Viol

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă ICCJ- DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău nr.90/P/2013 din 22.07.2013 s-a dispus  trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor:

1. C.N., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 al. 1, al. 2, al. 3 teza a II a rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată  cu aplic. art. 41 al.2 C.pen. , art 75 lit.c CP şi art. 37 lit.b C.pen. constând în aceea că: 

- a recrutat prin inducere în eroare părţile  vătămate minore L.O.L. în vârstă de 17 ani, C.A.I. în vârstă de 14 ani şi C.A.M.  în vârstă de 13 ani, pe care le-a  a cazat în locuinţa sa din Oneşti, iar ulterior în com. M.C., jud. Bacău, şi împreună cu concubina sa U.F. şi  fiicele lor minore  C.C.N. şi C.M.E.,  le-a  exploatat sexual de  la începutul anului 2013

-  de rele tratamente aplicate minorului ( două infracţiuni) prev. de art. 306 C.pen., cu aplic. art. 37 lit.b C.pen.

constând în aceea că: de la începutul anului 2013 şi-a determinat fiicele minore C.C.N.,  , în vârstă de 15 ani şi C.M.E., , în vârstă de 13 ani, să supravegheze victimele minore exploatate sexual în folosul familiei, să negocieze tarifele cu clienţii şi să încaseze bani de la aceştia, activităţi prestate uneori la ore târzii din noapte, în condiţiile în care acestea au abandonat cursurile şcolare, punându-le în primejdie gravă dezvoltarea intelectuală şi morală .

toate cu aplic. art. 33 lit.a C.pen.

2. U.F., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 al. 1, al. 2, al. 3 teza a II a rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată  cu aplic. art. 41 al.2 C.pen.  şi art 75 lit.c CP constând în aceea că: a recrutat prin inducere în eroare şi a cazat parţile  vătămate minore L.O.L. în vârstă de 17 ani, C.A.I. în vârstă de 14 ani şi C.A.M.  în vârstă de 13 ani,  în locuinţa sa din Oneşti , iar ulterior în com. M.C., jud. Bacău, şi împreună cu concubinul său C.N. şi  fiicele lor minore  C.C.N. şi C.M.E. le-a  exploatat sexual de  la începutul anului 2013.

- rele tratamente aplicate minorului ( două infracţiuni) prev. de art. 306 C.pen., constând în aceea că: de la începutul anului 2013 şi-a determinat fiicele minore C.C.N.,  , în vârstă de 15 ani şi C.M.E., , în vârstă de 13 ani, să supravegheze victimele minore exploatate sexual în folosul familiei, să negocieze tarifele cu clienţii şi să încaseze bani de la aceştia, activităţi prestate uneori la ore târzii din noapte, în condiţiile în care acestea au abandonat cursurile şcolare, punându-le în primejdie gravă dezvoltarea intelectuală şi morală .

toate cu aplic. art. 33 lit.a C.pen.

3. C.G., cercetat pentru săvârşirea infracţiunea de trafic de minori prev. şi ped. de art.13 al.1, al.3 teza I rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată  cu aplic. art. 41 al.2 C.pen., constând în aceea că: : împreună cu soţia lui C.E.  a cazat-o în locuinţa lor din com. M.C., jud. Bacău, pe partea vătămată minoră C.A., în vârstă de 14 ani, care practica prostituţia împreună cu fiica lor minoră C.D.E., în vârstă de 16 ani, încurajând aceste activităţi ilegale şi  profitând de banii procuraţi de cele două fete din activitatea de prostituţie.

 4. C.E. – cercetat pentru săvârşirea infracţiunea de trafic de minori prev. şi ped. de art.13 al.1, al.3 teza I rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată  cu aplic. art. 41 al.2 C.pen., constând în aceea că: împreună cu soţul ei C.G. a cazat-o în locuinţa lor din com. M.C., jud. Bacău, pe partea vătămată minoră C.A., în vârstă de 14 ani, care practica prostituţia împreună cu fiica lor minoră C.D.E., în vârstă de 16 ani, încurajând aceste activităţi ilegale şi profitând de banii procuraţi de cele două fete din activitatea de prostituţie.

5. C.B.V. –  cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 al. 1, al. 2, al. 3 teza a II a rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată  cu aplic. art. 41 al.2 C.pen. şi art 75 lit.c CP , constând în aceea că: a sprijinit exploatarea sexuală a părţilor  vătămate minore L.O.L. în vârstă de 17 ani şi C.A.M.  în vârstă de 13 ani, de către inc. C.N., U.F. şi fiicele lor minore,  prin transportarea acestora în scopul practicării prostituţiei, găsirea de clienţi amatori de prestaţii sexuale contracost şi implicarea în răfuieli cu clienţii.

6. P.P. – cercetat pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 13 al. 1, al. 3 teza a I a rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată constând în aceea că  a sprijinit exploatarea sexuală a minorei C.A., în vârstă de 14 ani de către inculpaţii C.E. şi C.G. prin aceea că a găsit clienţi interesaţi de relaţii sexuale contracost, profitând material de activitatea de prostituţie desfăşurată de aceasta.

7. L.M., cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea a 4 infracţiuni de act sexual cu minor, prev. de art. 198 al.1, 3 C.pen.,  o infracţiune de tentativă la act sexual cu un minor prev. de art. 204 C.pen. rap. la art. 198 al.1,3 C.pen. şi  pornografie infantilă în sisteme informatice, prev. de art. 51 din Legea 161/2003 cu aplicarea art. 33lit a CP

constând în aceea că:

-în vara anului 2012 a întreţinut relaţii sexuale în mai multe rânduri  cu minora S.A.E. în vârstă de 16 ani, căreia i-a oferit bani şi alte foloase materiale în acest scop ;

- în toamna anului 2012 a întreţinut relaţii sexuale în mai multe rânduri  cu minora B.O.A. în vârstă de 16 ani, căreia i-a oferit bani şi alte foloase materiale în acest scop ;

- în primăvara anului 2013 în mod frecvent a apelat la minorele C.A.I. în vârstă de 14 ani şi L.O.L., în vârstă de 17 ani, victime ale infracţiunii de trafic de minori şi a întreţinut cu ele relaţii sexuale oferindu-le bani în acest scop.

- în primăvara anului 2013  a încercat să întreţină relaţii sexuale cu minora C.A.M. în vârstă de 13 ani, oferindu-i bani în acest scop, fiind însă refuzat.

- a produs şi deţinut  fără drept la domiciliu, în sistemele informatice, materiale pornografice cu minore

De asemenea, prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în tare de libertate a inculpatei C.C.N. –pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 al. 1, al. 2, al. 3 teza a II a rap. la art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea 678/2001 modificată  cu aplic. art. 41 al.2 şi art.99 alin.2  C.pen. constând în aceea că: a sprijinit exploatarea sexuală a parţilor  vătămate minore L.O.L. în vârstă de 17 ani, C.A.I. în vârstă de 14 ani şi C.A.M.  în vârstă de 13 ani de către părinţii săi inculpaţii C.N. şi U.F., prin supravegherea acestora, identificarea de clienţi interesaţi de servicii sexuale contracost,negocierea tarifelor şi încasarea banilor de la clienţi.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr. 3669/110/2013 la data de 22.07.2013. 

Inculpaţii C.N., U.F.,  C.B.V., P.P. şi C.C.N.– au  solicitat instanţei – la primul termen de judecată şi înainte de citirea actului de sesizare al instanţei - aplicarea procedurii simplificate de judecare a cauzei, solicitând aplicarea dispoziţiilor art. 320 ind.1 C.pr.pen., în sensul că recunosc în întregime faptele imputate, sunt de acord, au cunoştinţă de întreg materialul probator acumulat la urmărirea penală, şi pe care şi-l însuşesc, filele 254-259 vol.I dosar instanţă.

Faţă de aceşti inculpaţi, s-a dispus condamnarea prin sentinţa penală din 03.03.2014, rămasă definitivă prin decizia  penală nr. 460/17.06.2014 a  Curţii de Apel Bacău.

Ceilalţi doi inculpaţi C.G. şi C.E. nu au dorit aplicarea procedurii simplificate, nu au recunoscut în totalitate faptele pentru care au fost trimişi în judecată, motiv pentru care faţă de aceşti doi inculpaţi instanţa va proceda la desfăşurarea în continuarea a procesului penal potrivit procedurii obişnuite, cu efectuarea de cercetare judecătorească, filele 260-261 ds. instanţă.

Inculpatul italian L.M. nu a dorit aplicarea dispoziţiilor art. 320 ind.1 C.pr.pen., nu a dorit să dea declaraţie în faţa instanţei, depunând la dosar un înscris autentic, în care a precizat toate aceste aspecte, filele 41-44 vol.II dosar instanţă.

  În continuare, sub un nou dosar nr. 1111/110/2014 s-a continuat cercetarea judecătorească cu cei tei inculpaţi L.M., C.E. şi C.G., cu persoanele vătămate C.A.I., L.O.L., C.A., B.O.A., şi C.D.E.

Au fost audiaţi inculpaţii: C.G., (filele 184-186), C.E. (filele 187-189). Inculpatul L.M. a depus la dosar o declaraţie tradusă (filele 106-110), şi a dat  declaraţie în faţa instanţei ataşată la fila 163 vol. III instanţă.

Au fost audiate persoanele vătămate, C.A.I., (filele 41 vol.II, ) reprezentanţii legali: L.L., R.M., B.R., (filele 254 vol. I, fila 44, 123,  vol. II  instanţă).

Au fost audiaţi martorii: C.L.I., A.G.I., G.M.G., C.D.E., U.M.C., S.M.R., P.V.M., P.G.V., M.L.,  (fila 249, 250,  252, vol.I, fila 46, 48,  125, 248, vol.II, fila 192, 193 vol. III instanţă).

În actul de sesizare se reţine că din cercetările efectuate în cauză au rezultat date şi indicii temeinice că inc. C.N. zis C., cunoscut cu preocupări anterioare pe linia proxenetismului, a pus bazele unei înţelegeri infracţionale având ca scop recrutarea prin înşelăciune a unor fete  minore, selectate după un  anumit tipar psiho-familial, în scopul exploatării sexuale a acestora, cu finalitatea obţinerii unor venituri ilicite. Având rol de coordonator,  inc. C.N. a cooptat mai mulţi executanţi, unii din propria familie, cărora le-a trasat sarcini de recrutare, transfer şi transport al victimelor, el neimplicându-se direct în transportul fetelor în locurile în care practicau prostituţia şi în supravegherea lor.

Din exploatarea ordonanţei provizorii cu nr. 59/14.05.2013 a rezultat că inc. C.N. este sprijinit  în activitatea infracţională de exploatare sexuală a unor fete minore, pe raza mun. Oneşti de către concubina sa inc. U.F. şi de către fiicele lor minore  inc. C.C.N. şi C.M.

În prima fază a cercetărilor au fost audiaţi doi martori sub o identitate protejată, din depoziţiile acestora rezultând că inc. C.N. avea preocupări infracţionale pe linia traficului de minori, în prima parte a anului 2013 , cu privire la trei fete pe care le exploata sexual, fiind ajutat în activitatea infracţională de un taximetrist. Martorii protejaţi V.I. şi S.M. au declarat că, în urmă cu mai mulţi ani  inculpatul C.N. avea  alte două femei pe care le exploata sexual, pe care le-a dus şi în Franţa în acest scop.

Martorul S.M. l-a indicat pe Bogdan, identificat în urma cercetărilor ca fiind inc. C.B.V., care împreună cu inc. C.N. zis C. transporta fetele exploatate sexual la moteluri de pe raza mun. Oneşti.

În urma actelor de cercetare penală efectuate în cauză au fost identificate 3 victime ale infracţiunii de  trafic de minori, comisă de inc. C.N. şi de membrii familiei lui, respectiv: L.O.L. în vârstă de 17 ani, C.A.I. în vârstă de 14 ani şi C.A.M. în vârstă de 13 ani. În ceea ce o priveşte pe partea vătămată C.A.I. s-a stabilit că ,după ce a ieşit de sub controlul inc. C.N. ,a fost exploatată sexual de către inculpaţii C.G. şi C.E. care au cazat-o şi au profitat material de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta împreună cu fiica lor minoră C.D.E.. S-a dovedit probaţional că în exploatarea sexuală a minorei C.A. a fost implicat şi inculpatul P.P. care se afla în legătură cu inculpatul C.G. şi găsea clienţi interesaţi de servicii sexuale contracost.

 Cu puţin timp înainte de întreruperea activităţii infracţionale prin intervenţia organelor de cercetare penală, inculpaţii C.N. şi U.F. împreună cu fiicele lor minore făceau demersuri pentru a o readuce pe partea vătămată C.A. în sfera lor de influenţă cu scopul exploatării sexuale, relevante fiind în acest sens convorbirile telefonice din data de 18.05.2013 ora 23:36 (autorizaţia 206/2013) , 2.06.2013 ora 23:22 (autorizaţia 207/2013) şi din data de 3.06.2013 ora 1:51 (autorizaţia 205/2013).

Se observă o predilecţie a inculpaţilor de a trafica minore  vulnerabile din punct de vedere psihologic, social şi economic, pe care, speculând lipsa lor de maturitate,  le-au determinat prin mijloace frauduloase să practice prostituţia în beneficiul lor, consimţământul legat de practicarea prostituţiei  fiindu-le afectat prin mijloace nonagresive.

 Astfel, victimele au fost izolate, scoase din mediul social şi familial, şi fiind supuse unor presiuni psihice din partea inculpaţilor au acceptat să practice prostituţia sub stricta supraveghere a acestora. Din  probatoriul administrat  în cauză  rezultă că sumele de bani rezultate din practicarea prostituţiei de către victime au fost însuşite de către inculpaţi într-o proporţie care semnifică exploatarea.

În data de 18.01.2013 lucrători din cadrul Poliţiei mun. Oneşti, în urma unor acţiuni specifice, le-au identificat în locuinţa inculpatului C.N. pe minorele C.A.I.  şi L.O.L. care au fost audiate de către DIICOT ST Bacău ,întrucât existau indicii că prima dintre ele ar fi victima infracţiunii de trafic de minori. Cu ocazia primelor audieri acestea nu au reclamat că ar fi fost exploatate sexual de membrii familiei inc. C.N.

 Minora C.A.I., în vârstă de 14 ani a precizat în declaraţia de parte vătămată  în data de 18.01. 2013 că ,întrucât nu se înţelege cu familia ,a locuit o perioadă la numita L.O.L., prin intermediul căreia i-a cunoscut pe G.T. şi pe  C.N., zis C., (ambii semnalaţi informaţional cu preocupări infracţionale pe linia traficului de minori şi de persoane). Minora a locuit  succesiv la cei doi, iar inc. C.N. i-a spus că intenţionează să o ducă în Franţa „la produs” dacă îşi dă acordul.

Fiind reaudiată în data de 04.06.2013  partea vătămată C.A. a declarat că a stat o perioadă de 2-3 luni la inculpaţii C.N. şi U.F., a practicat prostituţia şi i-au fost  luaţi de către aceştia toţi banii câştigaţi în acest mod. Cu privire la inculpaţii C.G. , C.E. şi P.P. a refuzat să dea declaraţii în cauză. Relevantă cu privire la împrejurările în care partea vătămată C.A. a ajuns să fie exploatată sexual este declaraţia mamei ei R.M. care a fost audiată în cauză în calitate de martoră.

În prima fază a cercetărilor L.O.L. în vârstă de 17 ani, a fost audiată în calitate de martoră în legătură cu exploatarea sexuală a părţii vătămate C.A.I., în declaraţia din data de 18.01.2013 recunoscând că practică ocazional prostituţia.

Fiind reaudiată în calitate de parte vătămată în data de 04.06.2013, L.O.L. a declarat că a fost constrânsă să practice prostituţia de către inculpaţii C.N. şi U.F., după ce a fost amăgită de fetele acestora să locuiască împreună cu inculpaţii. A precizat că practica prostituţia împreună cu partea vătămată C.A., care locuia şi ea la inculpaţi şi erau însoţite permanent de fetele acestora, C.C.N. şi C.M.E., care le supravegheau, le luau banii câştigaţi din activităţile de prostituţie  şi păstrau legătura telefonic în permanenţă cu inc. U.F. care le coordona .

În suplimentul de declaraţie din  data de 10.06.2013, partea vătămată L.O.L. a precizat că l-a cunoscut pe inc. L.M. cu aproximativ două luni de zile înainte, în localul Z. din mun. Oneşti, unde era împreună cu C.A. şi fetele inculpatului C.N.. Acesta s-a arătat interesat în mod deosebit de C.A., minoră în vârstă de 13 ani, le-a lăsat fetelor numărul de telefon şi adresa şi le-a invitat la el. Cu ocazia unei vizite, le-a cerut părţilor vătămate L.O.L. şi C.A. să întreţină relaţii sexuale cu el în acelaşi timp,  spunând că aşa proceda  cu C.D.E. şi C.A.I., fiind însă refuzat de C.A..

Partea vătămată L.O.L. a recunoscut că a întreţinut relaţii sexuale contracost  în mai multe rânduri cu inculpatul italian.

Partea vătămată C.A., în vârstă de 13 ani, a fost abandonată de părinţii ei, care locuiesc în Italia, iar după moartea bunicului matern care a avut-o în grijă, de la începutul  anului 2013 a intrat sub influenţa inculpaţilor C.N. şi U.F., care s-au oferit să o protejeze.

Fiind audiată în data de 4.06.2013, aceasta nu a reclamat aspecte de exploatare sexuală în ceea ce o priveşte de către cei doi inculpaţi. A recunoscut că în ultimele luni a practicat prostituţia, fiind însoţită de fetele inculpaţilor, C.C.N. şi C.M.E., care uneori vorbeau cu clienţii şi îi „ţineau” banii câştigaţi din prostituţie.

 Este evident că partea vătămată C.A., având în vedere vârsta foarte mică şi lipsa experienţei de viaţă, nu a avut reprezentarea situaţiei de victimizare în care se afla. Există indicii că aceasta a dezvoltat sindromul Stockholm, manifestând sentimente de simpatie şi empatie raportat la exploatatorii ei, întrucât a ajuns să creadă că aceştia de fapt sunt nişte oameni cumsecade care i-au făcut „numai bine”.

Partea vătămată C.A., a fost reaudiată în data de 10.06.2013 ,după ce a fost consiliată de psihologii şi asistenţii sociali din cadrul DGSAPC şi de specialiştii din cadrul ANITP. În urma consilierii aceasta a conştientizat faptul că a fost exploatată sexual de membrii familiei inc. C.N.. Partea vătămată a declarat că acceptat să practice prostituţia după ce exploatatorii ei au făcut-o să se simtă datoare pentru faptul că o găzduiesc şi o hrănesc. A precizat că C.C. şi C.M i-au luat telefonul mobil, pe care o contacta mama ei din Italia, întrerupând astfel legătura pe care o avea  cu membrii familiei.

Victima minoră a mai declarat că din banii câştigaţi din prostituţie cea mai mare parte le revenea exploatatorilor şi că în permanenţă era însoţită de C.C. şi C.M care discutau cu clienţii şi încasau banii de la aceştia.

Referitor la cetăţeanul italian L.M. partea vătămată C.A. a precizat că i-a oferit ei şi celeilalte părţi vătămate L.O.L. 200 lei, pentru a întreţine relaţii sexuale cu ambele în acelaşi timp, însă l-a refuzat întrucât era prea bătrân şi pretenţiile sexuale ale acestuia erau exagerate. Declaraţiile părţilor vătămate cu privire la inculpatul italian se coroborează cu convorbirile telefonice interceptate autorizat în data de 21.05.2013 orele 0:38, 1:09, 1:13 (autorizaţia 206/2013). Cu referire la inc. Ciubotaru Bogdan a precizat că i-a găsit o combinaţie.

Din exploatarea autorizaţiilor de interceptare emise în cauză a rezultat faptul că inculpaţii C.N. şi U.F. şi-au determinat fiicele minore C.C.N., născută la data de 25.03.1998, în vârstă de 15 ani şi C.M.E., născută la 15.03.2000, în vârstă de 13 ani, să supravegheze  minorele exploatate sexual în folosul familiei, să negocieze tarifele cu clienţii şi să încaseze bani de la aceştia, activităţi prestate uneori la ore târzii din noapte. S-a considerat că, prin aceste activităţi desfăşurate în condiţiile în care cele două fete sunt în abandon şcolar, li s-a pus în primejdie gravă dezvoltarea intelectuală şi morală ,prin urmare s-a extins urmărirea penale în cauză sub aspectul săvârşirii infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului.

Din informaţiile furnizate de convorbirile telefonice interceptate autorizat în cauză, rezultă că inc. C.N. şi-a asumat un rol de supervizare a exploatării victimelor minore, activitate de care se ocupau în mod direct concubina şi fiicele sale, urmărind cel mai probabil evitarea depistării faptelor sale penale de către autorităţi, având în vedere cele cinci condamnări anterioare pe care le are.

Inculpatul C.N. l-a cooptat în activitatea infracţională şi pe inc. C.V.B., căruia i-a trasat sarcini legate de transportul fetelor, protejarea lor de clienţii recalcitranţi şi identificarea de clienţi.

Inc. C.N. se implica în mod direct în exploatarea victimelor în mod excepţional, în situaţiile în care existau probleme cu clienţi care nu plăteau suma stabilită pentru serviciile sexuale şi în negocierile legate de vânzarea fetelor altor traficanţi de minori, făcând planuri cu privire la transferarea fetelor în Franţa, în scopul exploatării sexuale.

Din monitorizările intruzive realizate autorizat în cauză rezultă dincolo de orice dubiu faptul că inc. L.M. în mod frecvent  a apelat la minorele C.A.I. în vârstă de 14 ani, C.A.M. în vârstă de 13 ani şi L.O.L., în vârstă de 17 ani pentru servicii sexuale contracost.

Săvârşirea infracţiunilor de act sexual cu un minor sunt dovedite de declaraţiile părţilor vătămate şi de următoarele convorbiri telefonice interceptate autorizat conform autorizaţiei nr. 207/2013 – la data de 18-05-2013 ora 16:08, 20-05-2013 – 15:47, 17:08, 18:02, 22:06, 22:40, 23:38, 21:05, 01:09, 01:13, 01:17, 01:27, SMS – de pe A 206/2013 ora 21-05-2013 ora 01:25 şi conform autorizaţiei cu nr. 206/2013 – în datele de 17-05-2013 ora 20:33, 18-05-2013 – 13:43, 14:10, 19-05-2013 – 20:18, 20-05-203 – 18:03. 18:04.

În baza declaraţiilor date în cauză de părţile vătămate C.D.E. şi L.O.L., precum şi de inc. C.E., a fost identificată numita B.O.A. în vârstă de 16 ani, victimă a infracţiunii de act sexual cu minor,  comisă de inc. L.M.

Partea vătămată B.O.A. a declarat că a locuit la inc. L.M. în toamna anului 2012 aproximativ 3 luni de zile, împreună cu partea vătămată C.D.E., în condiţiile în care fugise de acasă şi dispariţia ei fusese reclamată de părinţi la poliţie. A precizat că a întreţinut relaţii sexuale cu inculpatul italian în mai multe rânduri, primind câte 200 lei „pe număr”, şi că nu ar fi făcut acest lucru dacă nu i-ar fi dat bani. Minora a părăsit domiciliul inculpatului italian când a fost depistată de organele de poliţie şi de părinţi.

În baza declaraţiilor date în cauză de partea vătămată B.O.A. şi de martora S. S.Ş.,a fost identificată şi audiată  în calitate de martoră numita S.A.E., victimă a infracţiunii de act sexual cu un minor. Aceasta a recunoscut că a avut relaţii intime cu inc. L.M. în vara anului 2012 când avea 16 ani ,fiind motivată material de inculpat în acest scop.

Nu a rezultat din cercetări dincolo de orice dubiu faptul că partea vătămată C.D.E. ar fi întreţinut relaţii sexuale cu inc. L.M.  ,însă în mod cert inculpatul s-a folosit de ea pentru a intra în legătură cu alte minore. C.D.E. a precizat în declaraţia de parte vătămată că inc. L.M. i-a cerut să-i găsească fete cu care să întreţină relaţii sexuale contracost.

În urma cercetărilor efectuate în cauză a fost identificată şi audiată martora G.M. în vârstă de 14 ani. Aceasta a declarat că a plecat în trei rânduri de acasă la sugestia părţii vătămate C.D.E. ,care a dus-o în locuinţa inc. L.M.  în luna noiembrie 2012 şi a încercat să o determine să întreţină relaţii sexuale cu acesta. Martora a precizat că atât B.O. cât şi C. D. întreţineau relaţii sexuale contracost cu inculpatul italian ,iar aceasta din urmă a încercat să o convingă să practice prostituţia împreună cu ea. Redăm un extras din declaraţia acesteia:

“În luna noiembrie 2012 C. E.D. împreună cu O. m-au convins să plec cu ele la Oneşti. M-au dus în casa unui italian bătrân pe nume M. despre care mi-au spus că le dă bani pentru că întreţin relaţii sexuale cu el şi le dă mâncare.

Am stat atunci vreo 3 zile la M. împreună cu O. şi D. însă noaptea mergeam şi dormeam în altă parte, întrucât fetele mi-au spus că M. are probleme cu poliţia şi nu putem dormi la el.

În cele 3 zile O. şi D. au întreţinut relaţii sexuale cu M., le-am văzut mergând cu el pe rând în dormitor. În acest interval de timp au venit şi alte fete pe care nu le cunosc, care au întreţinut relaţii sexuale cu M.. Am văzut că el prefera fete cu vârste între 13 şi 18 ani. Pe mine M. mă ţinea în braţe, mă mângâia. D. şi O. au încercat să mă convingă să întreţin relaţii sexuale cu M., însă nu am acceptat întrucât la momentul respectiv nu îmi începusem încă viaţa sexuală şi îmi era teamă, iar pe de altă parte am considerat că este prea bătrân pentru mine”

Considerăm că prin modul în care a profitat de situaţia materială precară a minorelor şi a speculat imaturitatea şi lipsa de ocrotire părintească a acestora, în scopul obţinerii unor satisfacţii de natură sexuală de pe urma lor, inculpatul a dovedit un pericol concret pentru ordinea publică. Valorile sociale încălcate de inculpat sunt legate de libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei în timpul minorităţii, iar fapta este mai gravă în condiţiile în care inculpatul a uzat de acte de corupere a minorilor  prin oferirea de bani şi alte foloase materiale.  În urma analizei materialului probator constatăm o preferinţă a inculpatului L.M. pentru fete minore ,nedezvoltate din punct de vedere fizic, aflate în abandon şcolar, provenite din familii destrămate sau abandonate de părinţi ,fără posibilităţi materiale. Unele dintre fetele minore au locuit la inculpat în perioade de timp în care fugiseră de acasă, fiind reclamată dispariţia lor la poliţie de către părinţi. Conform declaraţiilor date de fete inculpatul avea cunoştinţă de vârsta lor.

Sistemele informatice ridicate din locuinţa inc. L.M. cu ocazia percheziţiei domiciliare au fost percheziţionate informatic în baza autorizaţiei nr. 79/2013 emisă de Tribunalul Bacău. În cardul de memorie, în HDD şi în laptop au fost identificate imagini pornografice cu minore, având comportamente sexuale explicite.

 Dintre aceste minore au fost identificate partea vătămată B.O. G. în vârstă de 16 ani (fotografiile fiind făcute după cum aceasta a declarat în perioada în care avea 15 ani), martora S. S. Ş. în vârstă de 16 ani (fotografiile în care aceasta apare au fost realizate cu cel puţin un an înainte) ,martora C. I. D. , minoră la momentul realizării fotografiilor, toate aceste fete fiind din anturajul inculpatului. C. I. D. apare în unele  fotografii pornografice alături de S. S. Ş. şi în fotografii realizate după monitorul unui calculator în timp ce făcea video chat.

Partea vătămată B.O. G. a declarat că fotografiile în care apare în posturi pornografice au fost făcute de inc. L.M. ,în timpul primei vizite pe care a făcut-o în locuinţa acestuia. În acelaşi context au fost realizate, probabil de o terţă persoană( indicată de partea vătămată ca fiind un bărbat pe nume M.) şi fotografii în care inculpatul apare dezbrăcat ,în ipostaze indecente.

În urma punerii în aplicare a  autorizaţiei nr. 207/2013  au rezultat  indicii că inc. C.G., împreună cu soţia sa, inc. C.E., o exploatează sexual pe fiica lor – partea vătămată C.D.E. în vârstă de 16 ani, care practica prostituţia împreună cu partea vătămată C.A.I., iniţial exploatată de inc. C.N..

În perioada aprilie –iunie 2013 minora C.A.I. a locuit la inc. C.E. şi C.G., împrietenindu-se cu fiica acestora, C.D.E.. Deşi a recunoscut că în acest interval de timp a practicat prostituţia, a refuzat să dea declaraţii cu privire la membrii familiei C. şi la activitatea de prostituţie desfăşurată de C.D.E., împreună cu ea, referindu-se doar la perioada în care a fost exploatată de inc. C.N..

Partea vătămată a dat declaraţii doar împotriva inculpaţilor C.N. şi U.F. întrucât era nemulţumită de faptul că aceştia îi luau toţi banii rezultaţi din activitatea de prostituţie în perioada în care a locuit la ei ,în timp ce , în intervalul de timp  în care a stat în locuinţa inculpaţilor C.E. şi C.G. le dădea acestora doar o parte din banii rezultaţi din activitatea ilicită, iar o parte din bani îi păstra ,având în acelaşi timp o mai mare libertate de mişcare. Gradul ridicat de vulnerabilitate a victimei minore datorat vârstei foarte fragede, absenţei protecţiei părinteşti, naivităţii, stării materiale precare, lipsei de experienţă de viaţă a fost speculat de inculpaţi care au profitat material de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta.

Situaţia de fapt reală a minorei C.A.I., respectiv faptul că a practicat prostituţia împreună cu C.D.E., iar din banii încasaţi din această activitate ilegală au profitat inculpaţii C.E. şi C.G., rezultă însă din convorbirile telefonice interceptate autorizat în cauză şi din declaraţiile date de partea vătămată L.O.L. , de făptuitoarea minoră – C.M.E. ,de martorii G.M., C.D.E. şi M.E. şi de inculpatul C.G..

Redăm în continuare un extras din declaraţia părţii vătămate L.O.L.:

„În prezent ştiu că aceasta practică prostituţia şi o parte din banii câştigaţi de ea îi profită lui C.C.. A. locuieşte la acesta şi este prietenă cu fata lui pe nume E.D.. Cunosc faptul că E.D. practică prostituţia la îndemnul tatălui său. Fetele îşi opresc o parte din banii din prostituţie, şi o parte din bani îi duc acasă.

Mi-a povestit la un moment dat D. că a fost sfătuită de tatăl ei să facă sex pentru bani că e mai bine decât să facă sex degeaba.

Eu personal am văzut-o pe E.D. dându-i bani tatălui său şi acest lucru poate fi confirmat şi de alţi oameni care locuiesc în blocul E. Şi mama D. cunoaşte faptul că ea practică prostituţia, am auzit-o duminică la festivalul din Oneşti spunându-i D. că nu mai are bani de mâncare şi ţigări, sugerându-i să facă rost de bani.

Menţionez că ambii părinţi ai D. erau în stare avansată de ebrietate.”

Fiind audiată în calitate de parte vătămată minora C. E.D. nu a recunoscut că practică prostituţia, declarând însă că o însoţea pe partea vătămată C.A.I. când aceasta practica prostituţia, iar activitatea de prostituţie a minorei cu care locuia împreună a ajuns şi la cunoştinţa părinţilor ei, inculpaţi în cauză.

Declaraţiile ei sunt contrazise de convorbirile telefonice interceptate  în cauză în baza autorizaţiei cu nr. 242/2013 emisă de Tribunalul Bacău pentru inc. C.G., postul telefonic fiind folosit în perioada de referinţă de către partea vătămată minoră C.E.D. şi de C.A.I.

Fiind reaudiat în cursul urmăririi penale, inculpatul  C.G. a recunoscut în parte  comiterea infracţiunii pentru care este învinuit , declarând că avea cunoştinţă, atât el cât şi soţia sa C.E., de faptul că fiica lor C. D. o însoţea pe  partea vătămată C.A.I. care practica prostituţia şi că o parte din banii rezultaţi din această activitate ilegală le profitau şi lor.

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească, astfel: declaraţii parte vătămată C.A.I. – fl.7-10, 11, 13; declaraţie parte vătămată L.O.L. – fl.18-20; declaraţie martor  L.O.L. – fl.21-24; declaraţii parte vătămată C.A.M. – fl.30-31, 32-33;  declaraţii parte vătămată C.D.E.  – fl.38-39; declaraţii parte vătămată B.O.A.  – fl.43-44, 46; proces verbal de aducere la cunoştinţă învinuire pentru C.C.N. – fl.49-50; declaraţii  înv. C.C.N. – fl.51-53; raport psihologic referitor la minora C.C.N. întocmit de D.G.A.S.P.C. Bacău – fl.54-56; expertiza medico-legală psihiatrică nr. 1575/21-06-2013 întocmită de LML Bacău cu privire la înv. minoră C.C.N. – fl. 61; declaraţie făptuitor  C.M.E. – fl. 63-64; raport psihologic referitor la minora C.M.E. întocmit de D.G.A.S.P.C. Bacău – fl.65-67; declaraţii  înv./inc U.F. – fl.72-73, 77; declaraţii  înv./inc C.N. – fl.85-86, 89-90; ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale C.N. – fl.87-88; declaraţii făptuitor/înv./inc C.B.V. – fl.97, 98-99, 102-103, 105; declaraţii făptuitor/înv./inc C. G. – fl.114, 115-116, 119-120, 122,123, ordonanţă de punere în mişcare a acţiunii penale C. G. – fl.117-118; declaraţii făptuitor/înv./inc C.E. – fl.130-131, 132-134, 137138, 140, 141, declaraţii făptuitor/înv./inc P.P.  – fl.149-150, 151-153, 155-156, 157; declaraţii făptuitor/înv./inc L.M.  – fl.165-166, 169-170, 177-178; declaraţii de martori M.E. – fl. 140 – 142, G.M. – fl. 43-145, R.V. – fl. 147, C.D.E. – fl. 147, L.L. – fl. 148-149, C.A.G. – fl. 150-151, B.L. – fl. 152, C.D. – fl. 153, S.M. – fl. 154, P.V.M. – fl. 156-157, L.L. – fl. 158 – 161, U.M.C. – fl. 162-164, notele de redare în formă scrisă a interceptărilor autorizate de imagini şi planşele foto aferente - fl. 91-95, autorizaţie percheziţie sisteme informatice  ridicate de la inc. L.M., proces verbal desigilare, proces verbal de percheziţie informatică – fl. 46 – 50,  ordonanţă de delegare – fl. 51-52, imagini cu pornografie infantilă găsite la percheziţia informatică efectuată în sistemele informatice ridicate de la inc. L.M. (printate selectiv) – fl. 53 – 68, 182-183, procese verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice. purtate de inculpaţi (vol.IV, V) precum şi din probatoriul administrat pe parcursul cercetării judecătoreşti  când au  fost audiaţi inculpaţii: C.G., (filele 184-186), C.E. (filele 187-189) . Inculpatul L.M. a depus la dosar o declaraţie tradusă (filele 106-110), şi a dat  declaraţie în faţa instanţei ataşată la fila 163 vol. III instanţă.  Au fost audiate persoanele vătămate, C.A.I., (filele 41 vol. II,) reprezentanţii legali: L.L., R.M., B.R., (filele 254 vol. I, fila 44, 123,  vol. II  instanţă). Au fost audiaţi martorii: C.L.I., A.G.I., G.M.G., C.D.E., U.M.C., S.M.R., P.V.M., P.G.V., M.L.,  (fila 249, 250,  252, vol.I , fila 46, 48,  125, 248, vol. II, fila 192, 193 vol. III instanţă).

Apărătorii  desemnaţi  din oficiu pentru inculpaţii C.E.  şi C.G.  au solicitat instanţei Av. of. C.L. pentru inc. C.G. şi C.E. în ce priveşte încadrarea juridică apreciază că legea mai favorabilă este legea veche, respectiv art. 13 al. 1,3 teza 1 rap. la art.12 al. 1,2 lit. a din Lg. 678/2001 cu aplic art. 41 al. 1 cod penal.

Corespondentul  acestei încadrări juridice în legea nouă este art. 211  cod penal al. 1  trafic de minori, în care pedeapsa ca şi cuantum şi limite de pedeapsă este aceiaşi, în aceea ce priveşte în formă continuată art. 36 prevede un spor nu poate fi mai mare de 3 ani, însă mai favorabil este individualizarea pedepsei dacă se va aprecia că inculpaţii C. se fac vinovaţi de săvârşirea acestei infracţiuni întrucât şi modalităţile de executare faţă de noul cod.

Din punctul său de vedere mai favorabil este legea vechea.

În principal solicită achitarea inculpaţilor  în baza art. 10 lit. c vechiul cod pr. penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a, adică faptele nu au fost săvârşite de către inculpaţi, şi face referire la probatoriul administrat în cauză.

Solicită să se aibă în vedere că inculpaţii  în declaraţii au spus că nu se fac vinovaţi de săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată. Inculpatul credea că banii sunt obţinuţi din munca pe care o presta fiica sa la discotecă vinerea şi sâmbăta. El  mai arată că a supravegheat-o cât a putut, pleca cu el la şcoală şi această afirmaţie este  susţinută şi de declaraţiile martorilor din lucrări, G.M., şi-i dădea bani să se întoarcă acasă cu taxiul. Mai face referire la declaraţia lui C.A.. Dacă avem în vedere celelalte declaraţii ale martorilor din lucrări, respectiv  B.R. care a fost reprezentantul legal al lui B.O., declaraţia poliţistului.

Astfel, apreciază că nu avem întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, şi aceşti oameni nu se fac vinovaţi de săvârşirea vreunei infracţiuni.

Arată că fiica lor a fugit la Timişoara, iar inc. C. a anunţat Poliţia şi DIICOT-ul au fost şi a luat-o şi a adus-o înapoi, familia C. sunt oameni responsabili faţă de familia lor, au stat în închisoare 1 an şi jumătate şi de fiecare dată şi-au susţinut nevinovăţia. Referitor la celălalt minor a fost internat la Psihiatrie, el suferă de tulburare de comportament, este permanent sub  tratament, este dus şi adus de la şcoală, şi nu le este chiar aşa de uşor să se reintegreze. S-au angajat amândoi şi au fost depuse acte la dosar

Având în vedere aceste considerente, solicită în principal achitarea, iar în subsidiar, dacă se va aprecia că din probele administrate în cauză rezultă că se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, solicită aplicarea art. 81 din vechiul cod penal, al suspendării condiţionate.

Solicită să se aibă în vedere că inculpaţii sunt la primul contact cu legea penală, au dat dovadă de responsabilitate în sensul că de fiecare dată au căutat să supravegheze cei doi minori.

Solicită a se reţine în favoarea inculpaţilor disp. art. 74 lit. a,b, cod penal şi 76 cod penal cu aplicare art. 81 cod penal din 1969.

Apărătorul ales al inculpatului L.M.  arată că prin rechizitoriul DIICOT  a fost trimis în judecată inc. L.M. pentru săvârşirea unei infracţiuni de act sexual cu un minor în formă continuată şi aici vorbim de situaţia a patru părţi vătămate – S.A.E. de 16 ani la data presupuselor fapte, B.O.A. 16 ani, C.A. I. 14 ani şi L.O.L. de 17 ani, cu o tentativă de act sexual cu un minor – C.A.M. şi o infracţiune de pornografie infantilă – constând în aceea că a produs şi deţinut materiale pornografice cu minori.

Iniţial după intrarea în vigoare a noului cod penal, la 25.02.a.c. s-a solicitat o schimbare de încadrare din art. 220 al. 1 ncp în art. 374 al. 1 ncp. La 28.10.2014 s-a solicitat iar schimbarea încadrării din art. 220 al. 1 ncp în art. 220 al. 3 ncp apreciindu-se că influenţa ar fi fost manifestată prin acea oferire de bani de către L.M.. Chiar dacă s-a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile – respectiv a dispoziţiilor din legile speciale mai vechi, totuşi în ciuda Deciziei 265 a Curţii Constituţionale atât reprezentantul DIICOT cât şi apărătorii părţilor vătămate au solicitat a se lua act că tentativa a fost dezincriminată chiar dacă această prevedere este pe legea nouă. Din punctul său de vedere nu pot fi aplicate dispoziţii şi din legea nouă şi din legea veche, din cauza Deciziei 265 care spune că trebuie aplicată legea globală şi nu pe instituţii. Apreciază că legea nouă este mai favorabilă întrucât faţă de disp. art, 4 din noul cod penal pe legea nouă modalitatea în care se reţine în rechizitoriu că ar fi săvârşit L.M. faptele faţă de S., B. şi L.O.L. nu se mai încadrează în tiparul incriminator al noului cod penal.

Art. 220 al. 3 ncp spune că este infracţiune raportul sau actul sexual comis de un major cu un minor cu vârsta între 13 şi 18 ani când majorul a abuzat de autoritatea sau influenţa sa asupra victimei. Această influenţă nu este definită nicăieri în legea penală, în aceste condiţii trebuie să îi dăm conotaţiile din limbajul obişnuit. Singurii doctrinari care s-au pronunţat până acum sau care au scris până acum despre acest lucru sunt cei de la Cluj, şi au spus că această influenţă sau persoana care are influenţă este persoana care pateu determina un anumit comportament al minorului, minor care are încredere, şi care ascultă şi urmează sfaturile acestei persoane fără a pune mai multe întrebări. Consideră că influenţa aceasta este clar că trebuie să provină din anumite relaţii interpersonale, dintre minor şi persoana care săvârşeşte infracţiunea. Chiar părţile vătămate, (minora C.  a spus că s-a culcat vreo 80 bărbaţi s-a culcat nu chiar cu sute) aşadar părţile vătămate aveau anumite vulnerabilităţi şi încercau chiar ele să-şi găsească clienţi. Totuşi trebuie să vedem până unde mergem cu limita acestei influenţe. Standardul internaţional în materia de infracţiunilor sexuale este Convenţia Consiliului Europei pentru Protecţia Copiilor împotriva Exploatării Sexuale şi  Abuzurilor Sexuale din 2007 de la Lanzarote, care prevede că fiecare parte va lua măsurile legislative sau de altă natură necesară pentru a asigura de incriminare următoarele fapte comise cu intenţie: desfăşurarea de activităţi sexuale cu un copil dacă se abuzează de o poziţie recunoscută ca fiind de încredere de autoritate sau de influenţă. Şi în codul penal vechi aveam aceiaşi incriminare la fostul art. 198 al. 2.

Arată că pe noul cod penal s-a dezincriminat infracţiunea de prostituţie. Dacă era o persoană de 17 ani şi 10 luni şi cineva oferea acestei persoane bani ca să întreţină raport sexual cu ea, era pedepsit mult mai grav decât unul care făcea pe al. 1 cu un copil de 11 ani care avea act sexual. Faptul că era foarte instabilă situaţia beneficiarului de servicii sexuale şi nu era incriminată nici o altă legislaţie din Uniunea europeană situaţia aceasta, şi pentru că s-a dezincriminat prostituţia prin intrarea în vigoare a noului cod penal. Din această cauză nu mai regăsim în acest moment fostul art. 198 al. 3, nu mai este cuprins de nici un text.

Apreciază că nu trebuie pedepsit beneficiarul acelor servicii, e o problemă de sărăcie maximă în Oneşti, e o problemă de educaţie, şi apoi e problemă de hormoni şi comportament al fetelor, se poate observa răspunsul lor în faţa instanţei.

Acesta este punctul său de vedere pentru cele 3 fete cu vârste între 15 şi  18 ani la data presupuselor acte sexuale cu L.M., şi solicită achitarea prin aplicarea art. 365  al. 5 cu art. 16 teza I.

Cu privire la partea vătămată C.A. solicită achitarea inculpatului L.M. în baza art. 396 al. 5 cu art. 16 lit. a cod penal, motivat de următoarele: în rechizitoriu se reţine că ar fi întreţinut relaţii sexuale cu L.M. dar trebuie să ne uităm şi la probe. Are o singură declaraţie dată la urmărire penală, în care spune că „în mai multe rânduri i-a ţinut companie cu C. D. dar nu ne dădea bani ci ne-a făcut cinste cu mâncare şi cu ţigări”.  Ea spune că i-a ţinut companie şi nu că ar fi avut raport sexual cu el, şi foloseşte pluralul, că împreună cu C. i-ar fi ţinut companie, ar fi stat acasă la el ş.a.m.d, dar pentru C., Parchetul nici măcar nu a făcut vreo sesizare. Acest aspect este sesizat din declaraţia lui C. de la urmărirea penală, şi nu de pe declaraţia de recunoaştere a lui L.M., nu-i pe interceptări de convorbiri telefonice, nu-i pe declaraţia lui C., este doar declaraţia minorei C. La urmărirea penală a solicitat la parchet confruntarea dintre cele două părţi vătămate şi d-na procuror a respins această probă motivând că părţile vătămate au dat declaraţii trunchiate şi numai cu privire la ce au vrut ele. Aşadar, consideră că nu există probe care să conducă instanţa la concluzia certă că între L.M. şi C.A. a existat fapta care ar putea să fie incriminată acum pe art. 220 al. 1 cod penal.

Cu privire la infracţiunea prev. de art. 374 ncp - consideră că legea nouă este mai favorabilă şi trebuie aplicat global.

Consideră că singurele persoane pentru care s-au făcut fotografii sunt S. Ş., B.O. şi C. I. materialele aflându-se în vol 3 fl. 53 şi 64 sunt imagini cu S. şi C., fl. 65-66-68 cu B.O. iar la fl. 67 este imaginea cu L.M.

Cu privire la imaginile cu S. şi C., la audiere spune că a descărcat acele imagini în calculatorul lui L.M. pentru că mergea şi se juca pe calculatorul lui. Arată că aceste două părţi vătămate au făcut video chat pe D., au câştigat 59.000 de dolari, au fost văzute de sute de persoane şi singurul care ajunge în faţa instanţei este L.M., şi nu i se pare  normală această situaţie mai ales că toate probele din dosar duceau către eroarea de fapt, L.M. nu ştia de descărcarea acestor poze în calculatorul lui.

Cu privire la imaginile din aparatul foto a lui L.M. o surprind pe B. A. în prima seară când l-a cunoscut pe acesta.

I se reţine modalitatea producerii şi a deţinerii, dar cu privire la modalitatea producerii lucrurile s-au elucidat, fotografiile  au fost făcute de un prieten al acestuia numitul Tiberiu,  dar este clar că sub modalitatea producerii nu-l putem acuza pe M. atâta timp cât are fotografii făcute de la distanţă.

Cu privire stocarea de materiale pornografice arată că aceasta nu mai e pedepsită deţinerea simplă, dacă este deţinere în vederea expunerii atunci este pedepsită. Mai avem modalitatea stocării – doctrinarii spun că este o diferenţă între fosta deţinere care putea să fie lăsată foarte uşor şi stocare.

Cu privire la S. şi C. avem un comportament foarte explicit şi s-a invocat eroarea de fapt, dar cu privire la pozele care o înfăţişează pe B.O. din punctul său e vedere acele imagini nu reprezintă un comportament sexual explicit, şi chiar dacă acest comportament sexual explicit nu este nicăieri definit nici chiar în convenţiile internaţionale, apreciază că aceste imagini nu reprezintă un comportament sexual explicit.

Cu privire la materiale pornografice cu minori – minorul la 15 ani poate să decidă dacă doreşte să aibă relaţii sexuale cu o anumită persoană. Solicită ca instanţe în ce priveşte actul sexual cu un minor să dispună amânarea aplicării pedepsei.

Acesta din urmă a depus la dosar şi concluzii scrise, filele 211-224.

Cu privire la solicitarea de achitare pentru infracţiunea de „Act sexual cu un minor” formulate de apărătorul ales al inculpatului L.M., instanţa are în vedre următoarele:

În perioada comiterii faptelor, cursul anilor 2012-2013 la momentul sesizării instanţei de judecată cu soluţionarea cauzei, se afla în vigoare Codul Penal din 1969. La 01.02.02014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal, şi potrivit dispoziţiilor art. 4-6 actualul Cod penal, instanţa de judecată este obligată a aplica noile dispoziţii de drept substanţial şi procedural, ce îi sunt favorabile inculpatului, şi acolo unde este cazul să dispună încetarea procesului penal, dacă fapta este dezincriminată.

Constituie infracţiunea de „raport sexual cu un minorart. 198 al. 1,3 cod penal 1969”:

„Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, care nu a împlinit vârsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de către făptuitor, direct sau indirect, victimei, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.”

De la adoptarea noului Cod penal, din 01.02.2014, elementele constitutive ale acestei infracţiuni se regăsesc în art. 220cod penal:

(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 13 şi 15 ani se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârşită asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Fapta prevăzută în alin. (1), comisă de un major cu un minor cu vârsta între 13 şi 18 ani, când majorul a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra victimei, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Fapta prevăzută în alin. (1)-(3) se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, atunci când:

a) minorul este rudă în linie directă, frate sau soră;

b) minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului;

c) a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice.

(5) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) nu se sancţionează dacă diferenţa de vârstă nu depăşeşte 3 ani.

Limitele de pedeapsă sunt însă diferite. Pentru art. 198 alin.1,3 C.pen. 1969 pedepsele erau de la 3-12 ani închisoare. Potrivit art. 220 alin.3 c. pen. actual, infracţiunea, în această variantă se pedepseşte cu închisoarea de la 2-7 ani.

Comparând vechea reglementare  cu actualele dispoziţii, sub aspectul legii mai favorabile, instanţa apreciază că pentru cauza pendinte, pentru inculpatul de faţă, mai favorabile sunt normele noi, cele de după 01.02.014.

Pe de altă parte, la încadrarea juridică a rechizitoriului, şi după cum situaţia de fapt o arată, se impune adăugarea dispoziţiilor art. 41 alin.2 C.pen. din 1969, respectiv comiterea infracţiunii în formă continuată (având la bază aceeaşi rezoluţie infracţională, comiterea aceleiaşi infracţiuni asupra mai multor părţi vătămate fără să fi fost condamnată pentru vreuna dintre ele). Potrivit vechilor dispoziţii procedurale, în ipoteza existenţei formei continuate a infracţiunii, pedeapsa ce se poate aplica este: art. 42  cod penal 1969.

„Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, la care se poate adăuga un spor, potrivit dispoziţiilor art. 34 sau, după caz, art. 401 alin. 1.”

În actualul Cod penal, forma continuată a infracţiunii este prev. de art. 35 iar pedeapsa ce rezultă în cazul aplicării acestei dispoziţii este: 36 alin.1 c.pen (1) Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.

Aceste norme sunt aplicabile în ipoteza în care suntem în forma continuată cu privire la o singură persoană vătămată. În cauza pendinte avem patru persoane vătămate, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile privind art. 39 NCP la pedeapsa principală care şi cum se calculează în caz de concurs de infracţiuni:  Acesta stabileşte că:

 „(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează:

b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.

Făcând toate aceste calcule, atât potrivit vechiului cod penal cât şi actualului cod penal, constatăm aşadar ca fiind mai favorabile noile dispoziţii, atât sub aspectul normelor din partea generală cât şi cele prevăzute la limitele de pedeapsă din partea specială.

Apărătorul ales susţine că,forma comiterii infracţiunii de ”act sexual cu un minor”, redată în rechizitoriu la art. 198 alin.1 şi 3 C.pen. 1969 nu mai are corespondent în actualul art. 220 alin.3 C.pen., depunând în acest sens şi hotărâri  prevenind de la diferite instanţe din ţară, soluţii de achitare dispuse pentru art. 198 alin.1,3 C.pen. fiindcă au considerat fapta ca fiind dezincriminată.

Analizând toate hotărârile la care face trimitere  apărătorul, constatăm că situaţiile de fapt prevăzute în aceste hotărâri vizează împrejurarea săvârşirii unor astfel de infracţiuni, a comiterii laturii obiective a infracţiunii prin plata unor sume de bani, contra prestaţiei sexuale de care inculpatul a beneficiat. Situaţia de fapt din cauza pendinte nu este aceeaşi. Persoanele vătămate în declaraţiile lor de la urmărirea penală şi cele din dosarul instanţei, au arătat foarte precis că au dorit să locuiască la inculpatul L.M. pentru că avea condiţii net superioare în companie cu cele de la locuinţele părinţilor lor. Au afirmat că le servea masa la restaurant, mergeau împreună la piscină, beneficiau de condiţii normale de trai (incluzând lumină, apă potabilă caldă, rece, acces la internet):

- parte vătămată C.A.I. (fila 41-43 vol. II instanţă): „De L. nu-mi plăcea. Ne-a dus la piscină, am făcut baie”;

- Chiar cu ocazia audierii la instanţa de judecată, una dintre părţile vătămate – B.O. L. -  s-a constituit parte civilă cu suma de 100.000 lei vechi cu motivaţia” să aibă bani de buzunar”, ceea ce denotă faptul că şi acum ele mai speră că obţin bani , pe calea unei hotărâri penale, de la acest om.

- C. D.E.. (fila 121-1222 vol. II instanţă):” „Am fost la piscină, la Slănic, am fost la multe restaurante,, mergeam şi la cumpărat haine cu el şi ne dădea şi bani”,…”Eram împreună cu B. A. în casă la M., când au venit părinţii mei şi m-au luat de acolo”.

Vorbim despre o autoritate superioară pe care o avea inculpatul L. M.  faţă  de părţii părţilor vătămate, de vreme ce ele reveneau la locuinţa acestuia şi nu ascultau de  sfaturile părinteşti.  Deşi aceşti i-au solicitat de multe ori să lase pe fete să meargă la locuinţele lor, după două – trei zile, ele reveneau la locuinţa inculpatului. În final s-au hotărât trei dintre mămici, la iniţiativa lui C.G., să meargă la poliţie şi să depună plângere împotriva sa, pentru stoparea acestei situaţii de fapt.

- parte responsabilă civilmente: B.R. (filele 123-124 vol. II instanţă): „Nu-mi explic de ce fata mea a plecat de acasă, probabil acolo erau mai multe fete, el le ducea la piscină, avea atunci 15 ani”… „ „Stătea 2-3 zile şi pleca înapoi”,…”Până la M., fiica mea nu a fost plecată niciodată de acasă”, …”Este adevărat că la telefonul lui C.G. ne-am strâns eu şi alte două mămici şi împreună cu C.G. am fost la locuinţa lui M. şi am mers cu toii la poliţie”… „Este adevărat că inculpata C.E. mă suna mereu să mă întrebe despre situaţia şcolară a fetei mele, ele două s-au împrietenit şi ştiam că dacă lipseşte una lipseşte şi cealaltă şi mergeau în acelaşi loc, adică la M.”.

Chiar în motivare unei dintre soluţiile data cu titlu de exemplu de apărătorul ales,  se arată că „Legiuitorul incriminând în prezent întreţinerea de acte sexuale cu minori cu vârsta între 15 şi 18 ani, doar dacă făptuitorul a abuzat de autoritatea ori influenţa sa asupra victimei (TRIBUNALUL TIMIŞ - SECŢIA PENALĂ, SENTINŢA PENALĂ  Nr.60/PI- Şedinţa publică de la 01 Februarie 2014 ).

Susţine apărarea că, mulţi bărbaţi au beneficiat de „serviciile sexuale„ ale părţilor vătămate şi că nu este drept ca doar L.M. să fie trimis în judecată, nefiind singurul beneficiar. Instanţa are în vedere, din probele administrate şi, aşa cum s-a arătat mai sus, inculpatul L.M. a făcut mult mai mult decât să „beneficieze sporadic de aceste servicii”, el le-a fost gazdă, le-a îmbrăcat, le-a plimbat, le-a distrat, contra serviciilor sexuale. Prin urmare apreciem că nu poate beneficiar de acea dezincriminare pe care o solicită apărarea.

Cu privire la infracţiunea de „tentativă la act sexual cu un minor”, prev. de art. 204 C.pen. 1969 rap., la art. 198 alin.1, 3 C.pen. 1969, referitor la partea vătămată C.A.M., instanţa, în consens cu apărătorul ales, are în vedere că, în prezent această faptă nu mai este incriminată.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 265/2014 s-a stabilit faptul că prin noţiunea de „lege mai favorabilă”  se înţelege  „legea în ansamblul său, „nu doar anumite aspecte, „legile se compară nu se combină” (principiul legalităţii). Drept urmare, dacă această infracţiune nu mai este în prezent pedepsită, urmează ca „per ansamblu” să aplicăm Codul penal intrat în vigoare la 01.02.2014  în totalitatea sa.. Nu s-ar putea dispune condamnarea pentru anumite infracţiuni în temeiul articolelor prevăzute în vechiul cod penal (care pot fi mai favorabile) iar pentru alte infracţiuni (cum este cazul dezincriminării pentru prezenta infracţiune) actualul cod penal.

Cu privire la infracţiunea de „pornografie infantilă”, încadrarea iniţială era prevăzută de art.  51 din Legea nr. 161/2003, iar în prezent se regăseşte în art. 374 C.pen.

Potrivit art. 51 din Legea nr. 161/2003: „(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi producerea în vederea răspândirii, oferirea sau punerea la dispoziţie, răspândirea sau transmiterea, procurarea pentru sine sau pentru altul de materiale pornografice cu minori prin sisteme informatice ori deţinerea, fără drept, de materiale pornografice cu minori într-un sistem informatic sau un mijloc de stocare a datelor informatice”.

În actuala variantă art. 374 C.pen. defineşte „pornografia infantilă” ca fiind:

„(1) Producerea, deţinerea în vederea expunerii sau distribuirii, achiziţionarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepsesc cu închisoarea de la un an la 5 ani.

(2) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) au fost săvârşite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Accesarea, fără drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicaţii electronice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(4) Prin materiale pornografice cu minori se înţelege orice material care prezintă un minor având un comportament sexual explicit sau care, deşi nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un astfel de comportament.

(5) Tentativa se pedepseşte”.

 Se observă, că, din punct de vedere al limitelor de pedeapsa, mai favorabilă este actuala încadrare juridică, fiind sancţionată infracţiunea cu o pedeapsă de la 1-5 ani închisoare.

I se reţine în sarcina acestui inculpat faptul că în aceeaşi perioadă de timp, anii 2012-2013, a produs şi deţinut la domiciliul său, fără drept, în sisteme informatice, materiale pornografice cu minori, în speţă cu părţile vătămate minore pe care le găzduia sau pe care le primea sporadic în locuinţa sa. Apărarea contestă elementul material al infracţiunii, - producerea şi deţinerea – de astfel de materiale, însă în contra susţinerilor apărării stau mijloacele de probă acumulate la urmărirea penală notele de redare în formă scrisă a interceptărilor autorizate de imagini şi planşele foto aferente,  autorizaţie percheziţie sisteme informatice  ridicate de la inc. L.M.,  proces verbal desigilare, proces verbal de percheziţie informatică, ordonanţă de delegare, imagini cu pornografie infantilă găsite la percheziţia informatică efectuată în sistemele informatice ridicate de la inc. L.M. (printate selectiv).Acestea vin să probeze, fără dubii, că aceste imagini au fost găsite în calculatorul său. Invocă apărătorul faptul că inculpatul nu ar fi ştiut că în calculatorul său se găsesc aceste imagini şi prin urmare, s-ar impuse achitarea sa în baza dispoziţiilor art. 16 lit. d actualul Cod de procedură penală. 

Consideră că prin modul în care a profitat de situaţia materială precară a minorelor şi a speculat imaturitatea şi lipsa de ocrotire părintească a acestora, în scopul obţinerii unor satisfacţii de natură sexuală de pe urma lor, inculpatul a dovedit un pericol concret pentru ordinea publică. Valorile sociale încălcate de inculpat sunt legate de libertatea şi inviolabilitatea sexuală a persoanei în timpul minorităţii, iar fapta este mai gravă în condiţiile în care inculpatul a uzat de acte de corupere a minorilor prin oferirea de bani şi salte foloase materiale.Pentru toate aceste argumente, instanţa apreciază mai favorabile dispoziţiile noului cod penal, sens în care urmează a fi dispusă schimbarea încadrării juridice a faptelor, în temeiul art. 386 C.pr.pen. în 4 infracţiuni prev. de art. 198 alin.1,3 C.pen. 1969, art. 204 C.pen.1969 rap. la art. 198 alin.1,3 C.pen.1969, şi art. 51 Legea nr. 161/2003 pentru inculpatul L.M. în 4 infracţiuni prev. de  art. 220 alin.1, 3 C.pen. şi , art. 374 alin.1 C.pen.

Pentru inc. C.G. şi C.E. în ce priveşte încadrarea juridică s-a apreciat că legea mai favorabilă este legea veche, respectiv art. 13 al. 1,3 teza 1 rap. la art.12 al. 1,2 lit. a din Lg. 678/2001 cu aplic art. 41 al. 1 cod penal.

Corespondentul  acestei încadrări juridice în legea nouă este art. 211  cod penal al. 1  trafic de minori, în care pedeapsa ca şi cuantum şi limite de pedeapsă este aceiaşi, în aceea ce priveşte în formă continuată art. 36 prevede un spor nu poate fi mai mare de 3 ani, însă mai favorabil este individualizarea pedepsei dacă se va aprecia că inculpaţii C. se fac vinovaţi de săvârşirea acestei infracţiuni întrucât şi modalităţile de executare faţă de noul cod.

Din punctul său de vedere mai favorabil este legea vechea.

În principal solicită achitarea inculpaţilor  în baza art. 10 lit. c vechiul cod pr. penală raportat la art. 11 pct. 2 lit. a, adică faptele nu au fost săvârşite de către inculpaţi, şi face referire la probatoriul administrat în cauză.

Solicită să se aibă în vedere că inculpaţii  în declaraţii au spus că nu se fac vinovaţi de săvârşirea faptelor pentru care au fost trimişi în judecată. Inculpatul credea că banii sunt obţinuţi din munca pe care o presta fiica sa la discotecă vinerea şi sâmbăta. El  mai arată că a supravegheat-o cât a putut, pleca cu el la şcoală şi această afirmaţie este  susţinută şi de declaraţiile martorilor din lucrări, G.M., şi-i dădea bani să se întoarcă acasă cu taxiul. Mai face referire la declaraţia lui C.A.. Dacă avem în vedere celelalte declaraţii ale martorilor din lucrări, respectiv  B.R. care a fost reprezentantul legal al lui B.O., declaraţia poliţistului.

Astfel, apreciază că nu avem întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, şi aceşti oameni nu se fac vinovaţi de săvârşirea vreunei infracţiuni.

Arată că fiica lor a fugit la Timişoara, iar inc. C. a anunţat Poliţia şi DIICOT-ul au fost şi a luat-o şi a adus-o înapoi, familia C. sunt oameni responsabili faţă de familia lor, au stat în închisoare 1 an şi jumătate şi de fiecare dată şi-au susţinut nevinovăţia. Referitor la celălalt minor a fost internat la Psihiatrie, el suferă de tulburare de comportament, este permanent sub  tratament, este dus şi adus de la şcoală, şi nu le este chiar aşa de uşor să se reintegreze. S-au angajat amândoi şi au fost depuse acte la dosar

Având în vedere aceste considerente, solicită în principal achitarea, iar în subsidiar, dacă se va aprecia că din probele administrate în cauză rezultă că se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, solicită aplicarea art. 81 din vechiul cod penal, al suspendării condiţionate.

Solicită să se aibă în vedere că inculpaţii sunt la primul contact cu legea penală, au dat dovadă de responsabilitate în sensul că de fiecare dată au căutat să supravegheze cei doi minori.

Solicită a se reţine în favoarea inculpaţilor disp. art. 74 lit. a,b, cod penal şi 76 cod penal cu aplicare art. 81 cod penal din 1969.

Sub aspectul legii penale mai favorabile, atât apărătorii cât şi reprezentantul parchetului au arătat că pentru cei doi, dispoziţiile legii penale vechi sunt favorabile, având în vedere forma continuată, dispoziţiile art. 41 alin.2 C.pen. 1969. Din acest punct  de vedere instanţa de judecată achiesează la opiniile formulate, urmând a menţine încadrarea juridică din rechizitoriu.

Instanţa nu poate fi de acord cu soluţiile de achitare solicitate pentru cei doi inculpaţi, în temeiul art. 16 lit.c C.pr.pen., bazându-se pe probatoriile administrate la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească. Cele mai elocvente dintre ele sunt procesele verbale prin care sunt redate convorbirile telefonice purtate de inculpaţi cu fiica lor, cu celelalte părţi vătămate. Este adevărat că au avut şi „momentele lor de realitate, de revenire”, când au fost să o aducă acasă pe fiica lor C. D., fugită de acasă tocmai prin mun. Craiova. De altfel, această fată, a creat încontinuu neplăceri părinţilor, au adus-o de multe ori înapoi, au forţat-o să-şi urmeze cursurile şcolare, eforturile însă le-au fost zadarnice. Cu privire la acest aspect urmează ca instanţa să reţină în favoarea lor cu titlu de circumstanţă atenuantă dispoziţiile art. 74 lit. c C.pen. din 1969, consecinţa fiind coborârea pedepselor sub limita minimă specială, potrivit dispoziţiilor art. 76  lit. b C.pen. 1969.

În drept,

Faptele inculpatului L.M., aşa cum au fost ele reţinute mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de „Act sexual cu un minor”, prev. de art. 220 alin.1,3 C.pen. – patru infracţiuni corespunzătoare pentru fiecare dintre persoanele vătămate: S. O. A., B.O.A., C.A.M. şi L.O.L., precum şi infracţiunea de „pornografie infantilă”, prev. de art. 374 alin.1 C.pen. Pentru fiecare dintre aceste infracţiuni urmează a fi angajată răspunderea penală, în final urmând a fi făcută aplicarea dispoziţiilor art. 38, 39 lit. b C.pen. privitoare la actuala sancţionare a formei continuate a infracţiunii şi concursului de infracţiuni, urmează ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai mare la care să se adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse. 

La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere criteriile generale prev. de art. 74 C.pen. Privitor la persoana şi conduita inculpatului se reţine că este necăsătorit,  pensionar, cetăţean italian, în vârstă de 64 de ani, nu a dat declaraţie pe parcursul urmării penale şi nici la instanţa de judecată.

Art. 71 cod penal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept  în cazul condamnării la  pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 şi art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate  de Parlament fac parte din dreptul intern şi au prioritate atunci când privesc drepturile omului şi sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană  a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie . Indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o , nu se justifică  excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor .În consecinţă  inculpatului  i se va  interzice numai drepturile prevăzute de art. 66 lit.”a” , b , d  cod penal, pe durata şi în condiţiile art. 65 C.pen.

 Având în vedere că la începutul urmăririi penale, inculpatul L.M.  a fost reţinut şi s-a formulat propunere de arestare preventivă, urmează ca din pedeapsa aplicată să se scadă această perioadă, respectiv intervalul 10.06.2013-14.06.2013, când a fost admis recursul său şi s-a luat faţă de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.

Totodată, având în vedre că  la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare noul cod de procedură penală, potrivit art. 202, măsurile preventive de la această dată sunt: a) reţinerea; b) controlul judiciar; c) controlul judiciar pe cauţiune; d) arestul la domiciliu; e) arestarea preventivă.

Prin urmare, la 01.02.2014, obligaţia de nu părăsi ţara nu-i putea fi considerată ca fiind o măsură preventivă privativă de libertate, fiindcă nu i se putea agrava situaţia, motiv pentru care urmează a constata încetată de drept măsura odată cu intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală.

În drept, faptele inculpaţilor C. G.  şi C.E. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de „trafic de minori în formă continuată”, prev. de art. 13 alin.1,3 teza I rap. la art. 12 alin.1, alin.2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. din 1969.

Cu privire la inculpaţii soţ-soţie C.G.  şi C.E., instanţa făcând aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit.c C.pen. 1969 şi art. 76 lit.b C.pen. 1969, urmând ca pedeapsa să fie coborâtă sub minimul special.

 Apreciind că scopul pedepsei nu poate fi atins, pentru aceşti inculpaţi  fără privare de libertate, că în cauză apreciem că sunt întrunite condiţiile art. 86 ind.1, 86 ind.2  C.pen. nu au antecedente penale, iar pedeapsa şi-ar putea atinge scopul educativ fără privare de libertate.

  Urmează a fi dedusă din pedeapsa aplicată, perioada executată deja prin reţinere şi arest preventiv, de la  04.06.2013 la 24.06.2014 când acestora le-a fost înlocuită măsura arestului preventiv cu măsura controlului judiciar, potrivit dispoziţiilor art. 88 C.pen.1969.

În temeiul art. 359C.pr.pen. din 1969  se va atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. din 1969 se va dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Încredinţarea supravegherii inculpaţilor pe durata termenului de încercare, se va face de către Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău. În acest sens  inculpaţii vor fi obligaţi să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin.1 C.pen. din 1969  şi anume: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău; să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea,  să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii cu privire la mijloacele de existenţă.

Pentru a se asigura buna desfăşurare în continuare a procesului penal, pentru împiedicarea sustr5agerii din ţară a celor doi, până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, urmează ca în temeiul art. 399 alin.1 C.pr.pen. să fie menţinută măsura preventivă a controlului judiciar ce a fost dispusă de Tribunalul Bacău prin încheierea din 24.06.2014.

LATURA CIVILĂ,

Sub aspectul laturii civile urmează să luăm act de faptul că părţile vătămate S. O. A., C.A.M. şi L.O.L. nu au formulat pretenţii civile împotriva inculpatului L.M., iar părţile vătămate C.A.I. şi C.D.E. nu au formulat pretenţii civile, la rândul lor faţă de ceilalţi doi inculpaţi C.G. şi C.E.., aşa cum rezultă din declaraţiile pe care le-au dat la urmărirea penală şi în faţa instanţei de judecată.

Partea vătămată B.O.A., la termenul de judecată din 19.11.2013, a arătat însă, că doreşte de la inculpatul L.M. suma de 10.000 RON cu titlu de daune morale (fila 118 vol.I instanţă). În condiţiile în care ne situăm în faţa unei eleve cu nivel moral deosebit de scăzut, cu situaţia şcolară neîncheiată, care a părăsit locuinţa părinţilor pentru a sta în condiţii mai bune la un străin, instanţa apreciază că în speţă nu poate fi vorba de acordarea vreunei sume de bani cu acest titlul, motiv pentru care, în baza art. 19, 397, C.pr.pen. raportat la art. 1357 C.civil va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă  B.O.  L.

Urmare a constată existenţei infracţiunii, a întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de „pornografie infantilă”, în baza dispoziţiilor art. 118 lit. b C.pen. 1969 va dispune confiscarea specială a unui card de memorie şi a unui laptop ce au fost ridicate de la inculpatul L.M. şi aflate la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Tribunalului Bacău, înregistrate la nr. 48/10.09.2013, întrucât „au fost folosite la comiterea infracţiunii şi aparţine inculpatului”.

Vom constata că inculpaţii C.E. şi C.G. au avut apărători desemnaţi din oficiu, iar inculpatul L.M. a avut apărător ales.

Fiind în culpă procesuală,  în temeiul art. 274 C.pr.pen. va obliga pe inculpatul L.M. la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi suma de 1500 lei, cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale şi pe inculpaţii C.E.  şi C.G. la plata a câte 2500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi suma de 1500 lei, cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale, precum şi onorariile pentru asistenţa juridică din oficiu.

Instanţa, în temeiul art. 386 C.pr.pen. dispune  schimbarea  încadrării juridice a faptelor,  din 4 infracţiuni prev. de art. 198 alin.1,3 C.pen. 1969, art. 204 C.pen.1969 rap. la art. 198 alin.1,3 C.pen.1969, şi art. 51 Legea nr. 161/2003 pentru inculpatul L.M.  în 4 infracţiuni prev. de  art. 220 alin.1, 3 C.pen. şi , art. 374 alin.1 C.pen. şi în consecinţă:

I.  În temeiul art. 220 alin.1, 3 C.pen pentru săvârşirea infracţiunii de „Act sexual cu un minor”, condamnă pe inculpatul L.M., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (parte vătămată S. O. A.).

În temeiul art. 220 alin.1, 3 C.pen pentru săvârşirea infracţiunii de „Act sexual cu un minor”, condamnă pe acelaşi inculpat, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (parte vătămată B.O.A.).

În temeiul art. 220 alin.1, 3 C.pen pentru săvârşirea infracţiunii de „Act sexual cu un minor”, condamnă pe acelaşi inculpat , la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (parte vătămată C.A.M.).

În temeiul art. 220 alin.1, 3 C.pen pentru săvârşirea infracţiunii de „Act sexual cu un minor”, condamnă pe acelaşi inculpat , la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare (parte vătămată  L.O.L.).

În temeiul art. 396  alin.5 C.pr.pen. raportat la art. 16 lit.b C.pr.pe. cu aplicarea art. 4 C.pen. dispune achitarea inculpatului L. M. pentru comiterea infracţiunii de „tentativă  la act sexual cu un minor”, prev. de art. 204 C.pen. 1969 raportat la art. 198 alin.1,3 C.pen. 1969, întrucât fapta comisă sub imperiul legii vechi nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi.

În temeiul art.374 alin.1 C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „pornografie infantilă”, condamnă pe inculpatul L.M. la pedeapsa de un an închisoare.

 În temeiul art. 38 C.pen. , art. 39 lit.b C.pen.  aplică inculpatului L.M. pedeapsa cea mai mare de 2 (doi) ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabile.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ DE EXECUTAT = 4 (patru) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 72 C.pen. compută din durata pedepsei aplicate perioada executată prin reţinere şi arest preventiv de la 10.06.2013-14.06.2013.

În temeiul art. 65 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 66  lit.a b, şi d C.pen. 

În temeiul art. 399 alin.1 C.pr.pen. constată încetată de drept,  la data de  01.02.2014, măsura obligării de a nu părăsi ţara dispusă de Curtea de Apel Bacău, prin încheierea nr. 55/14.06.2013 în dosarul nr. 3112/110/2013.

În temeiul art. 19, 397, C.pr.pen.  raportat la art. 1357 C.civil respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă B.O.  L. cu privire la acordarea de daune materiale faţă de inculpatul L.M..

În temeiul art. 19, 397, C.pr.pen. raportat la art. 1357 C.civil  constată că părţile vătămate S. O. A., C.A.M., şi L.O.L. nu au formulat prezenţii civile de la inculpatul L.M..

II.  În temeiul art. 13  alin.1,3 teza I rap. la art. 12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 modificată cu aplicarea art. 41 alin.2  C.pen.1969, cu art. 74 lit.c C.pen. 1969 art. 76 lit.b C.pen.1969,  pentru săvârşirea infracţiunii de ”trafic de minori în formă continuată”, condamnă pe inculpatul  C.G.,  la pedeapsa de 4 (patru)  ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit.a,b C.pen.

În temeiul art.88 C.pen. compută din durata pedepsei perioada executată deja prin reţinere şi arest preventiv de la 04.06.2013-24.06.2014.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ DE EXECUTAT = 4 (patru)  ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit.a,b C.pen.

În temeiul art. 86 ind.1 C.pen. din 1969 dispune suspendarea sub supravegherea executării pedepsei principale.

În temeiul art.86 ind.2 C.pen. din 1969 stabileşte termen de încercare de  6 (şase) ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. din 1969  atrage atenţia inculpatului  asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 399 alin.1 C.pr.pen. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă de Tribunalul Bacău prin încheierea din 24.06.2014.

În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. din 1969 dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Dispune încredinţarea supravegherii inculpatului  C.G. pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău şi obligă inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin.1 C.pen. din 1969  şi anume:

-să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

-să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informaţii cu privire la mijloacele de existenţă.

III  În temeiul art. 13  alin.1,3 teza I rap. la art. 12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 modificată cu aplicarea art. 41 alin.2  C.pen.1969, cu art. 74 lit.c C.pen. 1969 art. 76 lit.b C.pen.1969,  pentru săvârşirea infracţiunii de ”trafic de minori în formă continuată” , condamnă pe inculpatul  C.E.,  la pedeapsa de 4 (patru)  ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit.a,b C.pen.

În temeiul art.88 C.pen. compută din durata pedepsei perioada executată deja prin reţinere şi arest preventiv de la 04.06.2013-24.06.2014.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ DE EXECUTAT = 4 (patru)  ani închisoare şi 2 (doi) ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit.a,b C.pen.

În temeiul art. 86 ind.1 C.pen. din 1969 dispune suspendarea sub supravegherea executării pedepsei principale.

În temeiul art.86 ind.2 C.pen. din 1969 stabileşte termen de încercare de  6 (şase) ani calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 359C.pr.pen. din 1969  atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 399 alin.1 C.pr.pen. menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă de Tribunalul Bacău prin încheierea din 24.06.2014.

În temeiul art. 71 alin.5 C.pen. din 1969 dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Dispune încredinţarea supravegherii inculpatei  C.E. pe durata termenului de încercare, Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău  şi obligă inculpatul să se supună măsurilor prevăzute de art. 86 ind.3 alin.1 C.pen. din 1969  şi anume:

-să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

-să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

-să comunice informaţii cu privire la mijloacele de existenţă.

În temeiul art. 19, 397, C.pr.pen.  raportat la art. 1357 C.civil  constată că părţile vătămate  C.A. şi C. D. E. nu au formulat prezenţii civile de la inculpaţii C.G. şi C.E.

În temeiul art. 118 lit.b C.pen. 1969 dispune confiscarea specială a unui card de memorie, HDD şi a unui laptop marca ridicate de la inculpatul L.M. şi aflate la Camera de Corpuri Delicte din cadrul Tribunalului Bacău, înregistrate la nr. 48/10.09.2013.

Constată că inculpatul L.M.  a avut apărător ales iar ceilalţi inculpaţi au avut apărări desemnaţi din oficiu.

În temeiul art. 274 C.pr.pen obligă pe inculpaţii C.E.  şi C.G. la plata a câte 2500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi suma de 1500 lei, cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale, precum şi onorariile pentru asistenţa juridică din oficiu.

Dispune plata din fondurile Ministeriului Justiţiei a sumei 2800 de cu titlu de onorarii avocat oficiu, astfel:

- 800 lei (câte 400 lei)  pentru av. C.L. şi av. B.M. (inculpaţii C.G. şi C.E.);

- 2000 lei apărători desemnaţi din oficiu pentru părţile vătămate minore: C.A.I., , C.A.M.,  B.  O. A. şi C.D.E.

 În temeiul art. 274 C.pr.pen. obligă pe inculpatul L.M. la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă în care s-au inclus şi suma de 1500 lei, cheltuielile judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare