Contestaţie la executare

Sentinţă civilă 306 din 30.03.2011


Tip speţă: sentinta civila

Titlu: contestaţie la executare, suspendarea executării silite

Data speţă: 306/30.03.2011

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuşi, sub nr. 224/199/15.02.2011, contestatorul R. C. C. a chemat în judecată pe intimata SC MKB R. L. IFN SA B., formulând contestaţie la executarea pornită în dosarul nr. 355/2011 al BEJ C. C. P. N. şi solicitând pe această cale, în principal anularea executării înseşi, iar în subsidiar anularea somaţiei emise de executorul judecătoresc, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei, precum şi lămurirea întinderii titlului executoriu.

În motivarea de fapt a cererii de chemare în judecată, contestatorul arată că a fost somat de către executorul judecătoresc, să plătească creditoarei suma de 347.413,98 lei, ce se compune din debitul în sumă de 338.533, 98 lei şi cheltuieli de executare. Mai arată creditorul, că la baza emiterii somaţiei stă un contract de leasing, încheiat între SC A. SRL P. N. şi intimată, în care el a avut calitatea de fidejusor. În anul 2008, după ce i s-a adus la cunoştinţă debitul reprezentând 3 rate restante, autovehiculul care a făcut obiectul contractului, a fost predat de bună voie, rămânând în custodia SC A. SRL P. N., iar în anul 2009 contractul a fost reziliat, comunicându-se beneficiarului că societatea are un debit de 63.114, 25 lei.

Cu privire la cererea principală, contestatorul arată că încuviinţarea executării a fost făcută de către Judecătoria P. N., cu nerespectarea dispoziţiilor legale în materie. Astfel, contestatorul apreciază că încuviinţarea era de competenţa Judecătoriei B., în a cărei rază domiciliază contestatorul şi în a cărei rază se face executarea şi nu Judecătoria P. N., care era necompetentă teritorial. Mai mult, Judecătoria P. N.a depăşit termenul de 7 zile, prevăzut expres de art. 3731 al. 3 C. pr. civ.

Cu privire la somaţia contestată, reclamantul arată că aceasta este lovită de nulitate absolută, motivat de faptul că creanţa nu are caracter cert, lichid şi exigibil, cuantumul acesteia nefiind stabilit prin nici un înscris, iar somaţia nu a fost însoţită de titlul executoriu din care să rezulte întinderea creanţei şi nici de procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare.

În continuarea cererii, contestatorul solicită suspendarea executării, motivat de faptul că din cauza cuantumului ridicat al debitului datorat, executarea acestuia i-ar aduce grave prejudicii.

Contestatorul a solicitat de asemenea, lămurirea întinderii titlului executoriu, întrucât consideră că întinderea creanţei nu este calculată conform clauzelor contractuale, fiind încălcate şi dispoziţiile OMJ nr. 2550/2006 şi ale Hot. UNEJ nr. 2/2007.

Cererii i-au fost anexate copii ale următoarelor înscrisuri: somaţia contestată şi dovada de comunicare a acesteia, un proces verbal de predare-primire a autoturismului.

Cererea a fost timbrată cu 200 lei taxă judiciară de timbru şi 6 lei timbru judiciar.

Părţile, legal citate, s-au prezentat în instanţă prin avocaţi.

Intimata a depus la dosar întâmpinare, arătând că în anul 2008 a comunicat fidejusorului din contractul de leasing, care are şi calitatea de reprezentant legal al societăţii debitoare, debitul restant constând în rate de leasing neachitate la care s-au adăugat penalităţile de întârziere aferente, rezilierea contractului de leasing, precum şi declanşarea formalităţilor legale în vederea recuperării debitului.

În ceea ce priveşte capătul de cerere principal, referitor la motivele indicate de contestator, intimata arată că potrivit art. 373 al. 1 C. pr. civ., titlurile executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care urmează să se facă executarea, ori, în cazul bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află acestea. Prin urmare, Judecătoria B. şi Judecătoria P.-N.sunt deopotrivă competente din punct de vedere teritorial să încuviinţeze executarea.

Totodată, intimata a invederat faptul că legiuitorul a acordat posibilitatea instanţei să amâne pronunţarea în pricinile în care nu se poate pronunţa deîndată.

Cu privire la creanţa care se impută contestatorului, intimata arată că aceasta are caracter cert, fiind calculată potrivit prevederilor din contractul de leasing şi rezultă clar din desfăşurătorul de debit, care este susţinut de documente justificative, fiind cuprinsă în mod detaliat şi în somaţie.

Întâmpinării i-au fost ataşate copii de pe actele din dosarul de executare.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între părţi există relaţii contractuale, în baza contractului de leasing financiar nr. 6464/12.08.2008. Ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale

de către utilizatorul SC A. SRL P. N., al cărui administrator este contestatorul, în sensul neplăţii ratelor datorate, societatea intimată a demarat procedura de executare silită, depunând cerere în acest sens, la data de 30.11.2010, la BEJ C. C. P.N..

Prin încheierea din 20.12.2010, pronunţată de Judecătoria P. N. în dosarul nr. 11210/279/2010, s-a dispus încuviinţarea executării silite a sus-numitului contract de leasing.

În baza titlului executor reprezentat prin contractul de leasing şi a încheierii de investire a acestuia cu formulă executorie, prin somaţia din data de 19.01.2011 emisă în dosarul de executare nr. 355/2010 al BEJ C. C. P. N., s-a pus în vedere contestatorului să plătească intimatei debitul în sumă totală de 347.413,98 lei. Somaţia a fost comunicată la locuinţa acestuia din P. N..

Potrivit art. 373 al. 2 C. pr. civ., instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se face executarea, iar potrivit al. 3 al aceluiaşi articol, instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării.

În cauza de faţă, executarea a fost începută în circumscripţia Judecătoriei P. N., care a dispus şi investirea cu formulă executorie a contractului, motiv pentru care, instanţa a invocat din oficiu şi urmează a admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei B. şi a declina competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei P. N.