Contestatie la executare

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal la data de 10.03.2015 sub nr. 886/207/2015, contestatoarea H. A. G. a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornita de BEJ Ionilete Raol Florin, in dosarul de executare nr. 3472/E/2014,  solicitând anularea tuturor actelor de executare: somaţia din 16.02.2015 privind achitarea sumei de 572,71 lei pronunţata in dosar de executare nr.3472/E/2014 emisa de BEJ Ionilete Raol Florin; înştiinţare privind declanşarea urmăririi silite în baza titlului executoriu - Proces verbal de contravenţie seria R12 nr.0007701 din 11.01.2012; încheierea nr.3472/E/2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare silita la suma de 448,32 lei; exonerare mea de la plata sumei de 572,7 lei;  nulitatea încheierii nr. 1384/1.10.2014 a Judecătoriei Caracal de încuviinţare a executării silite întrucât a fost data fără îndeplinirea condiţiilor legale; nulitatea absoluta a procesului verbal de contravenţie seria R 11 nr. 0360571/17.10.2011 al CNADNR, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, se arata ca, în data de 2.03.2015 i-au fost comunicate actele de executare din dosarul nr.3472/E/2014, respectiv somaţia din 16.02.2015; înştiinţare privind declanşarea urmăririi silite în baza titlului executoriu - Proces verbal de contravenţie seria R12 nr. 0007701 din 11.01.2012; încheierea nr.3472/E/2014 privind stabilirea cheltuielilor de executare silita la suma de 448,32 lei.

Susţine contestatoarea că, titlul executoriu constând în proces verbal de contravenţie seria R 12 nr. 0007701 din 11.01.2012 nu i-a fost comunicat nici anterior declanşării executării silita nici odată cu comunicarea actelor de executare silita precizate anterior.

La solicitarea telefonică a contestatorului,  executorul judecătoresc i-a comunicat prin fax în data de 5.03.2015, procesul verbal de contravenţie seria R12 nr.0007701 din 11.01.2012 de care acesta nu a avut cunoştinţa.

Arată că din procesul verbal de contravenţie seria R12,  nr.0007701 din 11.01.2012;  reiese faptul ca acesta este obligat la plata sumei de 96 euro, debit-tarif de despăgubire pentru că ar fi săvârşit fapta prevăzută de art. 8 alin. l alin OG nr. 15/2002 cu modificările si completările ulterioare si la suma de 250 lei amenda contravenţională. Se arată că procesul verbal de contravenţie nu i-a fost comunicat in termen legal şi nici anexat înştiinţării trimise de executorul judecătoresc aşa cum se menţionează in aceasta , fiind astfel lipsit de posibilitatea de a formula plângere contravenţionala . Consideră ca din conţinutul procesului verbal de contravenţie lipseşte semnătura olografa a agentului constatator, în acesta se menţionează ca a fost generat si semnat electronic conform Legii nr. 45/2001 si a HG NR. 1259/2001.Procesul verbal de contravenţie a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor art. 17 din OG nr.2/2001 si art.4 pct.3 din Legea 455/200l.

Contestatorul invocă disp.  Deciziei ICCJ nr. 6/16.02.2015, potrivit căreia procesele-verbale de constatare si sancţionare a contravenţiilor aplicate şoferilor surprinşi fără rovinieta, transmise acestora pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absoluta in absenta semnăturii olografe a agentului constatator.

Consideră, de asemenea ca au fost stabilite cheltuieli de executare exagerat de mari in raport de debitul ce se executa care este de 28 euro.

În condiţiile în care nu s-au respectat normele legale pentru întocmirea si comunicarea procesului verbal de contravenţie în cauza, acesta nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru un titlu executoriu valabil. Fără a avea un titlu executoriu valabil, nu pot fi efectuate acte de executare valabila. Contestatorul arata ca nu a avut posibilitatea să invoce aceste apărări de fond, printr-o plângere contravenţionala, întrucât proces verbal de contravenţie ce constituie titlu executoriu nu i-a fost comunicat la data formulării prezentei contestaţii, iar aceste apărări sunt pe deplin admisibile in cadrul contestaţiei la executate, potrivit art.711 si urm. C. pr. civilă.

Se mai arata de contestator că,  art. 8 alin (3) din OG nr 15/2002, care a stat la baza aplicării sancţiunii complementare privind plata tarifului de despăgubire a fost abrogat de pct. 2 al art. I din Lege nr. 144 din 23 iulie 2012 publicata în Monitorul Oficial nr. 509 din 24 iulie 2012.

Ca urmare a abrogării dispoziţiilor legale care instituia obligaţia achitării tarifului de despăgubire - suplimentar fata de obligaţia de plata a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziţionat rovinieta – s-a instituit o norma legala mai favorabila, intervenita in domeniul contravenţional, conforma prevederilor art. 15 alin (2) din Constituţia României. In acest context intervine aplicarea legii contravenţionale mai favorabile in conformitate cu art 12 alin 2 din OG nr 2/2001 si art. 15 alin2 Constituţia României. De asemenea, prin Decizia nr. 228/2007 Curtea Constituţionala s-a stabilit faptul ca legea mai favorabila se aplica retroactiv daca succesiunea de legi a intervenit intre momentul comiterii contravenţiei si momentul executării integrale a sancţiunii. Prin urmare, asa cum a statuat si Curtea Constituţionala, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar daca a fost săvârşita înainte de data intrării in vigoare a noului act normativ. Aceste prevederi au ca obiect dezincriminarea cu titlu general a faptelor săvârşite si produc efecte pentru viitor începând cu momentul intrării in vigoare a actului normativ nou si, prin urmare, efectele care s-au produs sub imperiul actului normativ anterior încetează de la data apariţiei noului act normativ.

Astfel, prin intrarea în vigoare a legii care nu mai prevede fapta drept contravenţie, sancţiunile contravenţionale nu se mai aplica, iar în cazul celor aplicate, dar aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a noii legi, sancţiunile nu se mai execută.

În  aceste condiţii, dând eficienţă principiului cu valoare constituţională al retroactivităţii legii contravenţionale, consider ca nu mai pot fi tras la răspundere contravenţională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârşirea contravenţiei respective, obligaţia de a plăti suma de 96 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent.

Potrivit art. 20 alin. 1 din Constituţia României, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte

În  aceste condiţii, apreciază ca art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenţia anulării obligaţiilor de plată a despăgubirilor în funcţie contestarea sau necontestarea în instanţă a proceselor-verbale până la intrarea în vigoare a respectivei legi, introduce un tratament diferit în situaţii comparabile bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării proceselor verbal într-o anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective.

Arată contestatoarea că în mod abuziv si nelegal, s-a dispus încuviinţarea executării silite pentru suma de 572,71 lei, suma compusa din 28 euro debit si 448,32 lei cheltuieli de executare silita.

Fata de cele relatate mai sus, contestatorul a solicitat admiterea contestaţiei la executare , anularea tuturor formelor de executare pornite împotriva sa si exonerarea sa de la plata sumei de 572,71 lei.

În dovedire, se solicita proba cu înscrisurile pe care le anexează la contestaţie, precum si cu alte înscrisuri care vor fi necesare in cursul dezbaterilor, cu interogatorii.

 In drept, se invocă prevederile art. art.711 c.pr.civilă si urm., OG nr.2/2001, Lege nr. 144 din 23 iulie 2012 .Decizia nr. 228/2007 Curtea Constituţionala ,OG nr 15/2002, Legea 188/2000, Decizia nr. 6/2015, Legea 455/2001.

Contestatorul a solicitat judecarea cauzei si in lipsa.

La dosar s-au depus următoarele înscrisuri: procesul verbal  de contravenţie R12 nr.0007701 din 11.01.2012; adresa din data de 16.02.2015,  încheierea nr.1384 din data de 01.10.2014, încheierea nr.3472 din 16.02.2015,  copia C.I. a petentei, chitanţa privind achitarea taxei judiciare de timbru.

În faza prealabilă judecăţii, intimata CNADNR prin DRDP Craiova SA a depus la dosar întâmpinare, prin care a  solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, precum şi a cheltuielilor de judecată solicitate.

În fapt, se arata ca  prin cererea de executare silita intimata s-a adresat BEJ I. R. F., solicitând prin aceasta executarea silita a debitoarei H. A. G. pentru recuperarea debitului constând in contravaloarea tarifului de despăgubire aşa cum prevede art. 8 alin. 3 din O.G. nr 15/2002 completata si modificata prin actele ulterioare, constituind venit propriu al C.N.AD.N.R. S.A - D.R.D.P. Craiova, stabilit de altfel prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria R 12 nr. 0007701 din 11.01.2012, emis de către C.E.S.T.R.I.N - Bucureşti .

Conform prevederilor legale fapta posesorilor de autovehicule de a utiliza infrastructura rutieră fără a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţie la OG 15/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi se sancţionează cu amendă aşa cum prevede art.8. alin. (1).. contravenientul având obligaţia de a achita, pe lângă amenda contravenţională, cu titlu de tarif de despăgubire, în funcţie de tipul vehiculului folosit Iară a deţine rovinietă valabilă, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4. aşa cum prevede ari.8. alin. (3).

Astfel, autovehiculul aparţinând contestatoarei H. A. G., fiind depistat utilizând reţeaua de drumuri naţionale fără a poseda rovinieta valabila, i s-a emis procesul verbal de constatare a contravenţiei seria R12 nr.0007701 din 11.01.2012.

 Titlul executoriu mai sus menţionat este emis de CESTRIN Bucureşti, iar constatarea contravenţiei a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SIEGMCR iar PVCC-ul s-a încheiat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei si Internelor - Direcţia Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor si Direcţia Generala de Evidenta a Persoanelor, conform prevederilor art.9 alin.2 si 3 al OG 15/2002, cu modificările si completările ulterioare. Mai mult decât atât, apărările de fond invocate de către contestator nu sunt admisibile daca pentru contestarea însuşi a titlului, legea prevede o alta cale de atac, respectiv plângerea contravenţionala.

Contravenienta a avut la dispoziţie 15 zile de la comunicarea PVCC sa facă plângere la acesta, dar nu si-a exercitat acest drept, astfel contravenientul a devenit debitor al DRDP Craiova, având obligaţia de a achita contravaloarea amenzii si a tarifului de despăgubire.

Deoarece tariful de despăgubire prevăzut in înştiinţarea de plata din PVCC se face venit la CNADNR SA, pentru aceasta suma s-a demarat procedura executării silite.

PVCC neatacat în termen de 15 zile de la comunicare constituie potrivit legii titlu executoriu fără investire sau vreo alta formalitate.

Astfel, potrivit art. 711 Cod Procedura Civila, împotriva executării silite înseşi, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie la executare de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanţa judecătoreasca, se pot invoca in contestaţia la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o calc de atac.

Conform dispoziţiilor legale menţionate, prin procedura contestaţiei la executare se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu, in cazul când acesta nu este o hotărâre data de o instanţa judecătoreasca sau alt organ jurisdicţional, daca pentru contestarea lui nu exista o alta procedura prevăzuta de lege.

In speţa, pentru desfiinţarea titlului executoriu contestatoarea avea la dispoziţie alta cale de atac, respectiv plângerea contravenţionala împotriva procesului-verbal de contravenţie.

Astfel ca, intimata s-a adresat BEJ I. R. F., solicitând executarea silita a debitoarei H. A. G. pentru neplata debitului prevăzut de titlul executoriu - proces verbal de constatare a contravenţiei  R12 nr.0007701 din 11.01.2012 , in valoare de 28 euro. Potrivit prevederilor art. 663 Cod. proc. Civ. „ executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel. Cererea de executare silita se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin posta, curier, telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. La cerere se vor ataşa titlul executoriu în original sau in copie legalizata, după caz, si dovada achitării taxelor de timbru, inclusiv timbrul judiciar, precum si, daca este cazul, înscrisurile anume prevăzute de lege. "

Aşa cum s-a menţionat anterior, suma de 28 euro reprezintă contravaloarea tarifului de despăgubire aşa cum prevede art. 8 alin. 3 din OG nr 15/2002. completata si modificata prin actele ulterioare, constituind venit propriu al CNADNR SA - DRDP Craiova .

Referitor la prevederile Legii 144 din 23.07.2012 invocate de contestator arătam ca acesta le interpretează in mod eronat, întrucât dispoziţiile art.II din lege nu sunt aplicabile in speţa, deoarece legea nu retroactiveaza, cu excepţia legii penale mai favorabile. Pentru a opera aceasta prevedere trebuie îndeplinite cumulativ doua condiţii: la data intrării in vigoare a Legii 144 sa existe pe rolul instanţei de judecata un dosar având ca obiect plângere contravenţionala si instanţa sa dispună prin hotărâre anularea tarifului de despăgubire

Astfel considera netemeinica susţinerea contestatorului privind incidenţa Legii 144/ 2012, prin care a fost abrogat art. 8 alin (3) din OG 15/2002, si art. 15 alin (2) din Constituţie, deoarece prima a intervenit după ce procesul verbal de constatare a devenit titlu executoriu, nefiind atacat cu plângere la instanţa in termen de 15 zile de la comunicare, potrivit OG 21 2011, iar Constituţia se refera la retroactivitatea unei legi penale sau contravenţionale, or speţa pendinte se refera la executarea unei despăgubiri civile, contravaloarea tarifului de despăgubiri nefiind o amenda contravenţionala, cuprinsa intr-un act normativ ca sancţiune.

In ceea ce priveşte menţiunile contestatorului referitoare la semnătura agentului constatator, intimata arăta ca acesta interpretează in mod eronat legislaţia, atâta timp cat procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost generat si semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 si a HG 1259/20011, astfel, potrivit art. 4 din Legea 455/2011 privind semnătura electronica, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar iar potrivit art. 5 al aceleaşi legii înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.

Nici o dispoziţie legala nu interzice ca semnătura electronica sa poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Totodată, semnătura electronica a proceselor verbale de contravenţie semnate de care agentul constatator valorează asumarea celor consemnate in acesta.

In plus, OG 2/2001 nu stabileşte ce fel de semnătură sa aplica pe procesele verbale de constatare a contravenţiei, olografa sau electronic, lăsând astfel posibilitatea aplicării si semnăturii electronice.

Astfel, in privinţa celor invocate de contestator cu privire la cele dispuse de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 6 din 16.02.2015 va comunicam ca aceste prevederi vor produce efecte pentru instanţe după ce vor fi publicate în Monitorul Oficial, cu menţiunea ca recursul în interesul legii nu este lege, ci are doar menirea să orienteze în aceeaşi direcţie practica instanţelor judecătoreşti.

Cu privire la cheltuielile de executare, se arata  faptul ca procesul-verbal de cheltuieli a fost încheiat in mod legal de către executorul judecătoresc, respectând prevederile Ordinului nr 2550/C/l 4.11.2006.

De asemenea, conform art 39 alin 1 din legea 188/2000 „executorii judecătoreşti au dreptul pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministrul justiţiei cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti."

Controlul  judiciar efectuat de către instanţa de judecata in ceea ce priveşte onorariul executorului judecătoresc este limitat doar la verificarea încadrării acestuia in limitele prevăzute de legiuitor, iar nu de aprecierea asupra concordantei acestuia cu valoarea pricinii si munca îndeplinita de executor- dispoziţie legala prevăzuta de art 274 alin 3 Cod Proc Civ - ce reglementează dreptul judecătorului de a reduce onorariul avocatului, in situaţia in care acesta este excesiv de mare in raport cu munca îndeplinita, neputând fii extinsa la mai multe situaţii, aceasta norma fiind de stricta aplicare.

Faţa de cele arătate, intimata solicita sa se  constate deplina legalitate a formelor de executare întreprinse de BEJ I. R. F. in dosarul de executare silita nr. 3472/E/2014 ce are ca obiect titlul executoriu R12 nr.0007701 din 11.01.2012;  şi prin urmare, să se respingă contestaţia ca neîntemeiată, precum  şi cheltuielile de judecată solicitate.

În drept, se invoca disp. art. 205-208 Cpciv, solicitându-se judecata in lipsă conform art. 223 Cpc.

La solicitarea instanţei, a fost înaintat in copie dosarul de executare nr. 3472/E/2014 de către  BEJ Ionilete Raol Florin.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În baza  procesului verbal de constatare a contravenţiei seria R12, nr.0007701 din 11.01.2012, emis de către C.N.A.D.N.R - Bucureşti, contestatoarea  H. A. G. a fost sancţionată cu amendă contravenţională în suma de 250 lei şi obligată să achite 28 de euro reprezentând tarif de despăgubire, potrivit art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, cu modificările şi completările ulterioare pentru fapta de a utiliza infrastructura rutieră fără a deţine rovinietă valabilă.

 Prin procesul verbal din data de 23.01.2012, s-a afişat la domiciliul contestatoarei  procesul verbal seria R12, nr.0007701 din 11.01.2012, emis de către C.N.A.D.N.R

Întrucât contestatoarea  H. A. G.nu a achitat obligaţiile stabilite prin procesul verbal s-a adresat BEJ Ionilete Raol Florin, în vederea executării silite  formându-se dosarul nr. 3472/E/2014.

Prin încheierea nr. 1384 din data de 01. octombrie 2014 s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite  procesului verbal de contravenţie seria  R12, nr.0007701, din 11.01.2012 emis de C.N.A.D.N.R. pentru suma de 28 euro.

Ulterior prin înştiinţarea  din data de 02.03.2015,  contestatoarea a primit copie titlu executoriu,  somaţie  se plată , încheiere  stabilire cheltuieli de executare, încheiere încuviinţare şi înştiinţare  începere executare.

Potrivit art. 14 alin. 1 din OG 2/ 2001 executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii.

Articolul 27 din OG 2/ 2001 Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.

Prin decizia  nr. 10 /2007,  pronunţată  de Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie, completul,  competent să judece recursul în interesul legii,  în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) şi art. 31 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire. Cerinţa comunicării procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată este îndeplinită şi în situaţia refuzului expres al primirii corespondenţei, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcţionarul poştal.

Având în vedere că, procesul verbal R12 nr. 0007701, din 11.01.2012, emis de către C.N.A.D.N.R – Bucureşti,  a fost comunicat prin afişare  înştiinţării de plată, la domiciliul contravenientului ( varianta subsidiară) şi nu a fost comunicat  prin poştă, cu aviz de primire, instanţa constată că nu a fost respectată procedura de comunicare  prev. de art. 27 din OG. 2/2001 cu referire la  decizia  nr. 10 /2007 pronunţată de I.C.C.J.

Instanţa reţine  că, procesul verbal nu a fost comunicat în mod legal, conform dispoziţiilor menţionate mai sus,  în termen de 1 lună de la emiterea acestuia, iar  potrivit  art. 14 alin. 1 din OG 2/ 2001, executarea acestuia este prescrisă . 

Pe cale de consecinţă,  instanţa,  în temeiul art. 711 alin.1 C.p.civ. , va admite contestaţia la executare şi va anula  toate actele de  executarea silită, obiect al  dosarul de executare nr. 3472/E/2014 al  BEJ I. R. F..

Având în vedere că, instanţa va admite contestaţia la executare pentru motivele menţionate, nu va mai analiza celelalte cazuri de nulitate,  invocate de contestatoare.

În temeiul art. 453 alin.1 C.p.civ.,  va obliga intimatul, la plata către contestatoare a sumei de 356 lei,  cu titlul de cheltuieli de judecată.

Postat 29.05.2015

Domenii speta

Spete similare