Penal.ucidere din culpă, inculpatul fiind de acord cu despăgubirile materiale solicitate

Sentinţă penală 2677 din 04.08.2011


Prin rechizitoriul Parchetului de pa lângă Tribunalul Buzău cu nr. ../P/2009 din 18.02.2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului M.N. pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1,2 Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut faptul că la data de 01.08.2009, inculpatul  a produs , în calitate de conducător auto un accident rutier pe DJ 203 K ca urmare a nerespectării prevederilor legale în materie ,soldat cu decesul victimei L.M. (pieton aflat pe acostament).

Analizând întregul material probator administrat în cauză, respectiv : declaraţiile inculpatului ,declaraţiile martorilor P.C., M.I., L.M., L.A., T. M.C., L.R., G.I. şi C.D., declaraţiile părţilor civile L.R., L.V.M., L.D.D., O. A. , L.A. ,instanţa va reţine următoarele:

Inculpatul M.N.  (44 ani în prezent) are domiciliu în comuna Lopătari, judeţul Buzău.

În dimineaţa zilei  de 01.08.2009 inculpatul  se deplasa dinspre localitatea Beceni spre Lopătari, conducând autocamionul marca Roman cu nr. de înmatriculare …. .

În comuna Mânzăleşti în punctul  Bâsceni era staţionat în acelaşi timp, pe acelaşi sens de mers, un ansamblu de vehicule format din cap tractor cu nr. de înmatriculare …  şi semiremorcă  cu nr. de înmatriculare …,  încărcat cu cereale; tirul fusese oprit în acest loc de martorul P.C., angajat al firmei SC C….. În partea dreaptă era un loc viran în care se adunaseră mai mulţi săteni pentru a lua cereale.

Ajungând în apropierea ansamblului staţionat pe DJ 203 K la km 91+100m ,  inculpatul M.N. a observat prezenţa acestuia şi a oamenilor , dar încercând să depăşească tirul a constatat că din sens opus circula un autoturism Dacia (condus  de G.I.) la vederea căruia a virat brusc la dreapta părăsind carosabilul şi pătrunzând pe locul viran unde a lovit-o pe L.M. ( 74 ani) care aştepta descărcarea sacilor de grâu. La scurt timp după impact femeia a decedat.

Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. …./204/2009 din 03.08.2009 întocmit de Serviciul Medico-Legal Buzău reiese că „moartea acesteia a fost violentă, ea s-a datorat hemoragiei externe masive consecinţa rupturii pachetului vasculo nervos tibial stâng, în cadrul unui politraumatism cranio cerebral cu infiltrate sanghine epicraniene şi edem cerebral toracic cu fracturi costale şi hemotorace consecutiv şi traumatism abdomino-pelvis cu fractură de pubis şi contuzii şi infiltrate sanghine de viscere abdominale. După aspect şi localizare leziunile de violenţă constatate s-au putut prin lovire cu şi de corpuri dure şi comprimare între planuri dure, posibil în cadrul unui accident de trafic rutier cu victimă pieton. Sângele recoltat conţine 0, 65g alcool etilic”.

Din procesul  verbal de cercetare la faţa locului rezultă că accidentul a avut loc pe un segment de drum aflat în aliniament, acoperit cu un covor asfaltic, în lăţime de 6 m fără denivelări, în intersecţia cu o uliţă sătească; nu erau aplicate marcaje rutiere, circulaţia nefiind restricţionată prin indicatoare; cercetarea la faţa locului nu a relevat prezenţa urmelor de frânare.

Cu privire la împrejurările producerii accidentului inculpatul M.N. a declarat că în momentele premergătoare accidentului circula cu 30-35 km/h întrucât urca în pantă, drumul fiind într-o succesiune de curbe. Pe raza comunei Mânzăleşti în punctul Bâsceni a observat pe sensul său de deplasare prezenţa unui autotren încărcat cu cereale şi a mai multor persoane adunate pe carosabil în partea din spate a tirului.

A observat că celălalt sens de mers era liber, a avut intenţia de a începe manevra de depăşire ,  a semnalizat şi a intrat uşor pe contrasens însă a fost surprins de apariţia unui autoturism Dacia de culoare albă care circula cu viteză.

Pentru a evita impactul frontal cu Dacia şi tirul staţionat a virat brusc spre dreapta, moment în care a ajuns aproape de şanţul drept al direcţiei sale de mers şi a şters cu partea stânga faţă a camionului o femeie, reuşind să oprească apoi după parcurgerea a încă 1,5m.

Martorul G.I. conducătorul auto al autoturismului Dacia a arătat că a observat staţionarea pe partea opusă a drumului a tirului precum şi deplasarea autocamionului despre care a considerat că va opri în spatele tirului, arătând că în momentul în care s-a apropiat la câţiva metri de tir, M.N. a făcut o manevră bruscă în sensul că a virat la dreapta şi a ieşit de pe carosabil considerând că această manevră a fost efectuată pentru a evita acroşarea pietonilor aflaţi în apropierea tirului.

Accidentul a fost perceput şi de martorii M.I., L.M., L.A., T.M. C., L. R. şi C.D. care au relatat în mod similar producerea accidentului aşa cum a fost descris.

Martorul P.C. a declarat că a oprit ansamblul de vehicule format din cap tractor şi semiremorcă semnalizat cu luminile de avarii, parţial pe carosabil şi parţial pe locul viran pentru a distribui cereale, moment în care oamenii care aşteptau au deschis uşile din spate ale semiremorcii, la scurt timp a auzit ţipete în partea din spate şi a observat autobasculanta în afara carosabilului fără a percepe momentele accidentării femeii.

În cauză a fost efectuată o expertiză judiciară auto de către expertul E.I. ce a arătat că inculpatul M.N., s-a angajat în depăşirea combinaţiei de vehicule staţionate voluntar fără a avea montate triunghiuri reflectorizante de presemnalizare între două curbe succesive într-o zonă cu vizibilitate redusă şi în intersecţia cu o uliţă sătească. În timpul manevrei a fost surprins de apariţia pe banda de contrasens a unui autoturism Dacia şi pentru a evita impactul cu acesta sau cu spatele semiremorcii staţionate neregulamentar ori a persoanelor care aşteptau lângă aceasta a virat brusc către dreapta şi a frânat intrând pe o uliţă laterală, oprindu-se în final cu roţile directoare bracate în cele două grămezi de nisip şi de piatră , iar cu partea spate în dreptul şanţului pluvial.

Expertul a mai arătat că în timpul manevrelor de evitare inculpatul  a lovit cu bara de protecţie faţă victima staţionată în afara părţii carosabile. În momentele premergătoare intrării în viraj la dreapta autocamionul a avut o viteză mai mică de 29 km/h, locul de impact aflându-se în zona aflată în afara părţii carosabile.

A stabilit expertul că starea de pericol a fost creată de martorul  P.C. atunci când a oprit neregulamentar fără presemnalizarea prezenţei convoiului pe carosabil între două curbe succesive cu vizibilitate redusă aflate în rampă, iar evenimentul rutier putea fi evitat de către P.C. dacă nu staţiona neregulamentar pe partea carosabilă.

 În raportul de expertiză este expusă corect dinamica producerii accidentului , dar celelalte precizări ale expertului referitoare la crearea stării de pericol de către P.C. şi la posibilitatea exclusivă a acestuia de evitare a accidentului ori cu privire la lipsa  de vizibilitate a inculpatului M.N. în zona accidentului nu îşi au corespondent în probatoriul administrat în cauză.

Examinarea planşei fotografice infirmă susţinerea privind lipsa de vizibilitate a inculpatului M.N. care încă din prima declaraţie a relatat că a observat prezenţa tirului pe sensul său de deplasare şi a mai multor persoane , observându-se  că drumul pe care  a avut loc accidentul se afla în pantă foarte redusă, iar curbele uşoare şi înclinaţia şoselei nu erau semnalizate de indicatoare sau marcaje rutiere . Conform art. 124 din HG nr. 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 , în locurile prevăzute  de art. 123 din acelaşi act normativ , printre care curbele  deosebit de periculoase sau în care vizibilitatea este mai mică de 50m , administratorul drumului public instalează indicatoare de avertizare.

Prevederile art. 120 al, 1 lit. a, b, c, din HG nr. 1391/2006 interzic efectuarea depăşirii vehiculelor în astfel de situaţii ca cele descrise anterior .

Accidentul a avut loc la puţin timp după oprirea tirului interval în care P.C. nici nu ar fi avut posibilitatea fizică de a asigura montarea triunghiurilor reflectorizante , iar auto-tirul era parcat jumătate în afara carosabilului paralel cu axul drumului cu faţa spre Lopătari având în funcţiune avariile.

 În aceste condiţii  nu se poate reţine decât culpa exclusivă a inculpatului M.N. în producerea accidentului rutier soldat cu decesul victimei L. M..

 În drept, fapta inculpatului M.N. constând în aceea că  la data de 01.08.2009 a produs , în calitate de conducător auto un accident rutier pe DJ 203 K ca urmare a nerespectării prevederilor legale în materie ,soldat cu decesul victimei L.M. , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. 1,2 Cod penal.

Reţinând vinovăţia inculpatului , instanţa îl va condamna în baza situaţiei de fapt şi a textului incriminator, la stabilirea şi dozarea pedepsei având în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal şi anume: împrejurările săvârşirii faptei, gradul de pericol social concret al  acesteia determinat de nerespectarea regulilor privind circulaţia pe drumurile publice care au dus în final la decesul unei persoane , limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală şi persoana inculpatului, care se afla la prima incidenţă cu legea penală şi a avut o atitudine sinceră , recunoscând săvârşirea infracţiunii reţinută în sarcina sa.

Inculpatul , până la începerea cercetării judecătoreşti a declarat că se prevalează de dispoziţiile art.320/1 Cod procedură penală care în aliniatul 7 prevăd că inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege,  recunoscând în totalitate fapta reţinută în sarcina sa, solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le-a însuşit.

Aşa fiind, în contextul elementelor de fapt şi de drept reţinute, instanţa în baza art.178 alin.1,2 Cod penal în referire la art. 320/1Cod procedură penală, va condamna inculpatul la o pedeapsă de 1 an şi 9  luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

În baza art.71 Cod penal va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a, b,  Cod penal cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe şi până la terminarea executării pedepsei.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii instanţa apreciază că nu se impune interzicerea în totalitate a dispoziţiilor art.64 lit. a Cod penal , în condiţiile în care dreptul de a alege este consfinţit şi prin art.3 din Protocolul nr.1 la CEDO, iar fapta săvârşită de inculpat  este una din culpă ,de o gravitate mare, dar nu într-atât  încât să conducă la interzicerea acestui drept. La aplicarea pedepselor accesorii s-a ţinut cont de criteriile de apreciere prevăzute în art.71 al.2 Cod penal (Hotarărea CEDO, Hirst Vs GB şi Decizia I.C.C.J. nr. 74 din 5.11.2007).

În ceea ce priveşte modalitate de executare a pedepsei instanţa apreciază că scopul acesteia poate fi atins şi fără executare în regim de detenţie, având în vedere atitudinea inculpatului  atât înainte cât şi după săvârşirea faptei, faptul că a arătat disponibilitate în acoperirea despăgubirilor solicitate , astfel că va face aplicarea dispoziţiilor art. 81 Cod  penal  şi va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe perioada unui termen de încercare de 3 ani şi 9 luni,  prevăzut de art. 82  Cod penal .

În baza art.359 Cod procedură penală în referire la art.83 Cod penal va atrage atenţia inculpatului că dacă în cursul termenului de încercare va săvârşi din nou o infracţiune pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

În baza art.71 al. ultim Cod penal va suspenda executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit. a , teza a -II- a, b, Cod penal pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii.

În latură civilă, părţile vătămate L.R., L.V.M., L.D.D., O.A., L.A. s-au constituit părţi civile cu suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi cu suma de 50.000 lei daune morale. Prima parte este soţul victimei, acum în vârstă de  79 ani  , iar celelalte părţi vătămate sunt copiii victimei.

Părţile civile au precizat la termenul de judecată din 19.04.2011 , prin intermediul apărătorului lor ,  faptul că daunele materiale reprezintă contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea şi cu pomenile ulterioare.

Inculpatul a fost de acord să suporte daunele materiale , lăsând la aprecierea instanţei stabilirea cuantumului despăgubirilor nepatrimoniale.

Instanţa apreciază că suma solicitată ca şi despăgubiri materiale nu este una exagerată, în condiţiile în care este notorietate faptul că astfel de cheltuieli se ridică şi la sume mult mai mari.

Având în vedere şi poziţia inculpatului exprimată cu privire la aceste daune, instanţa le va acorda în totalitate , considerându-le pe deplin justificate.

În ceea ce priveşte daunele morale solicitate, instanţa apreciază ca se impun a fi acordate  despăgubiri nepatrimoniale în cuantum de 50.000 lei (câte 10.000 lei pentru fiecare dintre părţile vătămate )  în condiţiile în care suferinţele afective sunt certe , atâta timp cat  au pierdut o persoană extrem de  apropiată , respectiv :soţie  şi mamă. In astfel de situaţii nici nu se poate cuantifica suferinţa psihica  pricinuita rudelor apropiate,  instanţa considerând însa ca  sumele acordate nu sunt exagerate  şi nu reprezintă amenzi excesive pentru inculpat sau pentru asigurător , în condiţiile existentei limitelor de despăgubiri prevăzute pentru accidentele produse în anul 2009 ( pentru vătămări corporale şi decese)  la un nivel de cel puţin 1.500.000 Euro, stabilite de  Comisia de Supraveghere a Asigurărilor privind asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudiciile produse prin accidentele de autovehicule  .

Aşa fiind , in baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală  şi art. 16/1 alin. 3 Cod procedură penală în referire la art. 998-999 Cod civil, Legea 136/1995 va obliga inculpatul alături de asigurătorul SC …  SA să plătească părţilor vătămate L.R., L.V.M., L.D.D., L.A. şi O.A.  constituite părţi civile suma de 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale .

Din poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civila ( fila …. dosar urmărire penala) rezulta ca autovehiculul condus de inculpat cu nr. de înmatriculare …. avea încheiată asigurare obligatorie la SC ….SA, valabila de la 28.01.2009 la 27.01.2010.

În baza art. 191 Cod procedură penală va obliga inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu apărător oficiu.

În baza art. 193 Cod procedură penală va obliga inculpatul să plătească părţilor civile O.A. şi L.R. suma de 595 lei cheltuieli judiciare efectuate de aceştia, respectiv onorariu apărător. 

Domenii speta