Violul prev. de art.197, al.1 si 3 teza i c. pen. cu aplic. 41, al.2 c. pen. si art.3201, aql. 7 Cpr. pen.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PENTRU MINORI ŞI FAMILIE BRAŞOV

DOSAR NR. ...

SENTINŢA PENALĂ NR. 60/S

Şedinţa publică din data de 17.10.2013

Cu participarea procurorului ………….. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale de faţă, care s-a dezbătut în fond la data de 16.10.2013, pentru când părţile prezente şi reprezentanta Parchetului au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, iar instanţa, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea pentru data de 17.10.2013. 

Dezbaterile au fost înregistrate în conformitate cu dispoziţiile art. 304 C.p.p.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor. 

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

T R I B U N A L U L,

deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit la data de … august 2013 de Parchetul de pe lângă tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, în dosarul nr. ..., înregistrat pe rolul acestei instanţe de judecată la data de august 2013, sub dosar nr. ..., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului I.P., pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută şi pedepsită de art. 197 al. 1 şi 3 teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale). 

În esenţă, s-a reţinut prin actul de sesizare a instanţei de judecată următoarea stare de fapt:

La data de 19 iunie 2013, Secţia 6 Poliţia ..., jud. Braşov, a fost sesizată cu o plângere penală de către numita M.N., în calitate de părinte al părţii vătămate minore O.N., în vârstă de 10.ANI, cu privire la faptul că, la data de  iunie 2013, inculpatul I.P. a întreţinut un raport sexual normal cu fiica sa minoră, solicitând totodată efectuarea de cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de viol.

În urma cercetărilor efectuate în cauză, au rezultat următoarele:

Partea vătămată minoră O.N. s-a născut la data de în mun. , jud. , în urma unei relaţii ocazionale a mamei sale M.N., având paternitatea nerecunoscută.

Partea vătămată minoră O.N. şi mama sa M.N. domiciliază în com. ..., localitate în care mama părţii vătămate minore l-a cunoscut pe inculpatul I.P., cu care a început o relaţie de concubinaj, inculpatul mutându-se efectiv la locuinţa celor două de la adresa menţionată. 

La începutul lunii iunie 2011, într-o zi, data neputând fi stabilită, partea vătămată minoră O.N., în vârstă de 10.ANI, a rămas la domiciliul menţionat împreună cu inculpatul I.P. – concubinul mamei sale, aceasta din urmă fiind plecată în rezolvarea anumitor probleme. Partea vătămată minoră se afla în camera sa, în pat, îmbrăcată sumar, când, la un moment dat, în cameră a intrat inculpatul I.P. care s-a aşezat pe pat lângă partea vătămată minoră şi a început să-i vorbească spunându-i totodată că o iubeşte, că vrea să rămână cu ea, timp în care o pipăia pe întreg corpul, până în momentul în care a dezbrăcat-o de chiloţi, iar pe la spate, stând întins într-o poziţie laterală pe pat, a penetrat-o vaginal pe partea vătămată minoră, actul sexual durând aproximativ cinci minute. La terminarea raportului sexual inculpatul nu a ejaculat în vaginul părţii vătămate şi nici în cameră, părăsind în timp util încăperea pentru a ejacula şi a se spăla. La revenirea în cameră, inculpatul a sărutat-o pe gură pe partea vătămată şi totodată a ameninţat-o cu acte de violenţă, pentru a nu relata mamei sale ori altei persoane despre cele întâmplate, iar pentru a fi mai convingător, printr-un gest făcut cu mâna la gâtul părţii vătămate, i-a arătat acesteia cum îi va tăia gâtul dacă va povesti cuiva despre cele întâmplate. 

La data de 18 iunie 2013, în jurul orei 0700, după plecarea mamei sale de la domiciliu, partea vătămată minoră a rămas în camera ei în pat şi dormea, când, la un moment dat, în cameră a intrat inculpatul care, aşezându-se pe pat lângă partea vătămată minoră, a început să o sărute, să o pipăie pe întreg corpul, iar la un moment dat a dezbrăcat-o de pantaloni şi chiloţi şi, din aceeaşi poziţie lateral întins lângă partea vătămată minoră, a penetrat-o vaginal pe la spate, actul sexual durând circa cinci minute, după care, înainte de a ejacula, inculpatul a părăsit camera. Revenind ulterior în cameră  i-a atras atenţia părţii vătămate minore, schiţând acelaşi gest că, îi va tăia gâtul dacă va spune cuiva ori mamei sale despre cele întâmplate.

Întrucât mama părţii vătămate minore (concubina inculpatului) se sesizase de ceva vreme că între fiica sa (partea vătămată minoră) şi inculpat (concubinul său) se petreceau lucruri nefireşti, în sensul că deveniseră oarecum prea apropiaţi, iar atunci când îi urmărea se despărţeau brusc, în dimineaţa zilei de  iunie 2011, la plecarea de la domiciliu, şi-a lăsat telefonul mobil marca Nokia  pe pervazul camerei părţii vătămate minore, pus pe înregistrare, iar la întoarcerea la domiciliu, verificându-şi telefonul mobil, a ascultat înregistrarea audio a conversaţiei dintre fiica sa şi inculpat pe durata raportului sexual care a avut loc, acest lucru determinând-o în final a sesiza organele de poliţie după ce a obţinut relaţii suplimentare de la fiica sa în legătură cu cele întâmplate. Înregistrarea conversaţiei a fost pusă de bună voie de către numita M.N. la dispoziţia organelor de poliţie, pentru a servi ca mijloc de probă în procesul penal.

Raportat la cele mai sus arătate, certificatul medico-legal cu numărul ... din data de iunie 2011 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Braşov conchide faptul că partea vătămată minoră O.N., în vârstă de 10.ANI la data examinării – iunie 2011, prezenta urmele unei deflorări vechi a cărei dată nu se poate stabili, fără leziuni recente la nivelul organelor genitale, în conţinutul vaginal recoltat neconstatându-se prezenţa de spermatozoizi, acest ultim aspect coroborându-se cu declaraţia părţii vătămate minore conform căreia inculpatul, înainte de a ejacula, părăsea  camera.

Raportul  de  evaluare  psihologică  întocmit  pe  seama  minorei  O.N., ca urmare a intervievării acesteia, a conchis cu privire la relatarea cu sinceritatea genuină specifică vârstei şi într-o înşiruire factuală logică evenimentele care au determinat victimizarea acesteia prin agresiunile sexuale produse asupra sa, creionând profilul psihologic al unei minore care, prin natura deficitului intelectual şi emoţional, întruneşte un grad de vulnerabilitate maximală, cu precădere în aria abuzului sexual. Totodată s-a concluzionat că minora a fost agresată sexual, prin metode specifice, intimidare, ameninţare, şantaj, hărţuire, concluzii coroborate cu ansamblul materialului probatoriu administrat.

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică cu numărul 1669/E din data de 4 iulie 2013 al Serviciului Judeţean de Medicină Legală Braşov, în coroborare cu concluziile desprinse din raportul de evaluare psihologică mai sus arătat, conchide faptul că partea vătămată minoră O.N., în vârstă de 10.ANI la data expertizării, prezenta un retard mintal uşor cu deficit amnezic extrem de grav QI – 56, prezentând aceleaşi probleme psihice şi la datele abuzurilor sexuale, iar în raport de acestea nu putea să îşi exprime acordul în legătură cu raportul sexual, nu cunoştea semnificaţia şi consecinţele unui astfel de raport sexual.

Raportat la diagnosticul pus părţii vătămate minore, studiile de specialitate au arătat următoarele: Retardul mental uşor (scor QI= 50-69) – subiecţii pot învăţa limbajul vorbit, scrisul, cititul şi calculul la nivel elementar, dar cu întârziere comparativ cu ceilalţi copii (motiv pentru care vor fi educaţi în cadrul unor şcoli ajutătoare); nu achiziţionează gândirea abstractă, dar achiziţionează capacitatea de autoîngrijire (spălat, control sfincterian, mâncat, îmbrăcat) şi de autoadministrare, pot lucra în domenii care necesită abilităţi practice, nu intelectuale; sunt uşor de manipulat, putând deveni  „marionete”/„executanţi”, pot prezenta conduita socială adecvată (armonici) sau tulburări de conduită socială (dizarmonici): imaturitate emoţională şi socială notabilă, incapacitatea de a face faţă cerinţelor mariajului sau ale creşterii copiilor, dificultatea de a se adapta tradiţiilor culturale/sociale, deoarece nu înţeleg consecinţele actelor lor; rar pot prezenta: epilepsie, autism, hiperkinezie, dismorfii faciale, paralizie cerebrală spastică, tulburări de vedere sau de auz.

În faţa instanţei, la termenul de judecată din data octombrie 2013, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul I.P. a declarat personal că recunoaşte săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu – viol, prevăzută de art. 197 al. 1 şi 3 teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale), solicitând, totodată, ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care şi le însuşeşte (f. … dosar TMF).

În drept, tribunalul reţine aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 3201 al. 2 C. pr. pen., potrivit cu care „judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată”. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 3201 al. 4 C. pr. pen., „instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat”.

Raportat la normele legale care reglementează materia judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei, instanţa constată că probele administrate în cursul urmăririi penale, care se coroborează cu recunoaşterea de către inculpatul I.P. a săvârşirii infracţiunii reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei, fac dovada de necontestat că inculpatul a comis două acte materiale ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de viol.

Astfel, din declaraţia părţii vătămate minore O.N., în vârstă de 10.ANI la data comiterii ambelor acte materiale, rezultă modalitatea concretă în care inculpatul a întreţinut, la data de  iunie 2011, precum şi la o dată anterioară, neprecizată, la începutul lunii iunie 2011, acte sexuale normale cu minora, prin penetrare vaginală, inculpatul profitând de lipsa de la domiciliu a mamei părţii vătămate, M.N. – cu care inculpatul întreţinea o relaţie de uniune consensuală, fiind găzduit de aceasta din urmă. De fiecare dată după consumarea actului sexual cu partea vătămată minoră, inculpatul a ameninţat-o pe aceasta cu gesturi care puteau fi interpretate ca sugerând tăierea gâtului acesteia în cazul în care minora ar fi povestit mamei sale despre cele întâmplate. Partea vătămată a precizat, totodată, că nu a fost forţată sau constrânsă fizic de I.P. să întreţină relaţii sexuale cu acesta, însă i-a fost frică şi ruşine să îi spună mamei ce s-a întâmplat (f. …).

Cele declarate de partea vătămată minoră se coroborează şi cu depoziţia martorului S.M., care a arătat că inculpatul I.P. i-a povestit că a întreţinut relaţii sexuale orale cu „o fată mare” din sat, iar după aceasta a întreţinut şi relaţii sexuale normale cu aceeaşi persoană (f. .. dosar u.p.).

Din certificatul medico-legal nr. .../ iunie 2011 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov rezultă că partea vătămată minoră O.N. prezintă o dezvoltare somatică corespunzătoare vârstei de 14-15 ani, în timp ce dezvoltarea psihică este corespunzătoare vârstei de 6-7 ani, fiind dezorientată temporo-spaţial. Actul medical conchide în sensul că partea vătămată O.N. prezenta, la data examinării, urmele unei deflorări vechi a cărei dată nu poate fi stabilită. Minora nu prezenta leziuni recente la nivelul organelor genitale, iar în conţinutul vaginal recoltat nu s-a constatat prezenţa spermatozoizilor (f. .. dosar u.p.), aspect care se corelează cu declaraţiile inculpatului şi ale părţii vătămate, ambii arătând că, după consumarea actelor sexuale, inculpatul a ejaculat în afară.

 Raportat la probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel cum au fost mai sus analizate, instanţa constată că fapta inculpatului I.P., care la o dată neprecizată în cursul lunii iunie 2011, iar apoi la data de  iunie 2011, a întreţinut, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, acte sexuale normale cu partea vătămată O.N., în vârstă de 10.ANI la data comiterii ambelor acte materiale, cunoscând vârsta acesteia, astfel cum recunoaşte inculpatul în declaraţia dată în cursul urmăririi penale (f. … dosar u.p.), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol, prevăzută şi pedepsită de art. 197 al. 1 şi 3 teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale).

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, constrângerea exercitată asupra părţii vătămate fiind de natură psihică, în sensul că inculpatul a ameninţat-o pe aceasta cu gesturi care puteau fi interpretate ca sugerând tăierea gâtului acesteia în cazul în care minora ar fi povestit mamei sale despre cele întâmplate. Totodată, tribunalul constată că, faţă de vârsta şi dezvoltarea psiho-emoţională a părţii vătămate, inculpatul a profitat şi de imposibilitatea acesteia de a-şi exprima voinţa. Pentru a reţine astfel, instanţa are în vedere raportul de evaluare psihologică întocmit de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov – Serviciul delincvenţă şi intervenţii în regim de urgenţă în domeniul asistenţei sociale şi violenţă (f. … dosar u.p.), din care rezultă că minora prezintă o dezvoltare cognitivă precară, accentuată de lipsa de stimulare educaţională şi de implicare a adulţilor de referinţă pe această direcţie; manifestă o gândire lentă, limitată la aspecte concrete, asociată unui deficit de memorie şi atenţie; naivitatea minorei, lipsa de experienţă, precum şi discernământul limitat au constituit elemente facilitatoare de care agresorul a profitat, în scopul obţinerii gratificării sexuale. Prin raport se conchide în sensul că, ţinând cont de aspectele antemenţionate, se poate creiona profilul psihologic al unei minore care, prin natura deficitului intelectual şi emoţional, întruneşte un grad de vulnerabilitate maximă, cu precădere în aria abuzului sexual. Pe acest fond, minora a fost agresată sexual, prin metode specifice (intimidare, ameninţare, şantaj, hărţuire).

Faptul că partea vătămată s-a aflat în imposibilitate de a-şi exprima un consimţământ valabil la actele sexuale comise de inculpat rezultă şi din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. iulie 2011 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Braşov, ale cărui concluzii sunt în sensul că minora nu putea să îşi exprime acordul în legătură cu raportul sexual, nu cunoştea semnificaţia şi consecinţele raporturilor sexuale (f. … dosar u.p.).

În consecinţă, în baza art. 3201 al. 7 C. pr. pen., reţinând vinovăţia inculpatului I.P. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol, prevăzută şi pedepsită de art. 197 al. 1 şi 3 teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale), tribunalul., făcând şi aplicarea art. 74 lit. a şi c C. pen., respectiv art. 76 lit. b C. pen., va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, b, d şi e C. pen., pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce se va executa, potrivit art. 66 C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după prescripţia executării pedepsei.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului I.P., în conformitate cu dispoziţiile art. 72 C. pen., tribunalul are în vedere, în primul rând, gravitatea infracţiunii săvârşite, multitudinea actelor materiale şi modalitatea de comitere a faptelor: asupra unei părţi vătămate minore, în vârstă de doar 10.ANI, profitând de starea de imaturitate a victimei, stare agravată şi de problemele de natură psihică pe care adolescenta le prezintă, aceasta fiind imatură din punct de vedere emoţional şi fiind diagnosticată cu retard mintal uşor cu deficit mnezic extrem de grav – QI:56, precum şi de împrejurarea că victima se afla singură cu inculpatul, acesta din urmă profitând de absenţa de la domiciliu a mamei părţii vătămate – concubina inculpatului.

Totodată, distinct de gravitatea faptei săvârşite, tribunalul va lua în considerare, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, şi circumstanţele care caracterizează persoana inculpatului. Astfel, se constată că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală (f. 44 dosar u.p.), a recunoscut fără rezerve faptele reţinute de acuzare şi a colaborat cu autorităţile în scopul aflării adevărului, s-a prezentat în faţa organelor de anchetă, neîncercând să se sustragă urmăririi penale, aspecte care justifică reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de dispoziţiile art. 74 lit. a şi c C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei aplicate, după reducerea obligatorie la care trimite art. 3201 al. 7 C. pr. pen., sub minimul special al pedepsei închisorii, în condiţiile art. 76 lit. b C. pen. 

Totodată, instanţa urmează a ţine cont şi de constatările ce rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune Braşov din care rezultă că inculpatul I.P. este susţinut de familie, cu care are o bună relaţie, beneficiază de stabilitate locativă şi financiară, are preocupări constructive în sensul obţinerii de venituri licite, este cunoscut ca având un comportament corespunzător în societate şi nu a mai avut manifestări deviante de natură sexuală. Având în vedere informaţiile obţinute despre persoana şi conduita inculpatului, se apreciază de către consilierul de probaţiune că inculpatul I.P. se va putea reintegra social şi va avea o evoluţie comportamentală pozitivă în condiţiile în care va fi inclus în programe de dezvoltare a abilităţilor sociale şi dobândirea controlului asupra propriului comportament (f. … dosar TMF).

În conformitate cu prevederile art. 71 C. pen., tribunalul urmează a interzice inculpatului I.P., ca pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale aplicate prin prezenta, drepturile prevăzute de art. 64  al. 1 lit. a teza a II-a, b, d şi e C. pen.

Raportat la natura infracţiunii pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, instanţa apreciază că nu-i pot fi interzise acestuia şi dreptul de a alege, respectiv dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o anumită activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul la săvârşirea infracţiunilor, atât dreptul de a alege cât şi dreptul la muncă fiind consacrate prin Constituţia României.

În schimb, având în vedere că infracţiunea a fost săvârşită asupra unei părţi vătămate minore, tribunalul apreciază că se impune interzicerea exercitării de către inculpat a drepturilor părinteşti şi a dreptului de a fi tutore sau curator, în conformitate cu prevederile art. 71 al. 3 C. pen., raportat a art. 64 lit. d şi e C. pen., faptele săvârşite de inculpat, constând în aceea că a întreţinut în două rânduri, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, acte sexuale normale cu partea vătămată O.N., în vârstă de 10.ANI, profitând de imposibilitatea minorei de a-şi exprima voinţa, fiind incompatibile cu exercitarea oricăror drepturi referitoare la copii, această ingerinţă în dreptul inculpatului la respectarea vieţii private şi de familie, prevăzut de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, fiind necesară într-o societate democratică şi proporţională cu scopul urmărit, şi anume împiedicarea inculpatului ca pe viitor să reitereze un comportament similar în relaţia cu propriii săi copii sau faţă de alţi minori.

În conformitate cu prevederile art. 88 C. pen., se va scădea din durata pedepsei închisorii aplicate prin prezenta durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului I.P., cu începere de la data de 6 august 2013 şi până la zi.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite, având în vedere că în cauză s-a pronunţat o hotărâre de condamnare (chiar nedefinitivă) la pedeapsa închisorii în regim de detenţie, precum şi raportat la cuantumul pedepsei aplicate prin prezenta, instanţa, în baza art. 350 al. 1 C. pr. pen., urmează a menţine arestarea preventivă a inculpatului I.P. (arestat conform mandatului de arestare preventivă nr.  august 2011 emis de Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov), punerea sa în libertate la acest moment nefiind o măsură oportună.

În ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal, tribunalul reţine următoarele:

În cauză, în termen legal, înainte de citirea actului de sesizare a instanţei, conform prevederilor art. 15 al. 2 C. pr. pen., Spitalul Clinic de Copii Braşov din cadrul Consiliului Judeţean Braşov s-a constituit, în faţa instanţei de judecată, parte civilă în procesul penal cu suma de 663,92 lei, reprezentând contravaloarea prestaţiilor medico-sanitare acordate pacientei O.N., care a beneficiat de îngrijire medico-sanitară în perioada iulie 2011, conform decontului de cheltuieli depus la dosar (f.  dosar TMF).

Prin urmare, constatând întrunirea cumulativă a condiţiilor care guvernează răspunderea civilă delictuală: existenţa prejudiciului cert cauzat părţii civile de către inculpat, existenţa faptei ilicite a inculpatului, existenţa raportului de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi existenţa vinovăţiei inculpatului, tribunalul, în baza art. art. 14 şi art. 15 C. pr. pen., raportat la art. 346 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381 şi art. 1385-1386 Cod civil, va admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Spitalul Clinic de Copii Braşov din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, cu consecinţa obligării inculpatului I.P. să achite suma de 663,92 lei în favoarea acestei părţi civile, cu titlu de despăgubiri materiale. 

Totodată, instanţa reţine că partea civilă minoră O.N. s-a constituit parte civilă în procesul penal, prin reprezentant legal M.N., cu suma de 67.500 de lei, constând în daune morale (f.  dosar TMF).

Constatând întemeiată în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă minoră, prin reprezentant legal, tribunalul urmează a-l obliga pe inculpatul I.P. la plata sumei de 15.000 de lei în favoarea acestei părţi civile, cu titlu de daune morale.

Astfel, tribunalul apreciază că suma totală de 15.000 de lei este de natură să acopere prejudiciul moral suferit de partea vătămată O.N., ca urmare a atingerii aduse dreptului la o viaţă sexuală normală şi liber consimţită prin acţiunile ilicite ale inculpatului, un asemenea prejudiciu nefiind strict cuantificabil din punct de vedere pecuniar. La stabilirea cuantumului daunelor morale, instanţa are în vedere trauma fizică şi psihică suferită de partea vătămată minoră şi consecinţele viitoare evident nefaste ale acţiunilor ilicite ale inculpatului asupra acestei victime, care avea vârsta de doar 10.ANI la momentul la care a fost supusă agresiunilor de natură sexuală de către inculpat. Totuşi, instanţa apreciază ca fiind excesivă suma de 67.500 de lei solicitată de partea vătămată, fiind cunoscut că prin acordarea unor asemenea sume cu titlu de daune morale este interzis a se ajunge la o îmbogăţire fără justă cauză a părţii civile.

În baza art. 109 al. 1 şi 3, raportat la art. 110 C. pr. pen., pentru motivele arătate în încheierea din data de  octombrie 2011, prin care s-a înlăturat, din oficiu, omisiunea vădită din minuta sentinţei penale nr. octombrie 2011, se va dispune păstrarea la camera de corpuri delicte a instanţei, până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar ulterior conservarea următoarelor mijloace materiale de probă:

- Coletul nr. 1 ce conţine fire de păr;

- Coletul nr. 2 ce conţine rochie de damă cu bustieră de culoare roşie cu flori albastre şi crem ridicată de la locuinţa minorei;

- Coletul nr. 3 ce conţine pantaloni scurţi de culoare neagră cu roz ridicaţi de la locuinţa minorei;

- Coletul nr. 4 ce conţine chilot de damă de culoare roz ce prezintă în partea din faţă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge ridicat de la locuinţa minorei;

- Colet nr. 5 ce conţine lenjerie de pat.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 – privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, cu modificările şi completările ulterioare, tribunalul va dispune prelevarea de la inculpatul I.P. a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în baza de date a Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 191 al. 1 C. pr. pen., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 1.125 de lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 925 de lei reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală, conform rechizitoriului.

În baza art. 193 al. 1 şi 2 C. pr. pen., instanţa urmează a obliga inculpatul Porumbescu să achite suma de 1.200 de lei în favoarea părţii civile minore O.N., prin reprezentant legal M.N., cu titlu de cheltuieli judiciare parţiale, constând din onorariu de avocat.

Astfel, având în vedere că acţiunea civilă exercitată de partea civilă minoră, prin reprezentant legal, a fost admisă doar în parte, în acord cu prevederile art. 193 al. 2 C. pr. pen. inculpatul va fi obligat la plata parţială a cheltuielilor judiciare – 1.200 de lei constând din onorariu de avocat, sumă care în total s-a ridicat 3.700 de lei (f. … dosar TMF).

În ceea ce priveşte chitanţele depuse la dosar de către partea civilă minoră (f. … dosar TMF), reprezentând contravaloarea unor investigaţii medicale efectuate de aceasta, instanţa constată că sumele respective nu pot fi incluse în cheltuielile judiciare suportate de inculpat, ci ar fi trebuit să facă obiectul unor despăgubiri materiale. În condiţiile în care partea vătămată minoră, prin reprezentant legal, s-a constituit parte civilă în procesul penal doar cu suma reprezentând daune morale, instanţa nu poate acorda contravaloarea prejudiciului material suferit de aceasta, în aplicarea principiului disponibilităţii părţii asupra acţiunii civile. Instanţa ar fi fost obligată să se pronunţe, din oficiu, asupra acestor cheltuieli suportate de partea vătămată, în condiţiile art. 17 C. pr. civ., doar în condiţiile în care minora nu s-ar fi constituit parte civilă, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă, când partea vătămată, prin reprezentant legal şi asistată fiind de apărător ales, a arătat care sunt pretenţiile sale faţă de inculpat. În această situaţie, principiul oficialităţii în ceea ce priveşte exercitarea acţiunii civile atunci când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu este înfrânt.. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E:

În baza art. 197 al. 1 şi 3 teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen. (2 acte materiale), raportat la art. 3201 al. 7 C. pr. pen, cu aplicarea art. 74 lit. a şi c C. pen. şi art. 76 lit. b C. pen., condamnă pe inculpatul I.P., fiul lui … şi .., născut la data de 1990 în, jud. Braşov, cu domiciliul în …, jud. Braşov, cetăţean român, studii – 5 clase, ocupaţia – crescător de animale, fără loc de muncă, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, posesor al C.I. seria BV eliberate de SPCLEP , , deţinut în Penitenciarul Codlea în baza mandatului de arestare preventivă nr. august 2011 emis de Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, b, d şi e C. pen., pe o durată de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de viol împotriva părţii vătămate minore O.N., născută la data de  iulie 1998 în mun. …, jud. …

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, b, d şi e C. pen.

În baza art. 88 C. pen., scade din durata pedepsei închisorii aplicate prin prezenta durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului, cu începere de la data de  august 2011 şi până la zi.

În baza art. 350 al. 1 C. pr. pen., menţine măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 14 şi art. 15 C. pr. pen., raportat la art. 346 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381 şi art. 1385-1386 Cod civil, admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă SPITALUL CLINIC DE COPII BRAŞOV din cadrul CONSILIULUI JUDEŢEAN BRAŞOV, cu sediul în mun. Braşov, str. Nicopole, nr. 45, jud. Braşov, cod fiscal 4317738, şi în consecinţă: 

Obligă inculpatul I.P. să achite suma de 663,92 lei în favoarea părţii civile SPITALUL CLINIC DE COPII BRAŞOV, cu titlu de despăgubiri materiale.

În baza art. 14 şi art. 15 C. pr. pen., raportat la art. 346 C. pr. pen., cu aplicarea art. 1357, art. 1381 şi art. 1385-1386 Cod civil, admite în parte acţiunea civilă exercitată de partea civilă minoră O.N., prin reprezentant legal M.N., ambele cu domiciliul în …, jud. Braşov, şi în consecinţă:

Obligă inculpatul I.P. să achite suma de 15.000 de lei în favoarea părţii civile minore O.N., prin reprezentant legal M.N., cu titlu de daune morale.

În baza art. 109 al. 1 şi 3, raportat la art. 110 C. pr. pen., dispune păstrarea la camera de corpuri delicte a instanţei, până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar ulterior conservarea următoarelor mijloace materiale de probă:

- Coletul nr. 1 ce conţine fire de păr;

- Coletul nr. 2 ce conţine rochie de damă cu bustieră de culoare roşie cu flori albastre şi crem ridicată de la locuinţa minorei;

- Coletul nr. 3 ce conţine pantaloni scurţi de culoare neagră cu roz ridicaţi de la locuinţa minorei;

- Coletul nr. 4 ce conţine chilot de damă de culoare roz ce prezintă în partea din faţă pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge ridicat de la locuinţa minorei;

- Colet nr. 5 ce conţine lenjerie de pat.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 – privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, cu modificările şi completările ulterioare, dispune prelevarea de la inculpatul I.P. a probelor biologice în vederea introducerii profilelor genetice în baza de date a Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 191 al. 1 C. pr. pen., obligă inculpatul I.P. la plata sumei de 1.125 de lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 925 de lei reprezintă cheltuieli din faza de urmărire penală.

În baza art. 193 al. 1 şi 2 C. pr. pen., obligă inculpatul I.P. să achite suma de 1.200 de lei în favoarea părţii civile minore O.N., prin reprezentant legal M.N., cu titlu de cheltuieli judiciare parţiale, constând din onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpatul I.P. şi cu partea civilă SPITALUL CLINIC DE COPII BRAŞOV şi de la pronunţare cu partea civilă minoră O.N., prin reprezentant legal M.N..

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2013.

Domenii speta

Spete similare