Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Neprobarea relei-credinţe

Decizie 29 din 28.10.2014


La data de 22.09.2014, condamnatul D.I.A. a formulat contestaţie împotriva sentinţei penale nr.122/18.09.2014 pronunţată de Judecătoria Turnu Măgurele, solicitând desfiinţarea acesteia pentru următoarele motive:

În esenţă arată condamnatul că a fost nevoit să plece la muncă în străinătate, iar neexecutarea măsurilor de supraveghere nu s-a datorat relei-credinţe a acestuia, ci imposibilităţii de prezentare la datele stabilite în vederea verificării de către Serviciul de Probaţiune Teleorman.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr.122 din 18.09.2014, Judecătoria Turnu Măgurele, în baza art.583 Cod procedură penală, rap. la art.96 alin.1 Cod penal, a admis sesizarea judecătorului delegat cu executarea din cadrul Biroului de executări penale al Judecătoriei Turnu Măgurele şi a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2(doi) ani şi 6(şase) luni închisoare aplicată condamnatului D.I.A. prin sentinţa penală nr.65/10.04.2013 a Judecătoriei Turnu Măgurele, rămasă definitivă prin nerecurare şi executarea acesteia în regim de detenţie.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, a scăzut din durata pedepsei închisorii durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 13 februarie 2013, la data de 10 aprilie 2013, data pronunţării sentinţei penale nr.65 din 10 aprilie 2013 a Judecătoriei Turnu Măgurele.

 În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia şi s-a dispus ca plata onorariului oficiu în sumă de 80 lei să se  suporte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, prin sentinţa penală nr.65 din data de 10 aprilie 2013 pronunţată în dosarul penal nr.576/329/2013 al Judecătoriei Turnu Măgurele, sentinţă rămasă definitivă prin nerecurare la data de 26 aprilie 2013 inculpatul D.I.A.  a fost condamnat după cum urmează:

În baza art. 208 alin 1 comb. cu art. 209 alin 1, lit. a, g şi i Cod Penal  cu aplic. art. 3201 Cod Procedură Penală, la pedeapsa la  2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat săvârşită în dauna părţii civile G.G.

În baza art. 192 alin 1 şi 2 din  Cod Penal cu aplic.art. 3201 Cod Procedură Penală  a condamnat pe inculpat la 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru infracţiunea de violare de domiciliu săvârşite în dauna aceleiaşi părţi civile.

În baza art.33 lit.a şi 34 lit.b Cod Penal, contopind pedepsele, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

A dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 13 februarie 2013 la zi.

În baza art.71 alin.1 Cod Penal  a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II- a şi b Cod Penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii până la terminarea executării pedepsei.

În baza art.861 Cod Penal a dispus suspendarea executării fiecărei pedepse sub supraveghere pe o perioadă de  4 (patru) ani şi 6(şase)luni, în condiţiile prev.de art.862 Cod Penal  şi a atras atenţia inculpatului asupra disp.art.864 Cod Penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.71 alin.5 Cod Penal, pe durata suspendării executării fiecărei pedepse sub supraveghere, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

A dispus ca, pe durata termenului de încercare, condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Teleorman;

 b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

 c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

 d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

 În baza art.350  alin.3 lit.b Cod Procedură Penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului D.I.A.

A constatat recuperat integral prejudiciul în sumă de 10.000 lei cauzat părţii civile G.G.  prin restituirea bunurilor sustrase. 

A respins ca nefondată cererea pentru despăgubiri civile formulată de aceeaşi parte civilă pentru suma de 2000 lei.

Din raportul de evaluare întocmit la data de 7 august 2014 de consilierul de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune Teleorman, instanţa a constatat că, în cauză, condamnatul D.I.A. are antecedente penale, nu a avut o bună colaborare cu Serviciul de probaţiune Teleorman, nu a respectat măsurile de supraveghere de a se prezenta la datele fixate, la sediul serviciului şi de a anunţa în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea. De asemenea, condamnatul nu a fost preocupat de asigurarea propriei sale întreţineri prin mijloace legale, astfel că nu beneficiază de suficiente resurse individuale şi la nivelul familiei pentru adoptarea unei conduite prosociale.

În acelaşi raport se menţionează faptul că D.I.A. a creat numeroase probleme în comunitatea locală fiind sancţionat contravenţional pentru refuzul de a se legitima şi de a se prezenta la postul local de poliţie, pentru tulburarea liniştii publice şi violenţe exercitate asupra consătenilor pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Acesta sustrăgea zilnic arbori din pădurile aflate în apropierea localităţii de domiciliu pe care le vindea, fiind sancţionat contravenţional şi chiar cercetat penal. Totodată, în ultimii doi ani a primit sancţiuni administrative pentru săvârşirea unor fapte de act sexual cu un minor, mai multe furturi din locuinţe sau instituţii publice, fiind condamnat la amendă penală pentru săvârşirea unei infracţiuni de lovire şi cercetat pentru sustragerea unor păsări ale unei vecine cu scopul de a le consuma la o petrecere.

Din cuprinsul aceluiaşi raport rezultă că de câte ori a fost invitat la sediul Serviciului de Probaţiune condamnatul a refuzat să dea curs invitaţiilor iniţiale, prezentându-se peste data convocării sau cu ajutorul reprezentanţilor postului local de poliţie. Ultima convocare a fost la data de 2 august 2013 însă condamnatul nu s-a prezentat, comunicând telefonic că nu a găsit un mijloc de transport şi că va veni pe data de 5 august 2013, dar nu a respectat promisiunea, nu a mai răspuns la numărul de telefon şi nici nu a contactat consilierul responsabil de caz, motiv pentru care s-au aplicat condamnatului două avertismente.

Nici la termenele următoare condamnatul nu s-a prezentat, stabilindu-se că acesta a plecat în străinătate.

Potrivit disp.art.96 alin.1 Cod penal ”dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei”.

Aşa fiind, în baza dispoziţiilor art. 583 Cod procedură penală, raportat la art.96 alin.1 Cod penal, instanţa a admis sesizarea judecătorului delegat cu executarea din cadrul Biroului de executări penale al Judecătoriei Turnu Măgurele şi în consecinţă a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2(doi) ani şi 6(şase) luni închisoare aplicată condamnatului D.I.A. prin sentinţa penală nr.65/10.04.2013 a Judecătoriei Turnu Măgurele, rămasă definitivă prin nerecurare şi executarea acesteia în regim de detenţie.

În baza art.72 alin.1 Cod penal, a scăzut din durata pedepsei închisorii durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 13 februarie 2013, la data de 10 aprilie 2013, data pronunţării sentinţei penale nr.65 din 10 aprilie 2013 a Judecătoriei Turnu Măgurele.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.

Contestaţia a fost apreciată ca întemeiată.

Potrivit art.86/4 Cod Penal, revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere poate interveni dacă cel condamnat nu îndeplineşte cu rea-credinţă măsurile de supraveghere legale sau obligaţiile stabilite de instanţă.

Reaua-credinţă la care se referă textul de lege menţionat trebuie să rezulte în mod clar din comportamentul condamnatului, pentru că ea nu se prezumă.

În speţă, condamnatul D.I.A. a plecat în străinătate pentru a-şi găsi de muncă şi nu s-a prezentat  la întrevederile stabilite de Serviciul de Probaţiune Teleorman.

Prin adresa nr.512 din 15 aprilie 2014, condamnatul a fost convocat să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Teleorman, în data de 9 mai 2014, stabilită conform planului se supraveghere, după ce anterior se încercase stabilirea altor întrevederi cu acesta întrevederi ce nu au putut avea loc datorită neprezentării condamnatului.

Urmare a colaborării cu postul local de poliţie a rezultat că D.I.A. este plecat la muncă în străinătate, iar prin declaraţia din 7 mai 2014 trimisă prin fax, acesta a comunicat Serviciului de Probaţiune Teleorman că şi-a stabilit reşedinţa în Spania, unde lucrează în agricultură.

Prin adresa nr.347139 din 29 iulie 2014, Postul de Poliţie B. a comunicat faptul că D.I.A. nu se mai află pe raza comunei B., fiind plecat în străinătate.

În condiţiile în care condamnatul a adus la cunoştinţa organelor abilitate potrivit legii destinaţia şi scopul deplasării în străinătate nu se poate concluziona că acesta cu rea-credinţă se sustrage de la îndeplinirea măsurilor de supraveghere.

Neîndeplinirea obligaţiilor impuse de instanţă prin hotărârea de condamnare nu a avut loc în vederea sustragerii de la supraveghere, condamnatul urmând să reia toate întrevederile cu consilierul de probaţiune, dovedind faptul că a conştientizat consecinţele conduitei sale, situaţie în care tribunalul consideră fondate criticile aduse hotărârii atacate.

Prin urmare, s-a admis contestaţia condamnatului, s-a desfiinţat sentinţa atacată, respingându-se cererea formulată de Biroul Executări Penale a Judecătoriei Turnu Măgurele privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate condamnatului D.I.A. prin sentinţa penală nr. 65 din 10 aprilie 2013.