Penal. infractiunea de santaj. latura obiectiva

Sentinţă penală din 09.04.2009


Prin rechizitoriul înregistrat la această instanţă Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău  a dispus trimiterea in judecată a  inculpatilor ME si MC  pentru comiterea infractiunilor de şantaj  prev. de art. 194 al.1  c.p. , pentru ME şi cu aplicarea art. 37 lit.a c.p.

În sustinerea actului de sesizare  s-a reţinut  că în intervalul 03.04 – 19.04.2007  inculpatii, au constrâns-o prin ameninţare, pe partea vătămată AB  să le dea suma de 1000 Euro, reprezentând datoria unui fost angajat al părtii vătămate faţă de inculpatul ME.

Au fost audiati inculpatii  şi martorii ZDN, CI, DCR, NC, PE, IVP.

Prin încheierea din 12.07.2007 instanţa , in baza art. 139, 141 si 145 c.p.p. a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive  a inculpatilor  cu obligarea inculpatilor de a nu părăsi municipiul Buzău , în perioada cercetării judecătoreşti .

Instanţa a avut in vedere faptul că inculpatii au fost audiati , majoritatea martorilor au fost audiati  şi întrucât partea vătămată  şi-a incheiat afacerile  comerciale  în Buzău si că există indicii că aceasta  şi-a stabilit  domiciliu in Ungaria , iar inculpatii insistă  în audierea acesteia există posibilitatea prelungirii  pe o durată mai mare , in timp  a cercetării judecătoreşti.

La termenul din 29 Mai 2008 instanţa a dispus ascultarea  în şedinţa de judecată a înregistrărilor telefonice  audio  si a pus la dispozitia apărătorilor  procesele verbale de transcriere a înregistrărilor telefonice.

În plus, instanţa , la deliberare  a reanalizat  procesele – verbale originale  de transcriere  a înregistrărilor telefonice .

Analizând întregul material probator  administrat in cauză , atât în faza de urmărire penală  cât şi în faza cercetării judecătoreşti, respectiv declaratiile părtii vătămate  si ale inculpatilor , ale martorilor, înregistrările  audio precum si procesele verbale de transcriere  a înregistrărilor telefonice,  instanţa retine următoarele:

Partea vătămată AB  originar din ..., patronul  Sc ...SRL, a deschis un punct de lucru  în municipiul Buzău având ca obiect de activitate jocuri de noroc tip „bingo”.

Inculpatii ME  şi MC  împreună cu alti prieteni si rude  obişnuiau să frecventeze  localul, loc  unde l-au cunoscut pe martorul SHR – şef de sală la sala bingo.

Prin intermediul martorului  CI – angajat ca bodyguard  la sala bingo  martorul SHR  a împrumutat de la inculpatul  ME  suma de 1000 euro. De faţă la preluarea banilor a fost  si martorul CI . Martorul SHR  a motivat că a luat bani din gestiune  şi nu doreşte să afle partea vătămată AB, patronul firmei.

In cursul lunii martie 2007  partea vătămată a constatat  lipsa in gestiune  în cuantum de 14.450 lei  , motiv pentru care a dispus concedierea  martorului SHR , acesta întorcându-se  in localitatea .... A fost contactat inculpatul ME  pentru a-i înapoia împrumutul  plus dobândă in sumă de 1300 Euro .

La începutul lunii aprilie 2007 partea vătămată AB  a fost solicitat de inculpatul ME  - prin intermediul martorului IC -  să se întâlnească la sala bingo  pentru a discuta despre suma împrumutată .

La sala bingo partea vătămată era  aşteptată de cei doi  inculpati precum  si de alte persoane din anturajul său.

Inculpatul i-a solicitat părtii vătămate restituirea sumei de bani  împrumutată angajatului său SHR  însă partea vătămată a refuzat  motivat de faptul că nu răspunde  de faptele angajatilor săi. In discutie a intervenit si un însoţitor  al inculpatilor care pe un ton  ameninţător  i-a spus părtii vătămate că ar fi bine  să-i restituie banii lui ME pentru a-şi păstra afacerea  din municipiul Buzău.

Partea vătămată a predat inculpatului MC suma de 950 lei făcând promisiunea că o să dea ulterior  si diferenţa. Martorul SH i-a confirmat părtii vătămate existenţa  datoriei către  inculpatul ME  în sumă de 1000 euro, bani pe carei-a cheltuit la ruletă.

În perioada următoare  partea vătămată a  comunicat cu inculpatii  prin intermediul telefonului cu nr. .... utilizat de inculpatul  ME, având loc mai multe convorbiri telefonice  înregistrate de partea vătămată si puse , de aceasta , la dispozitia organelor  de politie.

Astfel , in data de 8.04.2007  a înregistrat convorbirile telefonice  cu inculpatul ME, la 6.2007  cu inculpatul MC  şi CI , iar la data de 10.07.2007  cu martorul VF.

În convorbirile telefonice înregistrate de partea vătămată  inculpatii nu au proferat  ameninţări bănuind că ar putea fi înregistrati  însă martorul CI l-a sfăutit pe AB  să achite datoria către inculpati , spunându-i că „ar putea avea probleme”.

Martorul VF a avertizat partea vătămată  că inculpatii „sunt periculosi”.

În faza de urmărire penală  atât martorul CI cât si VF au fost reticenţi , întrucât la rândul lor se temeau de inculpati . Totuşi ambii au declarat că inculpatul i-au solicitat  insistent banii  părtii vătămate,  având o atitudine ameninţătoare şi făcând afirmatii de genul „voi avea grijă să iasă mare belea”.

Martorul CI  a declarat că a fost constrâns  de inculpati si de alte persoane  din anturajul lor să le indice adresa părtii vătămate  si să-l cheme la sala bingo , iar martorul VF a declarat  că a fost agresat de inculpatul ME.

Martorul NC  a declarat, in cursul urmăririi penale , că l-a auzit pe inculpatul ME  afirmând că „ dacă patronul nu-i va da banii o să vină si o să distrugă  bunurile din sală”.

Martorii ZDN si DCR  au confirmat prezenta repetată  in sala bingo  a inculpatilor si altor persoane  din anturajul acestora.

Martorii VF si SH  nu au putut fi audiati in cursul  cercetării judecătoreşti , fiind plecati în străinătate, fără să li se cunoască adresa.

În declaratia dată de martorul SH in cursul urmăririi penale  rezultă că în cursul lunii aprilie 2007  a fost contactat telefonic  de partea vătămată care i-a precizat  că inculpatul ME  face presiuni asupra lui  să restituie suma de bani împrumutată de martor.

La data de 18.04.2007  partea vătămată a fost contactată  telefonic de inculpatul ME  care i-a reproşat  că nu i-a achitat suma de bani . Cei doi au stabilit să se întâlnească  in ziua de 19.05.2007 la Banca Transilvania de unde partea vătămată trebuia să ridice  banii si să-i predea inculpatului , în schimbul unei chitanţe.

Partea vătămată a pus  la dispozitia organelor  de anchetă  suma de 2100 lei care  au fost marcati criminalistic  pentru constatarea infractiunii  flagrante.În ziua de 19.04.2007 partea vătămată , IC si ME  s-au întâlnit in sediul BănciiTransilvania  si după ce partea vătămată a retras suma de bani marcată , au incheiat o chitanţă de mână scrisă  de martorul CI  si semnată de inculpatul ME , în care se arăta că AB a plătit datoria lui SR la 19.04.2007.

Initial inculpatul a refuzat  să ia banii precizând  că „el niciodată nu ia bani  în asemenea condiţii” . In final inculpatul a luat suma de bani  de la partea vătămată  si i-a dat-o imediat lui CI , care i-a pus in buzunarul pantalonilor . inculpatul si martorul CI  au plecat împreună iar in dreptul sediului ROMTELECOM  au fost opriti de către organele de politie  şi in urma perchezitiei  corporale  efectuate  asupra lui CI a fost găsită suma de bani marcată criminalistic.

La data de 17.04.2007 partea vătămată a solicitat organelor de politie  înregistrarea convorbirilor telefonice  dintre el, inculpati  si persoanele din anturajul lor  în legătură cu suma solicitată.

În perioada 17.04-19.04.2007  s-a procedat la interceptarea  şi înregistrarea  autorizată a  discutiilor purtate de pareta vătămată cu cei doi inculpati.

Suportul si procesele verbale  au fost la dispozitia instantei  astfel cum este prevăzut de art. 91/3 c.p.p.

Din înregistrările efectuate transcrise  în procesele verbale rezultă  că cei doi inculpati, ME si MC, i-au solicitat in mod repetat si agresiv  părtii vătămate să le dea  banii , amenintând-o pe aceasta cu  expresii de genul :

- „ dacă tu imi faci măgării eu mă p… pe astea. Eu nu le iau. Le iau si le sparg (referindu-se la bunurile aflate  in sala bingo a părtii vătămate )” – ME.

-„tu mie imi dai banii !” (ME)

-„ mă ascultă la mine , ce zic eu. Tot îţi iau ! Ai auzit ? Ai auzit ? (MC).

- „oricum ar fi, dai banii ! Ai auzit ?” (MC).

- „acum te distrug, ai auzit ? Te distrug  cum vreau eu”(MC).

-„tu eşti dement la cap” (ME).

- „pentru mine sunt  (cu referire la bani)  pentru tine nu sunt. Tu ai bani. Dă-mi banii. Eu atât îţi spun . Ai înţeles ? Eu nu vreau să-ţi stric ţie  şmecheria aici” (ME).

- pentru ce să strici  o afacere  mă pentru 21 milioane „ (ME).

-„mă să moară familia mea dacă nu-l dezmembrez pe loc , de nu-i rup capul „ (MC).

-„ şi indiferent ce ai vrea să încerci să faci tu,  nu se duce toti. Dacă te gândeşti vreo în viata ta  Eu ţi-o spun pe faţă . dacă te gândeşti vreodată nu se duce toţi…” (ME).

-„Du-te la carduri si scoate banii si dă-mi banii . N-am cu tine, n-ai cu tine . Nu vreau să-ţi stric şmecheria , ai o afacere aici” (ME)

- „Dă-mi banii, eu nu vreau să-ţi stric şmecheria ta aici… Dă-mi banii, bă. Eu atât îţi spun Ai înţeles ? Eu nu vreau să-ţi stric şmecheria aici ( 2 ameninţări în aceiasi interventie).

In drept, fapta inculpatilor  de a constrânge , prin ameninţare pe partea vătămată  să le dea suma de 1000 euro , reprezentând datoria unui fost angajat  al părtii vătămate  faţă de inculpatul ME întruneşte elementele constitutive ale  infractiunii de şantaj  prev. de art. 194 al.1 c.p.

Potrivit art. 194 al.1 c.p.  constrângerea unei persoane , prin violenţă sau ameninţare , să facă sau să sufere ceva , dacă fapta este comisă pentru  a dobândi în mod injust  un folos pentru sine  sau pentru altul constituie  infractiunea de şantaj.

Având in vedere modul in care legiuitorul  defineşte infractiunea de şantaj rezultă că, de esenta acestei fapte penale aste atingerea adusă  libertătii psihice  a persoanei căreia infractorul , cu intentie directă , în functie de scopul ilicit urmărit, şi anume obtinerea unui folos injust , îi induce o stare de temere , de nelinişte,  cu alte cuvinte  comiterea acestei fapte  se soldează  întodeauna cu  o lezare a libertătii psihice , ca efect al amenintărilor sau violentelor  exercitate de inculpat pentru a o determine să facă, să nu facă ceva , săd ea sau să sufere ceva.

În principal obiectul juridic al infractiunii  afectat îl constituie  relatiile sociale ale căror  existenţă si normală  desfăsurare, sunt conditionate de  manifestarea nestingherită  a libertării psihice  a persoanei  contra faptelor de îngrădire a posibilitătilor sale de a actiona  după voia sa , fără să fie constrânsă prin  ameninţare sau violentă.

Adiacent pot fi periclitate si relatiile sociale menite să ocrotească patrimoniul persoanei .

Amenintarea , ca formă alternativă de realizare a elementului material  al infractiunii  de santaj , trebuie să fie aptă , să inspire temere, să suprime ori să restrângă  libertatea sau capacitatea  de decizie  asupra persoanei  asupra căreia se exercită .

Ameninţarea poate fi explicită când  inculpatul indică precis răul  pe care i-l produce  persoanei ameninţate  sau poate fi implicită  în situatia in care,  fără a-i indica acest rău, persoana ameninţată  il poate deduce.

Ca atare, în cazul infractiunii de şantaj , nu este relevant dacă scopul ilicit urmărit s-a produs sau  nu întrucât infractiunea  fiind comisivă şi instantaneee, de pericol, iar nu de rezultat , se consumă în momentul săvârşirii cu intentie a actiunii  de constrângere.

Analizând probele administrate in cauză, analiza evidentiată mai sus , potrivit principiilor consacrate  in art.1,art.3 si art. 63 al.2 c.p.p.  referitoare la scopul procesului penal , aflarea adevărului şi modalităţii  de apreciere  a probelor denotă că inculpatii au comis faptele  imputate care întrunesc  obiectiv si subiectiv  elementele infractiunilor de şantaj prev. de art. 194 al.1 c.p.

Astfel din probele administrate  rezultă că „acordul” părtii vătămate de a restitui  datoria unui fost angajat  către inculpatul ME  a fost obtinut prin constrângere  întrucât în perioada 3.04-2007 – 19.04.2007 a fost contactatt în mod repetat să restituie suma de  1000 Euro pe care nu o datora.

Inculpatii au proferat ameninţări de genul celor  arătate in detaliu  in cuprinsul prezentei motivări, fiind însoţiti in mai multe rânduri  de mai multe persoane.

Inculpatii nu au recunsocut comiterea  infractiunilor invocând  că nu au exercitat ameninţări  la adresa părţii vătămate  şi că aceasta a fost de acord să le restituie împrumutul.

Apărarea inculpatilor nu poate fi reţinută întrucât aşa cum s-a arătat in prezentele considerente  aceştia au exercitat acte  de ameninţare atât explicite cât si implicite  la adresa părtii vătămate  iar „acordul” părtii vătămate  de a restitui împrumutul  a fost obtinut prin constrângere.

Inculpatii , prin apărător au sustinut  că nu au urmărit  obtinerea unui folos injust  de la partea vătămată  întrucât doreau să le fie restituit  împrumutl de 1000 euro  dat unui angajat al părtii vătămate.

Nici această apărare nu poate fi retinută  de instanţă având in vedere că din analiza dispozitiilor art. 194 al.1 c.p. rezultă  că legiuitorul cere ca făptuitorul  să urmărească  dobândirea folosului  în mod injust . Cerinţa legii este indeplinită chiar dacă folosul este just dar inculpatul a urmărit să-l dobândească  in mod injust. Însă din declaratiile părtii vătămate , ale martorilor SH, CI  rezultă că împrumutul de 1000 euro realizat de martorul S  a fost folosit de acesta in interes propriu  „la jocuri  de noroc” şi nicidecum în folosul societăţii administrate de partea vătămată.

Reţinând vinovătia  inculpatilor instanta urmează să-i condamne având in vedere gradul de pericol social al  faptelor comise , relevat de modalitatea  de comitere  a infractiunii, limitele de pedeapsă  dar si persoana fiecăruia dintre inculpati .

Inculpatul ME  nu a recunsocut comiterea infractiunii , este recidivist in forma recidivei  postcondamnatorii.

Primul termen de incercare  al recidivei  este dat de condamnarea de 3 ani inchisoare  aplicată prin sentinta penală  a Judecătoriei Buzău pedeapsă ce a fost suspendată . in plus a mai  suferit condamnări  anterioare  pentru comiterea infractiunilor de tîlhărie, furt calificat , infractiuni la Codul rutier.

Inculpatul nu a recunsocut comiterea infractiunii , nu este recidivist  însă a fost cercetat pentru o infractiune de furt calificat  săvârşitâ in perioada minorităţii.

Aşa fiind , reţinând situatia de  fapt si de drept expusă in baza art. 194 al.1  cu aplic. art. 37 lit.a c.p. va condamna inculpatul ME  la o pedeapsă de 1 an si 6 luni inchisoare  pentru comiterea infractiunii de şantaj , in dauna părtii vătămate BA în perioada 3.04.2007-17.04.2007.

În baza art. 83 c.p. va  revoca beneficiul suspendării sub supraveghere  a pedepsei de 3 ani inchisoare  aplicată inculpatului prin  sentinta penală pronunţată de Judecătoria Buzău , definitivă prin neapelare , pedeapsă ce va fi executată în întregime  alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă , in total inculpatul  va executa 4 ani si 6 luni inchisoare.

În baza art. 71 c.p. va  interzice inculpatului drepturile prevăzute de  art. 64 al.1  lit.a , teza a II-a si b c.p.  începând cu data rămânerii definitive a hotărârii  şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 88 c.p. va deduce  din pedeapsa aplicată timpul retinerii si arestării  preventive  începând cu  19.04.2007 si până la 14.07.2007.

În baza art. 350 c.p.p. va revoca măsura obligării de a nu părăsi  municipiul Buzău , luată prin încheierea  din 12.07.2007.

În baza art. 194 al.1 c.p. va condamna inculpatul MC la o pedeapsă de 1 an inchisoare pentru comiterea infractiunii  de santaj în dauna părtii vătămate BA  în perioada 3.04.2007-19.04.2007.

În baza art. 71  c.p.va  interzice inculpatului  drepturile prevăzute de art.  64 al.1 lit.a, teza a – II-asi b c.p. începând cu data rămânerii definitive a hotărârii  şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 88 c.p. va  deduce  din pedeapsa aplicată timpul retinerii si arestării  preventive  începând cu  19.04.2007 si până la 14.07.2007.

În baza art. 81-82 c.p. va  suspenda executarea pedepsei pe o perioadă de 3 ani  ce reprezintă termen de încercare pentru inculpat.

În baza art. 71 al.5  c.p. va suspenda  executarea pedepselor accesorii  în perioada suspendării executării pedepsei  închisorii.

În baza art. 359 c.p.p. va atrage atentia inculpatului asupra consecintelor comiterii de noi infractiuni in perioada termenului de încercare .

În baza art. 350 c.p.p. va revocă măsura obligării de a nu părăsi  municipiul Buzău , luată prin încheierea  din 12.07.2007.

Va constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 191 c.p.p. va obliga inculpatul ME la 600 lei cheltuieli judiciare  din care 200 lei onorariu apărător oficiu si inculpatul MC la 700 lei cheltuieli judiciare  din care 200 lei onorariu apărător oficiu.