Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)

Dosar nr. …..

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 2470/2014

Şedinţa publică de la 14 Noiembrie 2014

Completul compus din:

Preşedinte M. S.

Grefier M. R.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul A. şi pârâta B., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamantul A. asistat de C. şi reprezentantul pârâtei B, consilier juridic D.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanţei, reclamantul a depus note de şedinţă iar pârâta a depus adresa nr. …. însoţită de un set de înscrisuri.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Avocat C. pentru reclamant solicită admiterea acţiunii, anularea deciziei nr. …. şi reintegrarea reclamantului pe postul de şef de ocol al Ocolului Silvic Hurezani şi acordarea drepturilor salariale indexate cu indicele de inflaţie, învederând că în speţă este vorba de modificarea unilaterală a contractului de muncă, fiind modificat felul muncii, locul muncii, salariul contra dispoziţiilor art. 41 din Codul muncii. Solicită să se ia act, ca şi concluzii, de notele de şedinţă depuse pentru acest termen de judecată.

Se învederează că decizia contestată nu a fost motivată în drept cu privire la această modificare unilaterală a contractului individual de muncă. Există un act adiţional la contractul de muncă prin care reclamantul a fost numit şef de ocol, semna de ambele părţi în care se menţionează că orice modificare a acestuia se va face printr-un alt act adiţional. Decizia contestată prevede delegarea la Ocolul Silvic Hurezani peste termenul prevăzut de lege.

Consilier juridic D. solicită respingerea acţiunii şi menţinerea deciziei contestate, învederând că nu pot fi reţinute apărările reclamantului pentru că decizia contestată nu este o decizie de sancţionare şi nici una de modificare unilaterală a condiţiilor de muncă, aceasta fiind emisă în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii Ocolului Silvic Hurezani. S-a invocat de asemenea că într-o speţă similară, respectiv în dosarul nr. ….. a fost menţinută o decizie similară celei contestate în prezenta cauză.

Apărătorul reclamantului, în replică, învederează că în dosarul nr. ….. nu s-au antamat aspectele invocate în prezenta cauză.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului ….., sub nr. …, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta B., solicitând instanţei de judecată ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună anularea deciziilor nr. ….. emise de B. şi ca efect a desfiinţării deciziilor contestate să se dispună revenirea în situaţia anterioară emiterii acestora în sensul obligării B. la reintegrarea pe funcţia de Şef de Ocol al E. cu acordarea drepturilor salariale aferente funcţiei de Şef de Ocol şi aferente gradului său profesional şi al vechimii în muncă, începând de la data eliberării din funcţie până la reintegrarea efectivă, actualizate în funcţie de rata inflaţiei, precum şi suspendarea efectelor deciziei nr. ….. şi a deciziilor anterioare şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că este funcţionar public având calitatea de inginer silvic, cu gradul profesional de inginer consilier silvic, lucrând în cadrul Ocolului Silvic E. din cadrul B.

În anumite perioade de timp a ocupat, fie prin delegare de competenţă, fie ulterior, ca urmare a câştigării concursului organizat, în urma verificării cunoştinţelor profesionale şi a aptitudinilor manageriale, funcţia de Şef de Ocol al E., cu menţinerea drepturilor salariale negociate aferente funcţiei, gradului profesional şi vechimii în muncă.

În calitate de Şef de Ocol, în urma verificărilor anuale a competenţelor profesionale, a aptitudinilor, abilităţilor şi calităţilor adiacente, verificări realizate de comisiile legal instituite, a obţinut calificative de „foarte bine" sau calificative adecvate, inclusiv la ultima verificare anuală, din ianuarie 2012 (verificare profesională anterioară luării măsurilor contestate).

După schimbarea conducerii B. (din vara anului 2012), s-au efectuat controale şi analize la ocoalele silvice din subordinea acestei direcţii.

În finalul notei de constatare nr. ….., cu privire la analiza-bilanţ pentru perioada …, la un număr de 7 ocoale silvice (printre care şi Ocolul Silvic E), s-a propus monitorizarea şefilor de ocol care înregistrează pierderi şi nerealizări ale indicilor de performanţă şi luarea măsurilor ce se impun (practic, era vorba despre toţi şefii de ocol, de la toate ocoalele silvice supuse analizei, pentru că peste tot se înregistrau pierderi şi realizări ale indicatorilor de performanţă), cu reanalizarea modului de rezolvare a deficienţelor pe data de 14.09.2012.

Analiza de bilanţ pe primele 9 luni şi preliminările pe întreg anul 2012, a avut loc pe data de …… şi s-a realizat de conducerea B., încheindu-se un proces-verbal înregistrat sub nr. …. la B., din care nu rezultă care sunt măsurile ce se impun pentru înlăturarea deficienţelor.

Cu toate acestea, prin adresa transmisă sub nr. …. (şi înregistrată la Ocolul Silvic B. sub nr. …), a fost informat că „începând cu data de …., urmează a fi eliberat din funcţia deţinută, cu scopul eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii", pretinzându-se că a desfăşurat o slabă gospodărire, atât a fondului forestier proprietatea publică a Statului, cât şi a fondului forestier proprietate privată.

A arătat că i s-a emis Decizia nr. …., de eliberare din funcţia de Şef de Ocol al Ocolului Silvic E., începând cu data …. după care, începând tot cu data de ….., „se încadrează pe perioadă nedeterminată, pe postul de inginer principal, la O. S. R." şi, tot cu data de …., „domnului inginer principal, la O. S. R., i se delegă atribuţiile şi competenţele funcţiei de inginer principal, în cadrul O. S. H., până la revenirea pe post a titularului".

Decizia nr. ….., în integralitatea sa, este lovită de nulitate pentru că la momentul emiterii acestei decizii era în concediu medical, neputându-se dispune o măsură sancţionatorie în perioada de protecţie socială.

La rândul ei şi Decizia nr. …., de revocare a Deciziei nr. …, este nelegală (parţial) pentru că, în conţinutul ei concret, se referă la „ revocarea Deciziei nr. ….., a Directorului B., prin care s-a dispus eliberarea din funcţia de Şef de Ocol la O. S. H. a domnului inginer A, începând cu data de ….., având în vedere că salariatul se afla în concediu medical", ori, revocarea priveşte doar măsura dispusă prin articolul 1 din Decizia nr. …. (de eliberare din funcţia de Şef de Ocol, începând cu data de ….), fără a se formula nici o altă referire concretă la celelalte măsuri dispuse în conţinutul art. 2-5 din Decizia nr. …. care şi ele sunt lovite de nulitate (şi trebuiau revocate).

Dacă măsurile dispuse prin art. 2-5 din Decizia nr. …. nu au fost revocate prin Decizia de revocare nr. ……, aceleaşi măsuri nu mai puteau fi instituite prin Decizia nr. ….. (prin care doar se schimbă data aplicării lor, începând cu … şi nu cu data de …).

Sub aspectul nelegalităţii Deciziei nr. ….. s-a arătat că aceasta este lovită de nulitate, fiind nemotivată în drept.

Obligaţia motivării în drept a actului administrativ, emis (şi contestat) prin indicarea în concret a normelor juridice aplicate, incidente (sau a celor încălcate de subiectul deciziei) reprezintă o obligaţie legală care îşi are izvorul atât în Constituţia României, în dreptul pozitiv intern, iar această motivare, ca şi o obligaţie generală, este aplicabilă oricărui act comunitar. Această condiţie este prevăzută şi de art. 253 din Tratatul Comunităţilor Europene şi de art. 162 EURATOM, ca o condiţie de apreciere a legalităţii actelor comunitare, ca şi o condiţie de legalitate externă a actului. Obiectul său este prezentarea, „într-un mod clar şi neechivoc, a raţionamentului instituţiei emitente a actului".

Curtea de Justiţie de la Luxemburg a impus principiul obligaţiei de motivare a actelor administrative individuale de către autorităţile naţionale.

La nivel comunitar s-a apreciat că motivarea urmăreşte o dublă finalitate. Pe de o parte are o funcţie de transparenţă, în profitul cetăţenilor, care vor putea verifica dacă actul este sau nu întemeiat, iar pe de altă parte, permite instanţelor de contencios să-şi îndeplinească controlul jurisdicţional, făcând parte din ceea ce se înţelege prin „buna administrare", cu respectarea principiilor de subsidiaritate şi de proporţionalitate.

În doctrina şi practica jurisprudenţială a statelor comunitare se precizează că «explicaţiile nu pot să se substituie motivării", pentru că „autorul deciziei este ţinut să expună, în mod complet şi precis, motivele de fapt si de drept" pentru care decizia respectivă a fost luată.

Lipsa motivării „in concretto" şi în drept („in jure") a actului administrativ-jurisdicţional contestat reprezintă un impediment legal pentru care instanţa abilitată nu poate verifica actul contestat şi nu poate aprecia asupra legalităţii acestuia, astfel încât singura sancţiune aplicabilă o reprezintă constatarea nulităţii absolute a Deciziei nr. ….., care, prin desfiinţarea acesteia, lipseşte de efecte juridice atât pentru trecut („ex tune"), cât şi pentru viitor („ex nunc") decizia în cauză.

Fiind vorba despre o nulitate impusă de Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, condiţionată de respectarea legislaţiei europene, începând cu prevederile art. 253 din Tratatul Comunităţilor Europene, iar aplicarea şi respectarea acestei legislaţii este prioritară faţă de dreptul intern (potrivit art. 20 şi art. 148 din Constituţia României), fiind vorba despre o cauză de nulitate de ordine publică şi în temeiul art. 108 alineat 1 Cod de procedură civilă, rezultată prin încălcarea unor drepturi fundamentale, solicitând în principal constatarea nulităţii totale a tuturor deciziilor contestate pentru nemotivarea lor în drept.

Decizia nr. ….. care a copiat Decizia nr. …., i-a preluat şi erorile. Astfel, sunt două articole numerotate, ambele, cu cifra 4. Şi Decizia nr. …. se face referire la adresa nr. …. în care se menţiona că „începând cu data de …. (şi nu cu data de ….), urmează a fi eliberat din funcţie, cu scopul eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii", iar altă adresă care să vizeze alt moment al eliberării sale din funcţie nu i s-a mai comunicat.

Prin Decizia nr. ….. se preia acelaşi aspect nelegal al delegării de competenţe şi atribuţii funcţiei de inginer principal de la O. S. R. (unde tocmai fusese numit pe data de …. sau pe data de …, cum s-a menţionat în Decizia nr. … la Ocolul Silvic Hurezani, „ până ta revenirea pe post a titularului”.

Delegarea nu poate fi dispusă imprecis, „sine die” (fără termen), ci este obligatoriu să fie dispusă în concret, pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi, pe perioade succesive de maxim 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.

Modul cum s-a dispus măsura delegării, „sine die”, „până la revenirea pe post a titularului", este o încălcare flagrantă a Codului muncii şi a Contractului Colectiv de Muncă, modificându-se abuziv şi unilateral contractul individual de muncă, fapt ce se sancţionează cu desfiinţarea acestei măsuri, luată abuziv şi discreţionar.

Deciziile contestate sunt şi netemeinice. Simpla referire la adresa nr. …. care este identică în conţinut cu adresa nr. …., trimisă fostei şefe de ocol de la O. S. T. C. (eliberată, şi ea, din funcţie), nu este suficientă pentru a demonstra temeinicia deciziilor contestate, mai ales că adresa nr. …….., copiind conţinutul adresei nr. ……, nu cuprinde decât aspecte generice şi nu chestiuni concrete, punctuale, cu date şi fapte care să-i fie aduse la cunoştinţă, ci la general, aşa cum s-a adus la cunoştinţă şi altor şefi de ocol.

Potrivit atribuţiilor, a încheiat contracte comerciale (cu agenţi economici) şi de pază (cu proprietarii de pădure), urmărind sistematic încasarea facturilor, iar obligaţia recuperării sumelor restante revine, judiciar, B., care are personalitate juridică şi poate intenta acţiuni la instanţele competente. A se observa că marea majoritate a pierderilor în anul financiar 2012, pentru toate ocoalele din judeţul Gorj, s-a datorat neîncasării (totale sau parţiale) a contravalorii pazei şi a contravalorii contractelor comerciale încheiate cu agenţii economici, menţionându-se că B.are acţiuni în instanţă pentru recuperarea multor creanţe.

Delimitarea fondului forestier de stat de fondul forestier privat nu intră în atribuţiile sale, ca şef de ocol, iar acest lucru nu se poate face decât cu o aparatură de specialitate (care costă foarte mult) sau cu firme ori cabinete topo-cadastrale specializate (ale căror prestaţii costă foarte mult), ce necesită fonduri care nu pot fi alocate decât de ordonatorul principal de credite, care nu este şeful de ocol.

Celelalte chestiuni fie erau îndeplinite integral, fie substanţial (pe primele 9 luni, când a putut îndeplini efectiv funcţia de şef de ocol) sau erau în curs de realizare, iar alte chestiuni sunt minore, putând fi corijate din mers (oricum nu puteau conduce, prin ele însele, la luarea unei asemenea decizii), mai ales că într-un an financiar foarte greu cum a fost anul 2012 pentru multe ţări (inclusiv pentru români), foarte greu se putea respecta majoritatea obiectivelor în contextul în care atât agenţii economici cât şi persoanele fizice nu au dispus de lichidităţi financiare pentru a respecta contractele comerciale sau de pază.

A considerat că se află şi într-un caz bine justificat şi legitim, astfel a solicitat admiterea măsurii provizorii a suspendării afectelor deciziilor contestate, până la soluţionarea, definitivă şi irevocabilă a fondului cauzei.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1-18 din Legea nr. 554/2001, Legea nr. 427/2001, Codul Silvic, Codul Muncii, Legea nr. 171/2000, OUG nr. 59/2000 etc.

Pârâta B. a formulat întâmpinare conform dispoziţiilor art. 115 şi următoarele Cod de procedură civilă prin care a solicitat respingerea acţiunii pentru următoarele considerente:

A arătat că reclamantul nu este funcţionar public aşa cum s-a susţinut în acţiune, ci este personal contractual angajat pe bază de contract individual de muncă-aspect ce reiese şi din actele adiţionale la contractul individual de muncă existente la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a deciziei nr. …… a solicitat respingerea întrucât decizia respectivă a fost revocată în totalitate de unitate prin decizia nr. …, reclamantul aflându-se în concediu medical la data emiterii deciziei nr. …….

De asemenea, a solicitat respingerea şi a capătului 2 de cerere prin care s-a solicitat nulitatea parţială a Deciziei nr. ….., acesta fiind o decizie de revocare în totalitate a deciziei nr. ….. şi nu parţială cum s-a susţinut în contestaţie, revocarea fiind impusă de faptul că A. se afla în concediu medical, pe perioada incapacităţii de muncă neputându-se modifica vreun element al contractului individual de muncă al acestuia.

A susţinut că nu poate fi primită critica reclamantului privind nemotivarea actului contestat. Motivarea reprezintă o cerinţă esenţială a actului administrativ, decurgând din definiţia legală a acestuia, cuprinsă în art. 2 alineat 1 litera c din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, dar având fundamente şi în prevederile art. 1 alineat 3, art. 16 şi art. 31 alineat 1 şi 2 din Constituţia României.

Deşi motivarea reprezintă o cerinţa intrinsecă a actului administrativ ea este îndeplinită, evident, şi în situaţia în care, precum în speţa, actul administrativ face referire expresă la un alt înscris pe care îl înglobează, acesta din urma devenind astfel parte integrantă din primul.

În acest sens, urmează a se observa pe de o parte că actul contestat are o fundamentare legală suficientă, iar pe de altă parte cuprinde, prin referirea la adresa B. nr. ….., menţiuni clare la chestiunile de natură faptică, la acţiunile şi inacţiunile concrete ale reclamantului în calitate de şef ocol O.S. H., care au impus măsura eliberării din funcţie.

Astfel, decizia nr. ……. a fost adoptată de B. în baza Codului Muncii, Hotărârii Guvernului României nr. 229/04.03.2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor–Romsilva şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Contractului Colectiv de Muncă al Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, Regulamentului Intern al Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi Deciziei nr. …….. a ……., care îi permite să numească şi să elibereze din funcţie pe conducătorii unităţilor din subordinea B., cum este cazul şefului de ocol la O. S. H..

Astfel, analizându-se activitatea B. în primele 9 luni ale anului 2012, la O. S. H. s-a constatat un management defectuos care a făcut ca aceasta subunitate să înregistreze pierderi pe această perioadă. S-a constatat o slabă gospodărire atât a fondului forestier proprietate publică a statului cât şi a fondului forestier proprietate privată, aflat în administrarea sau paza Unităţii O.S. H., respectiv: nu a fost delimitat fondul forestier de stat de cel privat, fapt ce a condus la imposibilitatea desfăşurării normale a lucrărilor de amenajare; nu au fost efectuate lucrările de punere în valoare pentru producţia anului 2013 conform prevederilor amenajamentului silvic, procentul de realizare fiind de 28%; nu au fost realizate următoarele: a) cifra de afaceri(procent de realizare 65%); b) programul la masa lemnoasă (procent de realizare 63%); c) programul la fructe de pădure (procent de realizare 68%); d) profitul brut (pierdere-460 mii lei); e) lucrări de îngrijire în arborete tinere (procent de realizare 78%); f) ciuperci comestibile (procent de realizare 50%) g)plante medicinale (procent de realizare 73%);

Nu poate fi reţinută apărarea reclamantului cum că anul 2012 nu se încheiase şi că până la finele acestuia puteau fi realizaţi toţi indicatorii, având în vedere că la analiza activităţii Direcţiei Silvice Gorj pe primele 9 luni ale anului 2012 s-a cerut subunităţilor şi o preliminare a tuturor indicatorilor pe întreg anul 2012.

Analizându-se documentele întocmite de O.S. Hurezani şi însuşite sub semnătură de către petiţionar, în calitate de şef ocol se poate observa că la această subunitate au fost preliminate nerealizări pentru sfârşitul anului 2012 la următorii indicatori:

- masă lemnoasă, realizări în procent de 52% (program anual 13 mii mc – preliminat 6,8 mii mc);

- evaluare masă lemnoasă, realizări în procent de 35%;

- cifra de afaceri, realizări în procent de 64% (program anual ….. mii lei -

preliminat 1100 lei);

- profit brut - program anual 10 mii lei - preliminat (pierdere - ……… mii lei).

Nici susţinerea că delimitarea fondului forestier de stat de cel privat nu ar intra în atribuţiile acestuia nu este fondată întrucât în calitate de şef ocol

petiţionarul avea obligaţia de a coordona întreaga activitate a ocolului silvic, deci inclusiv cea de delimitare a fondului forestier de stat de cel privat.

În ceea ce priveşte capătul de cerere prin care se solicita suspendarea efectelor Deciziei nr. …….. până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei, a solicitat a dispune respingerea acestuia întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile de suspendare a actului prevăzute în mod expres de art. 14 din Legea 554/2004, respectiv riscul producerii unei pagube iminente.

A arătat că şi şeful de ocol de la O.S. C. a contestat decizia de eliberare din funcţie la fel ca şi petiţionarul din cauza dedusă judecăţii, iar contestaţia acestuia a fost respinsă de Tribunalul …. prin sentinţa civilă nr. …….. pronunţată în dosarul nr. ……...

Drept pentru care a solicitat respingerea acţiunii în integralitatea sa.

În drept, au fost invocate prevederile art. 115-118 din Cod procedură civilă.

Reclamantul şi-a precizat contestaţia prin notele de şedinţă depuse la data de 27.11.2013, prin serviciul registratură (filele 60, 67, dosar nr. 2259/95/2013), în sensul de anulare a deciziei nr. …… şi de reintegrare pe postul de şef ocol la O.S. H. şi acordarea drepturilor băneşti de la data eliberării din funcţie şi până la data reintegrării pe postul de şef de ocol, indexate şi reactualizate cu indicele de inflaţie, învederând că renunţă la soluţionarea petitelor 2, 3 şi 6 din acţiune pentru următoarele considerente:

Prin decizia contestată s-a procedat la modificarea unilaterală a contractului individual de muncă (CIM) contrar legii şi anume a locului muncii, felului muncii, salariul şi implicit a timpului de odihnă (CO);

A menţionat că decizia contestată este emisă fără a fi motivată în drept cu privire la modificarea unilaterală a CIM, precum nu este motivată în fapt şi prin decizie nu sunt descrise faptele.

În ceea ce priveşte cadrul legal al speţei dedusă judecăţii reclamantul a arătat că în art. 58 şi 48 din OUG 59/2000 privind Statutul personalului silvic se dispun următoarele:

Art. 58. - (1) Personalului silvic i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu dispune altfel.

Art. 48. - (1) Personalul care încalcă legile şi regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii şi prestigiului instituţiei pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravenţional, civil sau penal, în funcţie de natura şi de gravitatea faptei săvârşite, (alineat modificat prin art. unic punct 25 din Legea nr. 427/2001, în vigoare de la 23 iulie 2001). 

2) Pentru abaterile disciplinare se aplică una dintre următoarele sancţiuni:

a) mustrare; b) avertisment scris; c) diminuarea salariului şi, după caz, a indemnizaţiei de conducere cu 5%-30% pe o durată de 1-3 luni; d) retrogradarea în funcţie pe o durată de 1-6 luni; e)  suspendarea din funcţie pe o durată de 1-12 luni; perioada de suspendare nu se ia în considerare ca vechime pentru acordarea gradaţiei; f) prelungirea cu 1-3 ani a duratei de acordare a unei gradaţii sau de promovare în grad; g) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă."

Conform dispoziţiilor Legii 188/1999, art. 117 „Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice.

Cum funcţia de şef ocol nu face parte din niciuna dintre funcţiile publice prevăzute în anexa Legii 188/1999 şi nu este numit pe funcţie publică ci încadrat în muncă prin CIM pe perioadă nedeterminată în funcţia de şef ocol în baza unui examen rezultă că legea  aplicabilă cauzei dedusă judecăţii este statutul personalului silvic, Regulamentul intern,  CCM şi codul muncii, iar în condiţiile în care acţiunea a fost înregistrată înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă rezultă că speţei în cauză îi sunt  aplicabile dispoziţiile vechiului Cod de Procedură Civilă.

În fapt prin decizia nr. ….. şi Actul adiţional la CIM emis prin acordul părţilor în baza acestei decizii şi conform O.R.N.P. R. nr. …… a fost încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată în funcţia de şef ocol la O.S. H.

Prin decizia nr. …. emisă de către intimată pe motivul săvârşirii unor fapte consemnate în adresa nr……. a fost „eliberat" din funcţia de şef  ocol şi încadrat pe o altă funcţie la alt ocol silvic, cu un salariu mai mic şi implicit cu zile de concediu de odihnă mai puţine, fapt pentru care a solicitat anularea ei pentru nerespectarea dispoziţiilor Codului muncii, Statutului personalului silvic (OUG 59/2000) şi ale Legii 554/2004, reintegrarea sa pe postul de şef ocol şi acordarea drepturilor băneşti de care a fost lipsit pe perioada destituirii din funcţie în mod ilegal.

Prin întâmpinare, intimata a recunoscut că nu este funcţionar public şi că este „personal contractual angajat pe bază de contract individual de muncă - aspect ce reiese din actele adiţionale la contractul individual de muncă" dar, a omis să precizeze că din aceste acte adiţionale rezultă că este încadrat prin concurs ca şef ocol la O.S. Hurezani cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată şi că executarea, modificarea sau încetarea contractului se face în condiţiile dispuse chiar de aceste acte, de Codul muncii, Statutul personalului silvic şi Contractul Colectiv de Muncă (CCM).

Plecând de la acest aspect esenţial şi determinant în soluţionarea prezentei cauze instanţa de fond trebuie să se raporteze la modalitatea dispusă de lege privind derularea şi modificarea contractului de muncă şi că de fapt este în situaţia unei modificări unilaterale a Contractului individual de muncă (CIM) contrar dispoziţiilor Codului muncii, ale Statutului personalului silvic şi ale Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Romsilva, fiind modificat unilateral contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată sub aspectul locului muncii, felului muncii şi al salariului. 

Astfel, conform art. 41 din Codul muncii: 

1)Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor. 2)  Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile si în condiţiile prevăzute de prezentul cod. 3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condiţiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă si timpul de odihnă.

Aşa cum rezultă din decizia contestată emisă de intimată s-a procedat practic la modificarea unilaterală a Contractului individual de muncă în sensul că a fost schimbat locul de muncă de pe postul de şef ocol pe perioadă nedeterminată fiind trecut pe aceeaşi perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal la O.S. R., precum şi felul muncii în sensul că i s-a schimbat felul muncii prin alte atribuţiuni de serviciu şi în plus i-au fost reduse drepturile salariale pe perioadă nedeterminată şi în mod implicit i s-a redus şi dreptul la concediul de odihnă prin modificarea dreptului la 28 de zile în loc de 30 zile cum avea prin CIM.

Ba mai mult prin aceeaşi decizie la art. 3 se dispune delegarea sa de la O.S. R. la O.S H. pe perioadă nedeterminată fără a se preciza termenul de 60 de zile impus de lege în mod imperativ (art.44 Codul muncii).

Conform art. 4 din decizia contestată s-a dispus ca prin Act adiţional să se stabilească drepturile sale salariale, Act adiţional la CIM ce a fost încheiat de asemenea în mod unilateral în baza deciziei contestată, fără acordul său prin semnătură prin care s-a stabilit unilateral că este trecut din funcţia de şef de ocol în funcţia de inginer pe perioadă nedeterminată cu drepturi salariale mai mici faţă de Actul adiţional precedent.

Pentru a proceda astfel, intimata a motivat o serie de aspecte cu privire la faptul că nu ar fi îndeplinit sarcinile de serviciu precizate prin adresa B. nr. ….. formulată expres, în care sunt preluate constatările din Nota de constatare nr. ……. din care reiese o serie de nerealizări la mai multe ocoale silvice din judeţul Gorj dar pentru care nu s-a luat aceeaşi hotărâre de modificare unilaterală a CIM pentru şefii de ocoale ce s-au înrolat la partidele politice aflate la guvernare ci doar pentru el şi o altă colegă ce nu doresc să facă politică.

Faptele menţionate în adresa nr. ….. ca şi motiv de modificare unilaterală a CIM nu sunt prevăzute în fişa postului de şef ocol, ba mai mult, ele erau în sarcina altor angajaţi şi cu siguranţă remediabile şi fără a constitui un pericol de producere a vreunui prejudiciu irecuperabil, dar chiar dacă aceste fapte i-ar fi fost imputabile direct atunci nu se putea aplica decât o sancţiune disciplinară conform dispoziţiilor, art. 48 din Statutului personalului silvic (OUG 59/2000) şi/sau art. 101 din CCM în condiţiile dispuse de art. 251, 252 din Codului muncii care dispun:

(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 248 alineat (1) litera a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile

(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art. 252. - (1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. (2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern,  contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;

f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată."

Aşadar, aceasta era procedura ce trebuia urmată de către intimată şi ca atare este evident că intimata a ignorat şi a ocolit dispoziţiile legi procedând contrar acestor dispoziţii la modificarea unilaterală a CIM fără a fi prevăzut în decizie temeiul de drept şi descrierea faptelor pe care s-a bazat când a hotărât unilateral modificarea unilaterală a CIM întrucât, niciuna din actele normative invocate cu titlu generic în decizia emisă de către intimată şi anume Legea nr. 53/2003, OUG 59/2000, HG 229/2009, Legea 554/2004, Regulamentul Intern al Romsilva ori CCM nu reglementează dreptul angajatorului de a modifica unilateral CIM pe perioadă nedeterminată.

Ca atare, pentru aşa zisele fapte consemnate în adresa nr. ……… trebuia aplicată o sancţiune disciplinară în condiţiile de lege şi normele interne menţionate mai sus şi nu să se procedeze la o modificare unilaterală a CIM contrar dispoziţiilor art. 41 alineat 1  din Legea 53/2003 (Codul muncii).

În atare situaţie, se află în faţa unei fraudări a legi aspect ce se sancţionează cu nulitatea actului emis în desconsiderarea şi cu fraudarea legii.

Drept pentru care, a solicitat a se dispune admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată mai sus, iar conform art. 272 Codul muncii sarcina probei revine angajatorului.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 138 alineat 1 punct 2 şi 4 şi art. 146 Cod procedură civilă aplicabil, art.269-278 Codul muncii, art. l şi 7 din Legea 554/2004 şi art. 6 CEDO precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

Prin sentinţa nr. ……, pronunţată de Tribunalul …..în dosarul nr. ……, a fost admisă contestaţia formulată de reclamantul A. aşa cum a fost precizată ulterior, s-a constatat nulitatea absolută a deciziei nr. ……, s-a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior la acelaşi ocol silvic şi a fost obligată pârâta la plata drepturilor salariale conform funcţiei deţinute, actualizate în funcţie de rata inflaţiei începând cu data emiterii deciziei.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin acţiunea formulată, aşa cum a fost precizată ulterior, reclamantul A. a solicitat să se constate nulitatea absolută a Deciziei nr. ……… emisă de Directorul B. iar ca efect al desfiinţării deciziei contestate să se dispună revenirea sa la situaţia anterioară emiterii deciziei în sensul obligării B. de a-l reintegra pe funcţia de şef de ocol al O. S. H. cu gradul anterior, acordarea drepturilor salariale aferente funcţiei de şef de ocol şi aferente gradului său profesional (inginer consilier silvic) şi al vechimii în muncă, actualizate în funcţie de rata inflaţiei.

S-a reţinut că reclamantul a ocupat funcţia de şef de ocol la O. S. H., făcând parte din personalul silvic, personal care este definit în art. 1 alineat 1 din OUG nr. 59/2000 privind Statutul Personalului Silvic, în sensul că acesta este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învăţământ recunoscute în România şi care exercită efectiv profesiuni specifice activităţii în domeniul silviculturii şi care constituie Corpul Silvic, conform alineatului 3 din acelaşi articol.

 În raport de dispoziţiile art. 58 din OUG nr. 59/2000 (Personalului silvic i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu dispune altfel), reclamantul are statut de funcţionar public, astfel că în cazul de faţă sunt aplicabile normele ce reglementează raporturile de serviciu dintre funcţionarii publici şi Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Gorj, conform dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 188/1999 şi art.1 şi 3 din OUG nr.59/2000, care arată că:  „În exercitarea atribuţiilor pe care le are personalul silvic de toate gradele este investit cu exerciţiul autorităţii publice, potrivit legii.”

Dispoziţiile art. 77 şi următoarele din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici reglementează sancţiunile disciplinare şi răspunderea acestora astfel că în cazul de faţă decizia nr. 360 din 21 noiembrie 2012 este lovită de nulitate absolută întrucât a fost emisă în baza dispoziţiilor din Codul muncii, deşi dispoziţiile legale privind modalitatea de sancţionare disciplinară erau cele prevăzute la art. 77 şi următoarele în care se menţionează că încălcarea cu vinovăţie de către funcţionarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.

De asemenea în OUG nr. 59/2000 sunt prevăzute măsurile disciplinare şi sancţiunile pentru personalul silvic care încălcă legile şi regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de munca, precum şi normele de comportare iar în art. 49 alineat l se arată că analizarea cazului şi aplicarea sancţiunii în cazul abaterilor pentru care organele constatatoare propun sancţiunile prevăzute la art. 48 alineat (2) litera a), b) şi c),se fac de conducătorul unităţii silvice la care este angajată persoana sancţionată.

Prin decizia nr. …… reclamantul a fost eliberat din funcţia de şef ocol la O. S. H. şi începând cu aceeaşi dată a fost reîncadrat pe perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal în cadrul B.

În art. 3 din decizia menţionată se arată că ,, în baza art. 42-44 din Codul Muncii coroborat cu art. 42 din Contractul Colectiv de Muncă începând cu data de …. domnului inginer A. i se delegă atribuţiile şi competenţele funcţiei de inginer principal în cadrul B. până la revenirea pe post a titularului”.

Anterior emiterii deciziei, prin adresa înregistrată la B. ……, în conformitate cu dispoziţiile art. 39 alineat 1 litera h şi art. 40 alineat 2 din Codul muncii, petiţionarul a fost informat că începând cu data de ….. urmează a fi eliberat din funcţia de şef de ocol, cu scopul eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru O. S. H.

Raportat la cele de mai sus, s-a constatat că decizia de sancţionare a avut în vedere dispoziţii ale codului muncii şi nu dispoziţiile Legii speciale, care reglementează raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, respectiv Legea 188/1999, aşa încât se priveşte a fi lovită de nulitate.

Ori, reclamantul în calitate de şef de ocol silvic aparţine categoriei profesionale a personalului silvic aşa cum este definită de art. 1 din OUG 59/2000 privind statutul personalului silvic aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001 iar potrivit art. 58 lit. d din acest act normativ, personalului silvic i se aplică dispoziţiile legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici aşa cum s-a arătat.

Dintr-o altă perspectivă, decizia de sancţionare a reclamantului este lovită de nulitate absolută întrucât nu îndeplineşte condiţiile art. 50 alineat 3 din HG nr. 1344/2007, raportat la dispoziţiile art. 84 şi următoarele din Legea 188/1999.

Astfel, prin adresa nr. ….. reclamantul a fost înştiinţat că începând cu …… urmează a fi eliberat din funcţia deţinută, în scopul eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru Ocolul Silvic Hurezani; că, s-a constatat un management defectuos, o slabă gospodărire a fondului forestier, proprietate publică şi privată în sensul că nu a fost delimitat fondul forestier de stat de cel privat, nu au fost efectuate lucrările de punere în valoare conform amenajamentului silvic, nu a fost realizat programul la masa lemnoasă şi nici programul la fructe de pădure, lucrări de îngrijire în arborete tinere, ciuperci comestibile şi plante medicinale.

Rezultă, aşadar că decizia prin care reclamantul este mutat de la O. S. H. unde fusese încadrat în anul 2008 la un alt ocol silvic dintr-o altă localitate ( OS R. ) are caracter de sancţiune disciplinară.

Dispoziţiile art. 50 alineat 3 din HG 1344/2007 prevăd că ,,sub sancţiunea nulităţii absolute, actul administrativ de sancţionare va cuprinde în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) temeiul legal în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară ……,,.

Ori, decizia nr. ……. de aplicare a sancţiunii disciplinare nu cuprinde aceste menţiuni obligatorii, respectiv descrierea faptelor care constituie abateri disciplinare reţinute în sarcina reclamantului şi nici dispoziţii legale statutare şi regulamentare încălcate făcându-se menţiuni generice cum ar fi ,,management defectuos,, sau ,,slabă gospodărire a fondului forestier proprietate publică şi privată,,.

Referitor la descrierea faptelor ce constituie abateri disciplinare s-a constatat că decizia nu cuprinde în concret în cea a constat modul defectuos şi superficialitatea reclamantului, conjunctura în care s-au produs şi constatat deficienţele, elementele materiale ale faptelor reţinute ca abateri şi măsurile care ar fi trebuit luate pentru realizarea tuturor indicatorilor în proporţii maxime în primele 9 luni ale anului calendaristic, pentru anul în curs.

Totodată, nu se fac nici un fel de referiri cu privire la apărările reclamantului şi mai mult decât atât, faptele reţinute în sarcina reclamantului nu au prevăzută perioada în care au fost săvârşite aşa încât nu se poate verifica dacă angajatorul a respectat termenul legal în care putea fi aplicată sancţiunea, toate aceste elemente fiind de natură să atragă nulitatea absolută a deciziei contestate.

Pe de altă parte, examinând cuprinsul deciziei contestate s-a reţinut că emitentul deciziei face vorbire de o delegare a reclamantului, în temeiul art. 42-44 din Codul Muncii la un alt ocol silvic ( OS R. ), menţionând în decizie că i se delegă atribuţiile şi competenţele funcţiei de inginer principal în cadrul B. până la revenirea pe post a titularului.

Potrivit art. 44 alineat 1 din Codul Muncii ,,delegarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 60 zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive pentru perioade de maximum 60 zile calendaristice numai cu acordul salariatului,,.

Întrucât decizia nr. …… nu cuprinde nici un fel de date referitoare la perioada delegării ci are o exprimare generică ,,până la revenirea pe post a titularului,, s-a apreciat că lipsa acestor menţiuni atrage, de asemenea, nulitatea absolută a actului administrativ.

Împotriva sentinţa nr. … din data de ….., pronunţată de Tribunalul ….., în dosarul nr. …… a declarat recurs pârâta B., învederând că  instanţa de fond, în mod greşit, a reţinut faptul că „decizia nr. ……… este lovită de nulitate absolută, întrucât a fost emisă în baza dispoziţiilor din Codul muncii, deşi dispoziţiile legale privind modalitatea de sancţionare disciplinară erau cele prevăzute la art. 77 şi următoarele din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici”, deoarece pe de o parte reclamantul nu este funcţionar public ci este personal contractual angajat pe baza de contract individual de munca - aspect ce reiese şi din actele adiţionale la contractul individual de muncă existente la dosarul cauzei, iar pe de altă parte decizia contestată nu este o decizie de sancţionare, ci o decizie emisă cu scopul eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii Ocolului Silvic Hurezani, având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru acest ocol.

A apreciat că motivarea instanţei de fond cum că „ decizia prin care reclamantul este mutat de la O. S. H., unde fusese încadrat în anul 2008 la un alt ocol dintr-o altă localitate (O.S. R.) are caracter de sancţiune disciplinară" este eronată deoarece reclamantul a fost încadrat la O. S. R. datorită faptului că în cadrul O. S. H.nu mai exista un post vacant de inginer pe perioadă nedeterminată ci doar un post vacant temporar pe care a şi fost delegat până la revenirea pe post a titularului. Deci, încadrarea petiţionarului A. la un alt ocol a fost efectuată pentru a nu se modifica durata contractului individual de muncă al acestuia, respectiv din perioadă nedeterminată în perioadă determinată.

Recurenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a reţinut şi faptul că decizia nr. …… nu cuprinde cerinţele obligatorii ale unui act administrativ de sancţionare, întrucât motivarea reprezintă o cerinţă esenţială a actului administrativ ce decurge din definiţia legală a acestuia, cuprinsă în art. 2 alineat 1 litera c din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, dar având fundamente şi în prevederile art. 1 alineat 3, art. 16 şi art. 31 alineat 1 şi 2 din Constituţia României. Deşi motivarea reprezintă o cerinţă intrinsecă a actului administrativ, ea este îndeplinită, evident, şi în situaţia în care, precum în speţă, actul administrativ face referire expresă la un alt înscris pe care îl înglobează, acesta din urmă devenind, astfel, parte integrantă din primul. Astfel, actul contestat are o fundamentare legală suficientă, iar pe de altă parte, cuprinde, prin referirea la Adresa ….nr. ……., menţiuni clare la chestiunile de natură faptică, la acţiunile şi inacţiunile concrete ale reclamantului, în calitate de şef ocol la O.S. H. care au impus măsura eliberării din funcţie.

Decizia nr. …… a fost adoptată de D.D. S. G.în baza Codului muncii, Hotărârii Guvernului României nr. 229/04.03.2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Contractului Colectiv de Muncă al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Regulamentului Intern al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi Deciziei nr. …. a Directorului General al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care îi permite să numească şi să elibereze din funcţie pe conducătorii unităţilor din subordinea B., cum este cazul şefului de ocol la O. S. H.

Prin adresa înregistrată la B. cu nr. …….., în conformitate cu dispoziţiile art.39, alineat l, litera h şi art. 40, alineat 2, din Codul Muncii petiţionarul a fost informat că începând cu data de 15.10.2012 urmează a fi eliberat din funcţia deţinută (de şef ocol), cu scopul eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii, având in vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru O. S. H..

Astfel, analizându-se activitatea B. în primele 9 luni ale anului 2012, la O. S. H. s-a constatat un management defectuos care a făcut ca această subunitate să înregistreze pierderi pe această perioada. S-a constatat o slabă gospodărire atât a fondului forestier proprietate publică a statului, cât şi a fondului forestier proprietate privată, aflat în administrarea sau paza subunităţii O.S. H., respectiv:

- nu a fost delimitat fondul forestier de stat de cel privat, fapt ce a condus la imposibilitatea desfăşurării normale a lucrărilor de amenajare;

- nu au fost efectuate lucrările de punere în valoare pentru producţia anului 2013 conform prevederilor amenajamentului silvic, procentul de realizare fiind de 28%.

- nu au fost realizate următoarele:

a) cifra de afaceri (procent de realizare65%); b)programul la masa lemnoasă(procent de realizare 63%); c) programul la fructe de pădure(procent de realizare 68%); d) profitul brut (pierdere-460 mii lei);

e) lucrări de îngrijire în arborete tinere(procent de realizare 78%);

f) ciuperci comestibile(procent de realizare 50%);

g) plante medicinale(procent de realizare 73%).

Deşi „practica judiciară" nu reprezintă izvor de drept, recurenta a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a ignorat practica instanţei de control judiciar, respectiv a Curţii de Apel Craiova. Astfel, a învederat la fondul cauzei că şi şeful de ocol de la O.S. C. a contestat decizia de eliberare din funcţie (identică cu cea a petiţionarului A.), iar contestaţia acestuia a fost respinsă de Tribunalul Gorj prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată în dosarul nr….., sentinţă rămasă irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Craiova nr. …..

Prin decizia nr. …….., pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr……, a fost admis recursul, casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa de control judiciar a reţinut că din considerentele hotărârii instanţei de fond se observă că analiza efectuată de către aceasta s-a întemeiat în principal pe susţinerile uneia dintre părţi, respectiv pe cele ale intimatului reclamant formulate prin acţiune, fără a lua în considerare toate apărările, susţinerile şi cererile formulate de către recurentul-pârât.

Textul art. 261 punct 5 Cod procedură civilă consacră principiul potrivit căruia hotărârile trebuie să fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare potrivit art. 304 punct 7 Cod procedură civilă, rolul acestui text fiind acela de a se asigura o bună administrare a justiţiei şi pentru a se putea exercita controlul judiciar de către instanţele superioare.

Rolul instanţei de control judiciar este acela de a raporta considerentele hotărârii de fond la situaţii de fapt şi de drept rezultate din probatoriul administrat şi de a stabili în ce măsură argumentele avute în adoptarea unei soluţii îşi găsesc sau nu suport în actele dosarului, pornind desigur de la criticile avute în vedere atunci când s-a exercitat această cale extraordinară de atac a recursului.

În acest sens, în virtutea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut constant că acest drept nu poate fi exercitat efectiv decât în situaţia în care instanţa procedează la „un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa” (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea nr. 4 din 28.04.2005, în cauza Albina contra României, publicată în M. Of. nr. 1049/25.11.2005, Cauza Vlasia Grigore Vasilescu contra România, hotărârea din 8 iunie 2006).

Sub acest aspect, în cauza dedusă judecăţii, Curtea a constatată că la pronunţarea sentinţei recurate instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a apărărilor şi argumentelor invocate de recurentă, referitoare la calitatea de personal contractual a intimatului şi nu a aceleia de funcţionar public, deoarece raporturile de muncă ale intimatului nu sunt guvernate de Legea funcţionarului public, ci de dispoziţiile din Codul Muncii .

Procedeul juridic utilizat de instanţa de fond echivalează cu necercetarea fondului cauzei, dar şi a dispoziţiilor legale care impun judecătorului să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.

Aspectele evidenţiate, cu consecinţe asupra justei soluţionări a cauzei şi pronunţării unei hotărâri judecătoreşti legale şi temeinice, ca act final al dezbaterii judiciare, trebuiau clarificate de instanţa de fond, neputând fi analizate direct în recurs, pentru că acestea ţin de fondul cauzei deduse judecăţii, nefiind posibilă efectuarea controlului judiciar atâta timp cât nu s-a analizat fondul cauzei dedus judecăţii, motive pentru care hotărârea recurată este casabilă.

În raport de aceste motive, la care se adaugă şi necesitatea de a nu priva părţile de un grad de jurisdicţie şi de a le asigura o protecţie reală a dreptului la un proces echitabil aşa cum este consacrat de art. 6 alineat 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, se impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, prilej cu care vor fi analizate toate susţinerile şi apărările părţilor urmând ca în rejudecare instanţa de fond să pună în discuţia părţilor administrarea de probatorii corespunzătoare, urmând a aprecia asupra necesităţii oricăror altor probe ce ar rezulta din dezbateri şi pe care le va considera necesare pentru pronunţarea unei soluţii temeinice şi legale, raportat la totalitatea susţinerilor din cererile de recurs, formulate de către - recurenta pârâtă şi recurentul reclamant dar şi a apărărilor invocate prin întâmpinări. Instanţa de rejudecare urmează să arate în concret motivele de fapt şi de drept pe care va înţelege să-şi fundamenteze soluţia la care se va opri, să îşi însuşească sau să înlăture motivat susţineri sau apărări formulate de părţi la instanţa de fond, cu luarea în considerare şi a apărărilor formulate în faţa instanţei de recurs, în vederea pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, pentru rejudecare, la data de 06.06.2014, sub nr. …….

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin notele de şedinţă depuse la data de …… reclamantul a reiterat susţinerile din precizarea depusă la fila …… din primul ciclu procesual, solicitând anularea Deciziei nr. ……., reintegrarea pe postul de şef de ocol la O.S. Hurezani şi acordarea drepturilor băneşti de care a fost lipsit de la data eliberării din funcţie şi până la reintegrarea pe postul de şef de ocol, indexate, majorate şi reactualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda aferentă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că acţiunea formulată de reclamantul A, astfel cum a fost precizată, este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea ce face obiectul prezentului dosar, astfel cum a  fost precizată conform notelor de şedinţă aflate la fila …… din dosarul nr. …… şi fila ……. din dosarul nr. ……., reclamantul A. a solicitat instanţei de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună anulare Deciziei nr. ….., reintegrarea pe postul de şef de ocol la O.S. H. şi acordarea drepturilor băneşti de care a fost lipsit de la data eliberării din funcţie şi până la reintegrarea pe postul de şef de ocol, indexate, majorate şi reactualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda aferentă.

În ceea ce priveşte Decizia nr. …… emisă de Directorul B., se constată că prin aceasta s-au decis următoarele:

-Începând cu data de …. domnul inginer A. se eliberează din funcţia de şef de ocol la O. S. H.

-Începând cu aceeaşi dată, domnul inginer A. se încadrează pe o perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal în cadrul B.

-În baza art. 42-44 din Codul Muncii coroborat cu art. 42 din Contractul Colectiv de Muncă începând cu data de …. domnului inginer A., inginer principal în cadrul B., i se delegă atribuţiile şi competenţele funcţiei de inginer principal în cadrul B.până la revenirea pe post a titularului.

-Drepturile salariale urmează să fie stabilite prin act adiţional

Prin acţiunea formulată reclamantul a invocat nulitatea absolută a acestei decizii, invocându-se pe de o parte că prin aceasta i-a fost modificat unilateral contractul individual de muncă fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 41 din Codul muncii iar pe de altă parte că faptele menţionate în adresa nr. ……. ca motiv de modificare unilaterală a contractului individual de muncă nu sunt prevăzute în fişa postului de şef de ocol iar dacă aceste fapte i-ar fi fost imputabile direct atunci i se putea aplica o sancţiune disciplinară conform art. 48 din OUG nr. 59/2000 sau art. 101 din Codul muncii în condiţiile art. 251 şi 252 din acelaşi cod, dispoziţii care însă nu au fost respectate.

În ceea ce priveşte apărarea reclamantului în sensul că Decizia nr. ……. emisă de B. ar fi lovită de nulitate absolută deoarece nu respectă dispoziţiile art. 41 din Codul muncii, instanţa reţine că reclamantul este inginer silvic, aspect necontestat de către pârâta Direcţia Silvică Gorj, iar conform  art. 1 alineat 1 şi 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic personalul silvic este format din persoanele care au pregătire de specialitate silvică atestată prin actul de absolvire a unei forme de învățământ recunoscute în România şi care exercită efectiv profesiuni specifice activităţi în domeniul silviculturii.

Conform art. 58, alineat 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 personalului silvic i se aplică dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu dispune altfel iar în alineatul 2 al aceluiaşi articol s-a prevăzut ca pentru categoriile de personal silvic care are şi calitatea de funcţionar public să se realizeze, printr-o hotărâre de guvern corelarea dintre gradele profesionale prevăzute în Statutul personalului silvic și categoriile, gradele, clasele şi treptele aferente carierei funcţionarilor publici, prevăzute în Statutul funcționarilor publici.

Conform art. 3 Hotărârea de Guvern nr. 1009/2000 privind corelarea gradelor profesionale prevăzute în Statutul personalului silvic cu categoriile, clasele şi gradele aferente funcțiilor publice are calitatea de funcționar public personalul silvic care a fost numit, în condițiile legii, în funcţii publice de conducere şi de execuție, din următoarele structuri: a) direcția şi compartimentele de specialitate în domeniul gospodăririi pădurilor, din aparatul propriu al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecției Mediului; b) inspectoratele silvice teritoriale pentru controlul  aplicării regimului silvic în Fondul forestier național, precum şi cele din cadrul oficiilor cinegetice teritoriale.

Conform Anexei la Hotărârea de Guvern nr. 1009/2000 au fost corelate gradele profesionale prevăzute în Statutul personalului silvic cu categoriile, clasele şi gradele aferente funcţiilor publice, prevăzute în Statutul funcţionarilor publici, fiind vizat doar personalul silvic cu grad profesional de inginer, subinginer și tehnician silvic şi exceptate gradele profesionale de pădurar, pădurar debutant, brigadier silvic şi brigadier silvic debutant, aceste din urmă categorii desfășurându-și activitatea în temeiul contractelor individuale de muncă.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate instanţa reţine că reclamantului, inginer silvic şi pe cale de consecinţă funcţionar public conform Anexei la Hotărârea de Guvern nr. 1009/2000, în măsura în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 nu dispune altfel, îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici care, conform art. 117 din acest act normativ se completează cu prevederile legislaţiei muncii, precum şi cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislaţiei specifice funcţiei publice.

Întrucât ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, rezultă că legiuitorul a înțeles să supună personal silvic unui regim juridic unitar subsumat statutului funcționarilor publici, indiferent de temeiurile în baza cărora își desfășoară activitatea (actul de numire într-o funcție publică sau încheierea unui contract individual de muncă), asta cu atât mai mult cu cât din conținutul art. 58, alineat 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 rezultă că excepțiile de la aplicarea Legii nr. 188/1999 trebuie indicate expres în cuprinsul Ordonanței.

Având în vedere considerentele expuse instanţa apreciază că nu poate fi reţinută susţinerea părţilor în sensul că aplicabile ar fi dispoziţiile Codului muncii pe motiv că reclamantul nu ar fi funcţionar public ci personal contractual angajat pe baza unui contract de muncă.

De asemenea, în ceea ce priveşte susţinerea reclamantului în sensul că această problemă ar fi fost dezlegată de instanţa de control judiciar care ar fi reţinut în decizia nr. …….., pronunţată în dosarul nr. .. (paragraful 1, pagina 6 din decizie) că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispoziţiile Codului muncii, instanţa apreciază că această concluzie a reclamantului este eronată.

Astfel, în decizia nr. ……., pronunţată de Curtea de Apel Craiova  în dosarul nr. ……. întreaga frază din care face parte şi paragraful 1 din pagina 6 a deciziei la care face referire reclamantul este următoarea „Sub acest aspect, în cauza dedusă judecăţii, Curtea  constată că, la pronunţarea sentinţei recurate instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a apărărilor şi argumentelor invocate de recurentă, referitoare la calitatea de personal contractual a intimatului şi nu a aceleia de funcţionar public, deoarece raporturile de muncă ale intimatului nu sunt guvernate de Legea funcţionarului public, ci de dispoziţiile din Codul Muncii”.

Această menţiune din decizie apare în contextul în care motivul de casare a constat în aceea că instanţa de control judiciar a concluzionat că analiza efectuată de instanţa de fond în primul ciclu procesual s-a întemeiat în principal pe susţinerile intimatului reclamant formulate prin acţiune, fără a lua în considerare toate apărările, susţinerile şi cererile formulate de recurentul pârât.

În ceea ce priveşte fraza citată mai sus din decizia instanţei de control judiciar instanţa apreciază că prin aceasta practic s-a menţionat care dintre apărările pârâtei nu au fost analizate de instanţa de fond în primul ciclu procesual, concluzie ce se impune cu atât mai mult cu cât în finalul deciziei de casare se menţionează că „instanţa de rejudecare urmează să arate în concret motivele de fapt şi de drept  pe care va înţelege să-şi fundamenteze soluţia la care se va opri.

 Ţinând seama de considerentele expuse, în ceea ce priveşte legislaţia aplicabilă, instanţa concluzionează că reclamantul este funcţionar public iar raporturile de muncă ale acestuia unt guvernate de dispoziţiile Legii nr. 188/1999 care, conform art. 117 din acest act normativ se completează cu prevederile legislaţiei muncii.

Analizând Decizia nr. … emisă de B. contestată în prezenta cauză se reţine că prin aceasta s-a dispus eliberarea domnul inginer A. din funcţia de şef de ocol la O.S.H. începând cu data de … şi încadrarea, începând cu aceeaşi dată, a domnul inginer A. pe o perioadă nedeterminată pe postul de inginer principal în cadrul B.

Conform adresei nr. …. emisă de pârâta B. decizia nr. …. emisă de B. a fost emisă în scopul eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii O.S.H. având în vedere nerealizările la principalii indicatori ai programului de activitate stabilit pentru ocolul silvic respectiv.

Din înscrisurile depuse în fotocopie în dosarul nr. ….. (filele 47-55) instanţa reţine că la nivelul O. S. H. nu au fost realizate următoarele: cifra de afaceri;  programul de regenerare a pădurilor, de evaluare a masei lemnoase, lucrările de îngrijire în arborete tinere, în păduri proprietate publică; producţia fizică de masă lemnoasă, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale; profitul brut (pierdere -…. mii lei).

Conform art. 87, alineat 1, litera a din Legea nr. 188/1999 mobilitatea în cadrul corpului funcţionarilor publici se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu pentru eficientizarea activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice.

Este adevărat că pentru orice modificare intervenită în raportul de muncă al unui funcţionar public, cu unele excepţii ce nu se regăsesc în speţă, conform dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 este necesar acordul ambelor părţi, respectiv angajator şi angajat, dar se reţine că, în speţă, reclamantul a fost numit în funcţia de şef ocol la O.S.H. prin Decizia nr. …. emisă de B. şi a fost eliberat din această funcţie prin Decizia nr. ….. emisă de B., decizii în baza cărora au fost încheiate acte adiţionale la contractul individual de muncă al reclamantului.

Prin urmare raportul juridic dintre părţi trebuie să ţină seama de specificul modalităţii de dobândire a funcţiei de şef de ocol, anume prin decizia conducătorului unităţii de rang superior căreia instituţia la care a fost angajat reclamantul îi era subordonată. Astfel încheierea actelor adiţionale la contractul de muncă şi pe cale de consecinţă realizarea acordului dintre părţi este subsecventă şi subordonată dobândirii funcţiei de şef de ocol silvic, iar revocarea din funcţie şi trecerea pe un alt post atrage în mod firesc modificarea contractului individual de muncă.

Prin urmare, contrar susţinerilor reclamantului, prin emiterea Deciziei nr. …. nu au fost încălcate dispoziţiile Legii 188/1999 şi art. 41 din Codul muncii, chiar dacă i-a fost schimbat felul muncii şi i-au fost reduse drepturile salariale, acestea fiind aferente postului de inginer principal pe care a fost trecut.

Mai mult, din actul adiţional la contractul de muncă înregistrat sub nr. ….. (fila 15, dosar nr. …..), instanţa reţine că reclamantul, după emiterea Deciziei nr. … şi-a exprimat dezacordul numai cu privire la clasa de salarizare stabilită pentru funcţia de inginer principal pe care a fost încadrat prin decizia contestată şi cu titularizarea sa la O.S.R., reclamantul nefăcând nici o referire cu privire la eliberarea sa din funcţia de şef de ocol ori cu privire la încadrarea sa în funcţia de inginer principal.

În ceea ce priveşte clasa de salarizare, astfel cum s-a reţinut şi mai sus, aceasta nu poate fi contestată în condiţiile în care corespunde funcţiei pe care a fost încadrat reclamantul iar în ceea ce priveşte încadrarea reclamantului pe un post de inginer principal în cadrul O.S.R.,, instanţa reţine că într-adevăr conform art. 91, alineat 1 şi alineat 2, litera a din Legea nr. 188/1999 mutarea funcţionarului public în cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori în cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorităţii sau instituţiei publice poate fi definitivă ori temporară, mutarea definitivă putând avea loc în următoarele situaţii: a) când se dispune de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public pe o funcţie publică vacantă echivalentă, de aceeaşi categorie, clasă şi, după caz, de acelaşi grad profesional, sau pe o funcţie publică vacantă de nivel inferior pentru care sunt îndeplinite condiţiile specifice prevăzute în fişa postului. În cazuri temeinic justificate, mutarea se poate dispune motivat de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, cu repartizarea postului corespunzător funcţiei deţinute de funcţionarul public. În oricare dintre situaţii este necesar acordul scris al funcţionarului public.

Aceste dispoziţii legale însă trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 91, alineat 7 din Legea nr. 188/1999 conform cărora funcţionarul public poate refuza mutarea în cadrul altei structuri a autorităţii sau instituţiei publice în altă localitate, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 89 alineat (3), respectiv se află în una din următoarele situaţii: graviditate; îşi creşte singur copilul minor; starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată mutarea; mutarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii corespunzătoare de cazare; este singurul întreţinător de familie; motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs mutării. Refuzul nejustificat constituie abatere disciplinară.

Cum în speţă nu s-a făcut dovada nici uneia dintre situaţiile prevăzute de art. 89 alineat (3) din Legea nr. 188/1999 instanţa reţine că este nejustificat refuzul reclamantului de a accepta măsura de încadrare pe postul de inginer principal în cadrul O.S.R., şi prin urmare, în raport de dispoziţiile art. 91, alineat 7 din Legea nr. 188/1999, refuzul de a semna actul adiţional la contractul de muncă înregistrat sub nr. .. (fila 15, dosar nr. …..) nu poate constitui motiv de nulitate a Deciziei nr. …….. pe considerentul inexistenţei acordului dintre părţi de modificare a locului muncii.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului în sensul că în mod nelegal s-a dispus delegarea sa de la O.S.R. pe o perioadă nedeterminată, nefiind respectat termenul de 60 de zile prevăzut de art. 44 din Codul muncii, instanţa reţine că dispoziţia legală menţionată nu are aplicabilitate în speţă, aplicabile fiind dispoziţiile din Legea nr. 188/1999 astfel cum s-a arătat mai sus.

În ceea ce priveşte delegarea, se reţine că Legea nr. 188/1999 cuprinde dispoziţii similare Codului muncii în ceea ce priveşte termenul pentru care aceasta poate fi dispusă.

Astfel, conform art. 88 din Legea nr. 188/1999 delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. Funcţionarul public poate refuza delegarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii: graviditate; îşi creşte singur copilul minor; starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al funcţionarului public.

Cum prin menţiunile făcute de reclamant în cuprinsul actului adiţional la contractul de muncă înregistrat sub nr. ……. (fila ……, dosar nr. ………), acesta nu şi-a exprimat dezacordul cu privire la delegarea atribuţiilor şi competenţelor funcţiei de inginer principal la O.S.H., în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 88, alineat 3 din Legea nr. 188/1999, reţinându-se că în privinţa aspectelor necontestate de reclamant există acordul acestuia.

Având în vedere considerentele expuse instanţa constată că cererea reclamantului de anulare/constatare a nulităţii absolute a Deciziei nr. ….. este neîntemeiată, urmând a fi respinsă. Pentru aceleaşi motive, reţinând că decizia contestată este legală, instanţa urmează să respingă şi celelalte capete de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta B.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.11.2014.

PREŞEDINTE.

 S.M.

GREFIER

R.M.

Domenii speta

Spete similare