost omologat raportul de expertiză întocmit de inginer CM în varianta I de lotizare si atribuie bunurile conform acestuia, după cum urmează:

Lot EM

Se atribuie lotului EM bunuri .

Valoarea bunurilor atribuite/ 0 lei

Valoarea bunurilor cuvenite: 36.099 lei

Diferență - 36.099 lei

Primește sultă de la lot OV suma de 36.099 lei

Lot OV

Se atribuie lotului OV următoarele bunuri: imobilul casă de locuit compus din patru camere, bucătărie, baie, hol, beci, acoperită cu țiglă, situată în Tg Jiu, B-ul Ecaterina Teodoriu nr.393, jud.G(cu toate îmbunătățirile)

Valoarea bunurilor atribuite: 77.364 lei

Valoarea bunurilor cuvenite: 41.265 lei

Diferență + 36.099 lei

Dă sultă lotului EM suma de 36.099 lei

Au fost compensate cheltuielile de judecată şi în urma compensării a fost obligat pârâtul OVA la 800 lei cheltuieli de judecată faţă de reclamantă.

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanță a reținut că varianta 1 din raportul de expertiză refăcut de expert CM și depus pentru termenul din 8.12.2014 ține cont de modul de stăpânire a bunurilor, deoarece repartizează în lotul pârâtul întreg imobilul casă de locuit și are în vedere faptul că îmbunătățirile sunt făcute de pârât, respectându-se dispozițiile art.741/742 C.C.vechi.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta ED.M, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie în raport de probele administrate şi dispoziţiile legale aplicabile în cauză, solicitând, în baza art. 312 alin. 1-3 C.pr.civ. admiterea recursului şi modificarea sentinţei recurate în sensul omologării raportului de expertiză CM, depus pentru termenul de judecată din data de 08.12.2014, în varianta II şi atribuirea bunului imobil ce face obiectul împărţelii potrivit acestei variante şi compensarea parţială a cheltuielilor de judecată făcute de părţi în raport de actele justificative de la dosar şi prevederile art. 274 şi 276 C.pr.civ., precum şi obligarea în solidar a intimaţilor la plata diferenţei de cheltuieli faţă de aceasta, apreciate la suma de 12.000 lei.

În motivarea recursului reclamanta a arătat că instanţa de fond a încălcat prevederile art. 741 alin. 1 din C.civ. 1864 şi ale art. 6739 şi 67310 alin. 1 C.pr.civ. 1865 făcând o incompletă şi eronată interpretare şi aplicare a acestor dispoziţii legale, întrucât în mod greşit a omologat raportul de expertiză CM în varianta I solicitată de intimatul pârât OD. V şi a atribuit în lotul acestuia întregul imobil ce face obiectul împărţelii, deşi aceasta este comod partajabil în natură, având în vedere suprafaţa, numărul de încăperi şi modul de dispunere a lor, acordând în mod exclusiv preferinţă intereselor acestuia din urmă şi nesocotind în totalitate interesele sale legitime, apreciind astfel că se impune constatarea nulităţii sentinţei instanţei de fond.

În susţinerea acestei critici a mai arătat că partea din imobilul construcţie, stabilită în varianta II din acelaşi raport de expertiză, este edificată pe terenul cu suprafaţa de 400 mp proprietatea exclusivă a sa, proprietate ce a fost dobândită prin contractul de donaţie autentificat sub nr. 1128/11.03.1974 de fostul Notariat de Stat Judeţean G, fapt care nu a fost avut în vedere de instanţa de fond la pronunţarea sentinţei recurate.

De asemenea, a precizat că prin omologarea variantei I de lotizare instanţa de fond a încălcat principiul împărţelii în natură prevăzut de dispoziţiile art. 741 alin. 1 C.pr.civ. 1864 şi nu a ţinut cont de cotele cuvenite părţilor, precum şi de disp. art.67310 C.p.civ, privind depunerea sultei.

O altă critică adusă sentinţei instanţei de fond vizează soluţia dată capătului de cerere privind obligarea intimatului pârât OV la plata cheltuielilor de judecată făcute în proces, în toate ciclurile de judecată, de recurenta reclamantă EM, întrucât prima instanţă, pe de o parte, nu a stabilit cheltuielile făcute în proces de fiecare dintre părţi, în raport de actele justificative de la dosar, iar, pe de altă parte, a încălcat şi dispoziţiile legale arătate, astfel că în mod greşit şi fără nici o motivare a compensat cheltuielile de judecată făcute de părţi şi l-a obligat pe pârâtul intimat numai la plata sumei de 800 lei, deşi suma datorată de acesta este de peste 12.000 lei. S-a arătat că procedând astfel instanţa de fond a încălcat prevederile art. 274 alin. 1 C.pr.civ., întrucât aceasta avea obligaţia ca mai întâi, să stabilească cheltuielile de judecată făcute în proces de fiecare dintre părţi, iar apoi să procedeze la compensarea lor având în vedere dubla calitate a părţilor şi cotele de părţi din imobilul ce face obiectul împărţelii.

Totodată, s-a criticat şi faptul că soluţia dată capătului de cerere privind cheltuielile de judecată este nemotivată, atât în fapt, deoarece nu s-a arătat cuantumul cheltuielilor de judecată făcute de fiecare dintre părţi şi actele justificative pe baza cărora au fost stabilite, cât şi în drept, întrucât instanţa nu a arătat în ce mod a făcut compensarea lor potrivit art. 276 C.pr.civ.

Legal citaţi intimatul pârât OV şi intimaţii intervenienţi OE, OVA şi OS nu au formulat întâmpinare.

Prin încheierea de şedinţă din data de 02.03.2015, tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 2821 C.pr.civ., a dispus calificarea căii de atac din apel în recurs, apreciind că recursul este calea de atac legală în prezenta cauză raportat la data formulării acţiunii şi valoarea obiectului litigiului.

 Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de criticile formulate şi dispoziţiile legale aplicabile, tribunalul constată că recursul este nefondat .

Susținerea recurentei că partea din imobil propusă în varianta a doua a raportului de expertiză a fi atribuită în lotul lui s-ar afla pe terenul de 400 mp, proprietatea exclusivă a reclamantei conform contractului de donaţie nr. 1128/11.03.1974, nu poate fi primită pentru următoarele considerente:

Recurenta reclamantă, în dovedirea acestei susţineri, a depus extrasul de carte funciară şi planul de amplasament şi delimitare a imobilului întocmit pentru înscrierea în cartea funciară a terenului de 400 mp dobândit prin contractul de donaţie nr. 1128/11.03.1974, în care terenul este situat la vest de terenul de 250 mp partajat anterior de părţi şi pe care este situată în parte construcţia numerotată C3, construcţiile C1 şi C2, dintre care, pentru construcţiile C3 şi C2 se face menţiunea că aparţin altui proprietar.

Această identificare şi amplasare a terenului nu este însă opozabilă pârâţilor, demersurile reclamantei pentru înscrierea terenului în cartea funciară nefiind efectuate în contradictoriu cu aceştia şi pot fi contestate.

Dimpotrivă, în litigiile dintre părţi s-a stabilit că terenul de 400 mp dobândit de reclamantă prin contractul de donaţie nr. 1128/1974 are un alt amplasament, respectiv că nu se află sub construcţia ce formează obiectul partajului.

Astfel, prin raportul de expertiză întocmit de expertul UD în dosarul nr. ..(filele 118 – 122) terenul dobândit prin contractul de donaţie 1128/1974 este identificat ca fiind la aproximativ 40 m spre est de terenul de 250 mp ce a făcut obiectul partajului dintre părţi şi nu în imediata vecinătate a acestuia, precum şi la 4,35 m distanţă de linia de hotar cu moştenitorii lui PI, având amplasate alte construcţii, care aparţin reclamantei şi nu construcţia în litigiu (teren colorat cu albastru pe schiţa anexă la raport).

Obiecţiunile reclamantei formulate împotriva acestui raport de expertiză au fost respinse de instanţă prin încheierea din 27.02.2013, iar prin sentinţa 5489/10.07.2013 pronunţată în dosarul nr. .. s-a reţinut că imobilul supus partajului se află pe terenul proprietatea pârâtului şi a fost atribuit acestuia.

Sentinţa nr. 5489/10.07.2013 a fost atacată cu recurs de reclamantă, însă prin recursul formulat reclamanta a criticat sentinţa pentru neatribuirea în lotul său a ultimelor două încăperi ale imobilului, susţinând doar că nu s-a ţinut seama de mărimea cotei ce i se cuvenea, nu şi că aceste încăperi ar fi situate pe terenul de 400 mp, proprietatea sa exclusivă, deci, implicit, nu a criticat modul de individualizare a terenului dobândit prin actul de donaţie nr. 1128/1974.

Mai mult, în dosarul nr. ...  reclamanţii EM şi EN au formulat acţiune în revendicare contra pârâţilor OV, OE, OVA, OS şi OI, solicitând să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul de aproximativ 250 mp cu lungimea de 55 m şi lăţimea de 4,5 m ce se învecinează la nord cu PI şi E, la est cu proprietatea lui OD.V, la sud şi vest cu restul proprietăţii reclamanţilor, precum şi obligarea pârâţilor să ridice construcțiile edificate pe acest teren, reclamanţii invocând ca titlu de proprietate actul de donaţie 1128/1974.

Acţiunea reclamanţilor EM şi EN a fost irevocabil respinsă prin sentinţa civilă nr. 9705/02.07.2012 menţinută prin decizia civilă nr. 3115/2012, din aceste hotărâri judecătoreşti şi din raportul de expertiză întocmit în dosarul ... rezultând că terenul revendicat, situat la sud de proprietatea lui PE, având o lăţime de 4,5 m, pe care se află construcţiile pârâţilor, nu face parte din terenul de 400 mp dobândit de reclamantă prin actul de donaţie 1128/1974.

În raportul de expertiză efectuat în dosarul .... (existent la fila 79 din dosarul ...) terenul de 400 mp ce a făcut obiectul actului de donaţie nr. 1128/1974 a fost identificat ca fiind între punctele 1-6-24-23-7-25-8 şi nu sub construcţiile situate la sud de proprietatea lui P . Din schiţa anexă a acestui raport, se constată că şi construcţia în litigiu este amplasată pe aliniamentul construcţiilor ce au făcut obiectul litigiului în dosarul ....  şi nu pe terenul de 400 mp dobândit de reclamantă prin actul de donaţie.

Această situaţie de fapt privind amplasamentul terenului de 400 mp dobândit prin contractul nr. 1128/1974 a fost stabilită cu putere de lucru judecat şi este opozabilă părţilor în litigiu.

Nefiind proprietara terenului pe care sunt amplasate camerele 7,8 şi 9 şi sala C10, critica reclamantei privind neatribuirea lor în lotul său pe acest considerent este neîntemeiată.

Nu este întemeiată nici critica recurentei privind nerespectarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 6739 C.pr.civ.

Este adevărat că reclamanta are o cotă valorică de 5/8 din imobil, însă mărimea cotei nu este singurul criteriu menţionat de art. 6739 C.pr.civ., celelalte criterii menţionate de această dispoziţie legală fiind în favoarea atribuirii imobilului în întregime în lotul pârâtului.

Astfel, în mod corect s-a ţinut seama că pârâtul şi intervenienţii locuiesc în imobil dinainte de decesul autorului, au efectuat îmbunătăţiri importante la imobil, inclusiv la încăperile pe care reclamanta le solicită în lot, aceste camere sunt racordate la aceleaşi instalaţii de apă, canalizare, gaze, ca şi restul imobilului, iar conform variantei a doua de lotizare, s-ar atribui în lotul pârâtului doar camere de locuit, nu şi baie şi bucătărie, situaţie ce ar afecta nevoile pârâtului şi intervenienţilor şi ar face impracticabilă folosirea imobilului.

Din actele existente la dosar rezultă că înţelegerea în familie a fost ca pârâtul să moştenească imobilul autorului, reclamantei fiindu-i donat terenul de 400 mp situat în aceeaşi curte cu imobilul autorului, teren pe care se afla o altă construcţie şi pe care reclamanta şi-a construit o casă, care îi asigură nevoile locative.

Totodată, se constată că pe aliniamentul imobilului în litigiu, spre vest, pârâţii au edificat o serie de construcţii, iar atribuirea în lotul reclamantei a camerelor 7,8 şi 9 şi sălii C10 ar împiedica accesul pârâtului şi intervenienţilor la aceste construcţii şi ar isca noi litigii între părţi, relaţiile dintre acestea fiind deja tensionate.

Dispoziţiile art. 67310 C.pr.civ. nu sunt aplicabile în cauza de faţă, întrucât reclamanta nu a fost de acord cu atribuirea în întregime a imobilului în lotul pârâtului, modalitatea de lotizare constituind un aspect asupra căreia instanţa nu putea să decidă anterior pronunţării sentinţei, astfel că şi stabilirea sultei şi obligaţia plăţii acesteia s-au dispus prin sentinţă.

Recursul nu este întemeiat nici în ceea ce priveşte criticile referitoare la  capătul de cerere privind cheltuielile de judecată.

Deşi litigiul a parcurs mai multe cicluri de judecată în care părţile au efectuat cheltuieli, se constată că prin sentinţa civilă nr. 5489/10.07.2013 s-a dispus compensarea în parte a cheltuielilor de judecată reprezentând taxe de timbru şi onorarii experţi şi în totalitate cheltuielile de judecată constând în onorariile avocaţilor şi a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului 37,25 lei cheltuieli de judecată.

Sentinţa 5489/2013 a fost atacată doar de reclamantă cu recurs, însă aceasta nu a criticat capătul de cerere privind stabilirea cheltuielilor de judecată.

Ca urmare, se impune a se ţine seama de cheltuielile de judecată astfel cum au fost stabilite prin sentinţa 5489/2013 şi de cele efectuate de părţi ulterior acestei hotărâri. În acest sens, în recurs şi la rejudecare reclamanta a efectuat cheltuieli în cuantum de 2944 lei (onorariu avocat – 1500 lei, onorarii experţi – 800 + 300 + 200 lei, taxă judiciară – 144 lei), iar pârâtul şi intervenienţii în interesul pârâtului au efectuat cheltuieli în cuantum de 21000 lei (onorariu avocat – 1000 lei, onorarii experţi – 600 + 300 + 200 lei).

Compensând aceste sume ca urmare a admiterii pretenţiilor reciproce ale părţilor (admitere acţiune, admitere cerere reconvenţională, admitere cereri de intervenţie în favoarea pârâtului), respectiv a sumelor de 2944 lei şi 2137,25 lei, se constată că instanţa de fond a stabilit în mod corect că reclamanta trebuie să mai primească doar suma de 800 lei cheltuieli de judecată.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 312 alin. 1 teza a II-a C.pr.civ., recursul va fi respins ca nefundat.

Urmare a respingerii recursului, în temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligată recurenta reclamantă EM la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata OE, reprezentând onorariu avocat, chitanţă fila 12.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă EM împotriva sentinţei civile nr.7739 din 08.12.2014 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. în contradictoriu cu intimatul pârât OV  şi cu intimaţii intervenienţi OE, OVA şi OS.

Obligă recurenta reclamantă EM la 500 lei cheltuieli de judecată către intimata OE.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 16 Martie 2015, la Tribunalul G

Domenii speta

Spete similare