Revizuire

Sentinţă civilă 53 din 16.08.2012


revizuire penală

JUDECĂTORIA BUHUŞI

SENTINŢA PENALĂ Nr.53/16.08.2012

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 1132/199/2012, revizuentul B. Gh.,a solicitat revizuirea sentinţei penale pronunţate în dosarul nr. 1197/199/2011  al Judecătoriei Buhuşi, pe care o consideră netemeinică.

În motivarea cererii revizuentul a arătat că  a formulat numeroase plângeri  , iar în dosarul penal nu s-au citat toate părţile, şi nu s-au administrat probe pentru aflarea adevărului fiind necesară continuarea cercetărilor faţă de persoanele reclamate de el

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, după efectuarea cercetării prealabile conform art. 399 C.p.p. a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă motivat de faptul că potrivit  deciziei Î.C.C.J”cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri definitive pronunţată în temeiul art.278/1 al.8 lit a cod pr. pen. este inadmisibilă..

Instanţa , analizând în principiu cererea şi actele existente la dosar, dar şi condiţiile prevăzute de lege referitoare la cererea şi cazurile de  revizuire menţionate la  de art.394 din C.p.p., constată că este inadmisibilă. Legiuitorul a reglementat revizuirea ca o cale de atac extraordinară, menţionând strict la art. 394 al.1 din C.p.p. cazurile în care se poate formula o astfel de cerere .

Astfel, „revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia.”

Mai mult, prin art. 394 alin. 2 din Codul de procedură penală se limitează invocarea primului caz de revizuire numai la situaţia când "pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare".

Tot astfel, prin art. 394 alin. 3 din Codul de procedură penală, făcându-se referire la următoarele două cazuri, se prevede că acestea "constituie motive de revizuire, dacă au dus la darea unei hotărâri nelegale sau netemeinice".

În fine, pentru cazul "când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia", s-a prevăzut, în art. 394 alin. 4 din Codul de procedură penală, că "toate hotărârile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii".

Analizând cererea formulată, raportat la aceste reglementări de ansamblu ale cazurilor de revizuire şi ale condiţiilor pe care fiecare dintre acestea trebuie să le îndeplinească pentru a constitui motive de revizuire a unei hotărâri judecătoreşti definitive, instanţa constată faptul că revizuentul nu a invocat nici unul din aceste cazuri. Ceea ce a cerut revizuentul Bârjoveanu Gheorghe este o reanalizare a probelor , fără să fi intervenit aspecte şi împrejurări noi, după data rămânerii definitive a acestei sentinţe.

În aceste condiţii, aspectele invocate de revizuent  nu pot face obiectul unei astfel de cereri, neîncadrându-se  în motivele limitativ prevăzute de lege la art.394 din C.p.p.

Ca urmare instanţa urmează a respinge cererea revizuentului  ca inadmisibilă, conform art. 403 al.3 din C.p.p., nefiind necesară o rejudecare a cauzei.