Ucidere din culpă. Elemente constitutive. Procedură simplificată în condiţiile art. 3201 c. proc. pen. . Latură Civilă – Daune morale. Criterii de apreciere. Modul în care răspunde asigurătorul rca şi întinderea răspunderii acestuia

Ucidere din culpă. Elemente constitutive. Procedură simplificată în condiţiile art. 3201 C. proc. pen. . Latură Civilă – Daune morale. Criterii de apreciere. Modul în care răspunde asigurătorul RCA şi întinderea răspunderii acestuia

Procedura simplificată a judecării în cazul recunoaşterii vinovăţiei, introdusă prin Legea nr. 202/2010, reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăţie şi poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) instanţa să fie competentă să judece cauza şi legal sesizată;

2) inculpatul să nu fie acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă;

3 ) inculpatul să fi declarat personal sau prin înscris autentic înainte de citirea actului de sesizare a instanţei că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu;

4) inculpatul trebuie să solicite ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală;

Inculpatul care recunoaşte săvârşirea unei infracţiuni şi solicită să fie judecat potrivit procedurii simplificate beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii (cauză legală de reducere a pedepsei).

* * *

Răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispoziţiile art. 998-999 C.civ. privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, în cauză fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate şi a vinovăţiei.

(…)

Aşadar, o faptă ilicită săvârşită de inculpatul  S. I. F.  (infracţiunea  de ucidere din culpă), produsă din culpa exclusivă a inculpatului, faptă care a avut ca urmare moartea victimelor  B. C. S.  şi  D. A. C. , cu consecinţa producerii unui prejudiciu, între fapta culpabilă şi prejudiciu existând un raport de cauzalitate.

(…).

În legătură cu daunele morale solicitate de către părţile civile  (….) dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ uşoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensaţie bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporţională cu întinderea pagubei suferite şi să nu constituie o cauză de îmbogăţire fără just temei.

Astfel, instanţa reţine că părţile civile  B. E.  şi B. I. , au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferinţa resimţită de pierderea  fiului,  din actele depuse la dosar şi din declaraţiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni şi colegi. Pierderea fiului a produs  incontestabil o traumă psihică profundă şi ireversibilă.

Cât priveşte întinderea prejudiciului este evident că acesta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice  sau economice, astfel încât în funcţie de împrejurările concrete ale speţei , statuând în echitate instanţa a acordat părţilor civile despăgubiri apte să constituie o satisfacţie echitabilă.

(…)

Cu privire la daunele morale solicitate de  partea civilă  B. A. C. , fratele defunctului  B. C. S. , instanţa va acorda suma de  30.000 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii. Diferenţa între  suma stabilită cu titlu de daune morale pentru părinţi şi cea stabilită cu acelaşi titlu pentru fratele defunctului este determinată de împrejurarea că potrivit percepţiei instanţei de judecată, trauma psihică ,afectivă determinată de pierderea fiului este mai mare decât cea resimţită de această pierdere de către fratele persoanei decedate.

(…)

În ceea ce priveşte prejudiciul moral produs părţii civile  V. G. instanţa consideră că, deşi este incontestabilă suferinţa încercată de toate rudele, toţi prietenii şi colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acesta, întrucât  acordarea unor despăgubiri băneşti pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de  îmbogăţire şi să deturneze această instituţie de la finalitatea sa.

Instanţa va avea în vedere faptul că prin evoluţia lor firească viitoare, bunicul  nu va resimţi lipsa nepotului în acelaşi mod ca părinţii acestuia, care au rămas singuri şi lipsiţi de sprijin la bătrâneţe, bunicul victimei beneficiind de sprijinul acestora din urmă. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între bunicul matern  şi victimă, care avea vârsta de 20 de ani, fiind în pragul întemeierii propriei familii.

(…)

În ceea ce priveşte prejudiciul moral produs părţilor civile N.E., F. G., F. Z. M., F.T. F., N.F. şi V.F., instanţa consideră că, deşi este incontestabilă suferinţa încercată de toate rudele, toţi prietenii şi colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acestea, întrucât  acordarea unor despăgubiri băneşti pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de  îmbogăţire şi să deturneze această instituţie de la finalitatea sa.

Instanţa va avea în vedere faptul că prin evoluţia lor firească viitoare,  unchii, mătuşile şi verişorii nu vor resimţi lipsa nepotului în acelaşi mod ca părinţii acestuia, care au rămas singuri şi lipsiţi de sprijin la bătrâneţe. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între aceste rude şi victimă.

Autoturismul condus de inculpatul  S. I. F.  în momentul producerii accidentului era asigurat la  SC C. ASIG SA .

În legătură cu persoana care poate fi obligată la plata acestor despăgubiri, potrivit disp. art. 54 alin.2 din Legea nr. 136/1995, modificată prin OUG nr. 61/2005, aprobată prin Legea nr.283/7.10.2005 “în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi”.

În aceste condiţii, ţinând cont şi de disp. art. 49 din aceeaşi lege potrivit cărora asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, instanţa apreciază că la plata despăgubirilor civile dovedite de părţile civile va fi obligat direct asigurătorul de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia.

De asemenea, potrivit recursului în interesul legii soluţionat prin decizia nr. 3/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în situaţia în care autoturismul înmatriculat în România nu este asigurat pentru răspundere civilă, Fondul de protecţie a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente şi poate fi obligat singur, iar nu în solidar, cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate. În aceste condiţii, dacă inculpatul care a depus diligenţe şi a încheiat un contract de asigurare pentru răspundere civilă cu o societate de asigurare ar fi obligat să plătească despăgubiri civile către persoanele păgubite prin accidente de circulaţie, s-ar crea o situaţie discriminatorie faţă de un inculpat care deşi nu a încheiat asigurare de răspundere civilă nu poate fi obligat la plata despăgubirilor civile.

Este adevărat că potrivit art. 13 teza I din Normele privind Fondul de protecţie a victimelor străzii  după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, însă această posibilitate de a recupera sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei o au şi societăţile de asigurare în condiţiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 136/1995.

Judecătoria Craiova - Secţia Penală - Sentinţa Penală nr.  2505/17.07.2013

Prin  rechizitoriul  Parchetului de pe  lânga  Judecatoria  Craiova nr. xxx/P/2013, s-a dispus  trimiterea  în  judecată, în stare de arest preventiv  a inculpatului  S. I. F. ,  pentru  săv. infracţiunii de ucidere din culpă prevăzută de art 178 alin. alin. 1, 2 şi 5 C.p. şi art. 89 alin. 1 OUG 195/2002, rep., cu aplic. art. 33 lit. a C.p.,reţinându-se că: la data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.50, inculpatul  S. I. F.  în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …., pe str. C. Bucureşti, din mun. Craiova, zona Krypton, pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport, a accidentat mortal pe pietonii-victimă  B. C. S.  şi  D. A. C. , şi ulterior a părăsit locul accidentului, ce s-a soldat cu moartea celor două victime, abandonând autoturismul condus.

Situaţia de fapt expusă în rechizitoriu se probează cu: proces-verbal de depistare în trafic; proces-verbal de cercetare la faţa locului, schiţă şi planşe foto; fişe constatări preliminare; proces-verbal constatare deces; copii CI victime şi inculpat; proces-verbal examinare autoturism; declaraţii martori  P. A. I. ;  P. R. ; C. F. A.; L. C. G.; S. T., S. A. T.; C. E. C.; buletine examinare clinică inculpat; fişe UPU; proces-verbal privind vizualizarea înregistrărilor video din Clubul Trend şi stik de date; proces-verbal privind examinarea corporală şi proces-verbal de refuz recoltare probe biologice a lui  P. A. I. ; raport de expertiză tehnică auto; buletin de analiză toxicologică - expertize persoane nr. 23/19.04.2013 al INML "Mina Minovici"; buletin de analiză toxicologică alcoolemie nr. 168/2013; raport medico-legale de necropsie şi raport de constatare medico-legală autopsie nr. 1112/A3/22.04.2013 şi 1113/A3/2013;planşe foto privind aspecte legate de accidentul rutier, maşină implicată, articole de vestimentaţie, etc; procese verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice conţinând un număr de nouă note şi copie DVD X DATA nr. 15/118/2013; , proces-verbal privind ridicarea pe suport magnetic CD a imaginilor surprinse de camerele de supraveghere ale S.C. EURO xxx şi CD, procese verbale de primire predare; declaraţii inculpat  S. I. F. .

În faza de cercetare judecătorească a fost audiat inculpatul  S. I. F.  potrivit dispoziţiilor art. 3201 C.p.p. care a declarat că recunoaşte în totalitate faptele astfel cum au fost reţinute în actul de sesizare a instanţei, solicită ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte şi nu mai solicită administrarea de probe în cursul judecăţii.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată”.

Procedura simplificată a judecării în cazul recunoaşterii vinovăţiei, introdusă prin Legea nr. 202/2010, reprezintă de fapt o procedură abreviată ce are la bază o pledoarie de vinovăţie şi poate fi aplicată dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) instanţa să fie competentă să judece cauza şi legal sesizată;

2) inculpatul să nu fie acuzat de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă;

3 ) inculpatul să fi declarat personal sau prin înscris autentic înainte de citirea actului de sesizare a instanţei că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în rechizitoriu;

4) inculpatul trebuie să solicite ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală;

Inculpatul care recunoaşte săvârşirea unei infracţiuni şi solicită să fie judecat potrivit procedurii simplificate beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii (cauză legală de reducere a pedepsei).

Faţă de inculpatul  S. I. F.  s-a dispus măsura arestării preventive prin încheierea nr. 95/01.04.2013 a Judecătoriei Craiova, fiind emis mandatul de arestare nr. 106/01.04.2013, pe o durată de 29 de zile, de la 01.04.2013, până la 29.04.2013, inclusiv.

Prin încheierea nr. 133/23.04.2013 a Judecătoriei Craiova s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile, de la 30.04.2013 până la 29.05.2013, inclusiv.

Prin încheierea de şedinţă din data de 27.05.2013, pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul xxx/215/2013, în temeiul art 300/1 Cpp, şi art 160 Cpp s-a menţinut ca fiind temeinica si legala masura arestarii preventive dispuse faţă de inculpatul  S. I. F.  arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 106/01.04.2013, emis în baza încheierii de şedinţă nr. 95/01.04.2013 în dosarul nr. xxx/215/2013 al Judecătoriei Craiova.

Spitalul Clinic de Urgenţă Craiova a comunicat că nu se constituie parte civilă în prezenta cauză.

S-au constituit părţi civile împotriva inculpatului  S. I. F.  , pentru victima  B. C. S. : tatăl, B. E., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;mama, B. I., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;fratele, B. A.C., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;bunica maternă, B.M., cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale;bunicul matern, V. G. , cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părţi civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării şi anume:coşciug,îmbălsămare, spălare,transport funerar,coroane,jerbe şi aranjamente florale,construcţie cavou,preoţi,achiziţie cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoţilor, organizarea parastaselor şi a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

S-au constituit parti civile împotriva inculpatului  S. I. F. , pentru victima  D. A. C.  : tatăl, D.G. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;mama, F. R., cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale;bunica maternă, F. A. cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale;mătuşa N. E. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;mătuşa F. G. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;unchiul F. Z. M. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;unchiul F. T. F. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale;verişorul N. F.cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale; verişoara V. F. cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părţi civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării şi anume:coşciug,îmbălsămare, spălare, transport funerar ,coroane, jerbe şi aranjamente florale,construcţie cavou,preoţi,achiziţie cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoţilor, organizarea parastaselor şi a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 31.03.2013. în jurul orelor 04.50. pe str. C. Bucureşti, din municipiul Craiova, a avut loc un accident rutier, in care au fost implicaţi autoturismul marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare …, de culoare neagră, condus de inculpatul  S. I. F.  şi victimele  B. C. S.  şi D.A., în calitate de pietoni.

Inculpatul  S. I. F.  a părăsit locul accidentului, ce s-a soldat cu moartea celor două victime, abandonând autoturismul condus.

În noaptea de 30/31.03.2013 inculpatul  S. I. F.  a mers la Clubul xxx  situat pe str. Mihai Viteazul, unde a rămas până în jurul orelor 04.00 când au sosit prietenii săi  P. A. I.  şi C. F. A.. Cei trei au hotărât împreună să meargă într-un alt club. Inculpatul declară că el nu consumase băuturi alcoolice, fapt pentru care s-a urcat la volanul autoturismului său marca Mercedes Benz. cu nr. de înmatriculare  …. Pe locul din dreapta faţă s-a urcat martorul  P. A. I. , iar pe bancheta din spate martorul C. F. A.. Inculpatul a condus autoturismul pe str. Mihai Viteazul, str. Bibescu, str. Brestei şi apoi pe str. Calea Bucureşti.

În jurul orelor 04.50, în timp ce pietonii – victimă  B. C. S.  şi  D. A. C.  se angajaseră în traversarea str. Calea Bucureşti, pe marcaj pietonal, din dreapta către stânga, având în vedere sensul de mers Centru – Aeroport, inculpatul se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare …., cu o viteză excesivă, mult peste limita legală permisă de lege pentru interiorul municipiului Craiova (50 km/h) şi fără a supraveghea cu atenţie calea de rulare.

Datorită vitezei excesive şi a atitudinii nepăsătoare cu privire la derularea traficului, inculpatul a observat cu întârziere prezenţa celor doi pietoni, manevra sa de a trage volanul către stânga, nu a putut ajunge la evitarea impactului cu cele două victime. Impactul între autoturismul condus de inculpat şi cele două victime a avut loc pe banda a doua a str. Calea Bucureşti, pe marcajul pietonal, pe sensul de mers Centru-Aeroport.

Cele două victime au fost lovite de partea din dreapta, faţă a autoturismului condus de către inculpat. În urma impactului violent, victima  D. A. C.  a fost basculată peste parbriz, apoi lovită de corpul celeilalte victime, ce se afla iniţial în dreapta sa, după care a fost proiectată la o distanţă de 37,5 m faţă de marcajul pietonal. A doua victimă a fost preluată pe capota parbriz, fiind proiectat către stânga, pe celălalt sens de mers, pe calea de rulare a tramvaiului, la cca 6 m de marcajul pietonal, distanţă ce a fost măsurată în planul longitudinal al drumului.

Deşi există urme de frânare, inculpatul nu a oprit autoturismul, a continuat deplasarea cca. 236,80 m faţă de marcajul pietonal, pe direcţia spre aeroport, până în parcarea amenajată în dreptul blocului D2.

Inculpatul  S. I. F.  după ce a observat rezultatele accidentului produs, a luat hotărârea să părăsească locul faptei, în acest sens urcându-se într-o maşină de taxi, cerându-i taximetristului să îl ducă în localitatea Petroşani, judeţul Hunedoara, zonă în care avea o vilă.

În urma discuţiilor purtate cu familia, inculpatul a luat decizia de a se întoarce în municipiul Craiova pentru a se prezenta la poliţie, în acest sens tatăl său S. T. a mers la cabana din zona oraşului Petroşani, l-a luat pe inculpat, iar la intrarea în municipiul Craiova, în jurul orelor 21.35, în timp ce se deplasau pe DN 6B au fost opriţi de un echipaj al poliţiei şi au fost transportaţi la sediul IPJ Dolj.

Lucrătorii de poliţie au ajuns la faţa locului, unde au constatat că accidentul de circulaţie s-a produs pe Calea Bucureşti din Craiova, zona K., pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport.

La rândul lor, medicii din cadrul echipajului SMURD ajunşi la faţa locului au constatat decesul pietonilor – victime  B. C. S.  şi  D. A. C. .

În urma verificărilor efectuate a rezultat că autoturismul marca Mercedes Benz, cu nr. de înmatriculare …., este proprietatea numitului S.T., care a declarat că autoturismul este folosit în exclusivitate de către fiul său  S. I. F. .

Faţă de indiciile existente la momentul respectiv, în scopul depistării şi prinderii inculpatului, în cauză s-a dispus prin Ordonanţa nr. 4718/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova din data de 31.03.2013, ora 14,40 interceptarea, înregistrarea şi localizarea convorbirilor telefonice efectuate şi primite de pe telefoanele mobile cu următoarele numere: xxx, xxx, xxx şi xxx, pentru o perioadă de 48 ore, începând cu data de 31.03.2013, ora 15.15 până în data de 02.04.2013, ora 15.15. Prin încheierea nr. 20/04.04.2013 a Judecătoriei Craiova a fost confirmată ordonanţa nr. xxx/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, din data de 31.03.2013, ora 14.40, prin care s-a autorizat cu titlu provizoriu interceptarea, înregistrarea şi localizarea convorbirilor telefonice efectuate şi primite pe telefoanele mobile cu următoarele numere: xxx, xxx, xxx şi xxx, pentru o perioadă de 48 ore, începând cu data de 31.03.2013, ora 15.15 până în data de 02.04.2013, ora 15.15.

Urmare a datelor primite, în după-amiaza / seara zilei de 31.03.2013, au fost organizate filtre de către lucrătorii poliţiei. În jurul orelor 21.45, un echipaj al poliţiei rutiere, ce acţiona într-un filtru organizat pe DN 6 B, a oprit autoturismul marca Mercedes ML, cu nr. de înmatriculare xxx, care circula dinspre Melineşti spre Craiova, constatându-se că la volanul acestuia se afla S. T., iar pe locul din dreapta faţă, se afla fiul său, inculpatul  S. I. F. , iar pe bancheta din spate se afla L.C. Gh.. Toţi cei trei ocupanţi ai autoturismului au fost conduşi la sediul IPJ Dolj pentru continuarea cercetărilor.

Inculpatul  S. I. F.  a fost testat cu aparatul etilotest, la orele 21.49, rezultatul fiind negativ, iar din cuprinsul buletinului de analiză toxicologică- alcoolemie nr. 168/2013 eliberat de IML Craiova, s-a stabilit că inculpatul nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

De asemenea, inculpatului  S. I. F.  i-au fost recoltate probe biologice pentru determinarea substanţelor psihoactive şi medicamentoase. INML "Mina Minovici" a comunicat prin buletinul (preliminar) de analiză toxicologică nr. A12/3500/2013 că potrivit testului rapid rezultatul este pozitiv pentru THC, însă acest rezultat este valabil numai după confirmarea prin metoda GC-MS, care se va efectua în momentul în care condiţiile tehnice o vor permite.

Potrivit concluziilor raportului medico – legal de necropsie nr, 1112/A3/22.04.2013, rezultă că moartea numitului  D. A. C. , în vârstă de 19 ani a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei leptomeningee, urmare a unui traumatism cranio – cerebral cu fractură de bază craniană. Cu ocazia autopsiei s-au mai constatat rupturi hepatice, ruptură splenică, hemiperitoneu, fracturi ambele oase gamba dreaptă, leziunile traumatice constatate cu ocazia autopsiei s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure, în condiţiile accidentului rutier suferit; între leziunile de violenţă şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată; în sângele recoltat de la cadavru s-a evidenţiat prezenţa a 1,35 g %o alcool etilic; moartea sus-numitului poate data de data de 31.03.2013.

Potrivit concluziilor raportului medico-legal de necropsie nr. 1113/A3/22.04.2013, rezultă că moartea numitului  B. C. S. , în vârstă de 20 de ani a fost violentă; ea s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unui politraumatism cu ruptură de splină. Cu ocazia autopsiei s-au mai constatat: disjuncţie atlanto-occopitală cu secţiune medulară, hemoragie leptomeningee, ruptură de diafragm; fracturi deschise ambele oase ambe gambe; fractură de humerus drept; leziunile de violenţă s-au putut produce prin lovire cu şi de corpuri dure, în condiţiile accidentului rutier suferit; între leziunile de violenţă şi deces există legătură de cauzalitate directă, necondiţionată; în sângele recoltat de la cadavru s-a evidenţiat prezenţa a 0,85 g%o alcool etilic; moartea sus-numitului poate data din 31.03.2013.

Pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulaţie, a vitezei de deplasare a autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, a cauzelor producerii accidentului de circulaţie, normelor de circulaţie încălcate şi de către cine, precum şi a locului în care s-a produs impactul, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică-auto rezultă că:

 - dinamica accidentului este cea prezentată la cap. II şi constă în faptul că în  data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.51, inculpatul  S. I. F.  la volanul autoturismului Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, fără să supravegheze cu atenţie calea de rulare şi viteza de deplasare, la trecerea de pietoni, semnalizată corespunzător prin indicator şi marcaj specific, intră în impact cu cele două victime aflate în traversarea străzii C. Bucureşti, de la dreapta către stânga, cu consecinţele cunoscute.

 -viteza de deplasare a autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, a fost în momentele premergătoare producerii accidentului în localitate de 125 km/h. Viteza calculată de 125 km/h are raport de cauzalitate în accidentul produs.

- accidentul rutier a avut drept cauză neatenţia inculpatului  S. I. F.  privind supravegherea căii de rurale şi a vitezei de deplasare, fapt ce a condus la neacordarea priorităţii de trecere a victimelor aflate în traversarea drumului public printr-un loc special amenajat.

Inculpatul  S. I. F.  a încălcat prevederile : art. 35 alin. 1; art. 77 alin. 1, art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002, rep. şi art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, rep., privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin  HG nr. 1391/2006

Victimele  B. C. S.  şi  D. A. C.  nu puteau evita producerea accidentului, deoarece traversau printr-un loc special amenajat şi cel mai probabil nu au apreciat viteza cu care se deplasa inculpatul, considerând că acesta va opri pentru a le acorda prioritate.

Evenimentul rutier putea fi evitat de către inculpatul S. I. F.  pentru că a avut la dispoziţie un spaţiu de cca. 35 de m., mai mare decât spaţiul necesar opririi la viteza legală de 50 km/h, care era de cca. 29 m.

 -Victimele  B. C. S.  şi  D. A. C.  care traversau Calea Bucureşti, pe marcajul rutier cu semnificaţia "trecere pentru pietoni", iar modul de dispunere a urmei de frânare din stânga ne conduce la concluzia că impactul a avut loc pe banda a II-a a sensului de mers către Aeroport, la cca. 6,00 m. faţă de marginea din dreapta a părţii carosabile.

În cauză au fost constatate mai multe erori materiale ale expertizei tehnice auto, ce au fost remediate prin anexa 1 - Îndreptări erori materiale la Raportul de expertiză tehnică - dosar penal nr. xxx/P/2013, precum şi prin procesul verbal încheiat la data de 22.05.2013, reţinându-se astfel că raportul de expertiză priveşte accidentul de circulaţie produs de inculpatul  S. I. F.  şi nu S. I. F., ora producerii impactului fiind 04.50 şi nu 04.51, nr. de înmatriculare al autoturismului condus de către inculpat fiind … şi nu …, precum şi alte erori materiale ce s-au regăsit în cadrul capitolelor I – Constatări şi II – Desfăşurarea lucrării.

Având în vedere cele expuse mai sus, prin coroborare cu toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză rezultă că inculpatul  S. I. F.  este cel care s-a aflat la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, la momentul producerii accidentului de circulaţie din dimineaţa zilei de 31.03.2013, orele 04.50, ce s-a soldat cu două victime omeneşti, inculpatul fiind cel care se face vinovat de producerea accidentului prin nerespectarea normelor rutiere prevăzute de lege, reţinându-se totodată că a părăsit locul producerii accidentului până la sosirea organelor de poliţie.

ÎN DREPT

Fapta inculpatului  S. I. F. , care la data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.50, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …, pe str. C. Bucureşti, din mun. Craiova, zona K., pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport, a accidentat mortal pe pietonii-victimă  B. C. S.  şi  D. A. C. , întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă prev. şi ped. de art. 178 alin. 1, 2 şi 5 din C.p.

Latura obiectivă a infracţiunii constă în acţiunea de uciderea a două persoane ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale privind conducerea pe drumurile publice, acţiune ce a avut ca urmare imediată moartea pietonilor-victimă  B. C. S.  şi  D. A. C. . Între acţiunea inculpatului şi rezultatul produs există raport de cauzalitate.

Cu privire la latura subiectivă, inculpatul a acţionat cu vinovăţie sub forma culpei cu previziune, în sensul art. 19 alin. l pct. 2 lit. a Cod penal, prevăzând rezultatul faptei sale, dar nu 1-a acceptat, socotind fără temei că el nu se va produce.

In cauză se reţine culpa exclusivă a inculpatului  S. I. F.  care a încălcat prevederile: art. 35 alin. 1; art. 77 alin. 1, art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002 rep. şi art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, rep., privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006.

Reţinerea disp. art. 178 alin. 2 Cp., este atrasă de faptul că uciderea din culpă a celor două victime a fost urmarea nerespectării dispoziţiilor legale care reglementează circulaţia pe drumurile publice.

Disp. art. 178 alin. 5 Cp. sunt incidente datorită faptului că prin acţiunea săvârşită a rezultat moartea a două persoane.

Fapta inculpatului  S. I. F.  de a părăsi locul accidentului, după ce fusese implicat într-un accident rutier în urma căruia a rezultat uciderea a două persoane, fără încuviinţarea organelor de poliţie care efectuează cercetarea la faţa locului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea locului faptei, prev. şi ped. de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002, republicată.

Latura obiectivă a infracţiunii constă în acţiunea de părăsire a locului accidentului până la sosirea organelor de poliţie, acţiune prin care s-a adus atingere relaţiilor sociale ce ocrotesc regimul circulaţiei autovehiculelor pe drumurile publice. Intre acţiune şi urmare există raport de cauzalitate.

Cu privire la latura subiectivă, inculpatul a acţionat cu intenţie directă, în sensul art. 19 alin.l pct.l lit. a Cod penal, prevăzând rezultatul socialmente periculos al faptei şi urmărind producerea lui prin săvârşirea acesteia.

Săvârşirea celor două infracţiuni de către aceeaşi persoană, prin acţiuni diferite, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele, atrage aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a Cp, ce privesc concursul real de infracţiuni.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 C.p., scopurile pedepsei prevăzute de art.52 C.p., reţinând în acest sens gradul de pericol social al faptelor săvârşite prin prisma rezultatului produs, respectiv uciderea  a două persoane, victimele aflându-se pe trecerea de pietoni,  datorită nerespectării unor dispozitii legale şi părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie care efectuează cercetarea la faţa locului, precum şi aspectele care ţin de persoana inculpatului care  a recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Totodată, având în vedere că inculpatul  S. I. F.  a recunoscut şi a regretat faptele, iar în cursul judecătii  a precizat că este de acord să beneficieze de dispoziţiile art. 320¹ C.pr.pen., arătând că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea altor mijloace de probă cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere,  instanţa urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 320¹ alin. 7 C.pr.pen.

Faţă de aceste considerente, în baza art 178 alin.1, 2  şi 5 C.p. cu aplic. art, 320/1 alin. 7 C.p.p. va condamna inculpatul  S. I. F. , la pedeapsa de 4 ani închisoare.

In baza art. 89 alin 1 din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320/1 alin. 7 C.p.p., va condamna inculpatul  S. I. F.  la pedeapsa de 3 ani închisoare.

In baza art. 33 lit. a C.p, art. 34 C.p. va contopi pedepsele aplicate in pedeapsa rezultanta de  4 ani închisoare.

În legătură cu acest cuantum, instanţa apreciază că acesta este adecvat unei bune împliniri a scopurilor pedepsei, de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni şi de reeducare a inculpatului, această pedeapsă constituind totodată pentru inculpat un avertisment serios pentru ca pe viitor să nu mai nesocotească normele de circulatie pe drumurile publice.

În ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanţa va avea în vedere jurisprudenţa CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii si cauza Sabau si Pircalab contra Romaniei, precum si Decizia LXXIV din 5.11.2007 pronunţată de Înalta Curte de Casatie şi Justitie-Secţiile Unite. Astfel, sistemul sanctionator nu trebuie să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci cand o sancţiune apare ca vadit disproporţionată faţă de gravitatea infracţiunii. Instanta retine ca in cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a apreciat ca orice restrictie a drepturilor electorale trebuie sa fie justificată şi să urmarească un scop legitim, în special prevenţia infracţiunilor şi apararea ordinii publice. Curtea a concluzionat ca interzicerea automată a dreptului de a participa de alegerile legislative, aplicabilă tuturor detinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmareşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând în aceste condiţii o încălcare a art. 3 al Protocolului 1 din Convenţie. În consecinţă, faţă de natura si gradul de pericol social al faptei, instanţa va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, apreciind ca interzicerea exercitiului dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau în functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autorităţii de stat pe întreaga durata a executarii pedepsei închisorii sunt proportionale cu scopul urmarit si cu gravitatea infractiunii.

Pentru cele anterior expuse, în temeiul art. 71 Cp instanta va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.p. pe durata executării pedepsei principale.

Instanţa apreciază că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpatului, având în vedere gravitatea faptelor şi a urmărilor acestora, culpa gravă a inculpatului, care a condus autoturismul pe drumurile publice, a produs accidentul de circulaţie în urma căruia au decedat victimele  B. C. S.  şi  D. A. C. , după care, în loc să acorde victimelor vreun ajutor, a părăsit locul accidentului, încercând să scape de răspunderea penală.

LATURA CIVILĂ

Sub aspectul laturii civile instanta retine următoarele:

Victima  B. C. S.

S-au constituit parti civile împotriva inculpatului  S. I. F.  :

-tatăl,  B. E. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-mama,  B. I. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-fratele,  B. A. C. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-bunica maternă,  B. M. , cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

-bunicul matern,  V. G. , cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părţi civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării şi anume:coşciug,îmbălsămare, spălare,transport funerar,coroane,jerbe şi aranjamente florale,construcţie cavou,preoţi,achiziţie cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoţilor, organizarea parastaselor şi a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

Răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispozitiile art. 998-999 C.civ. privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, în cauză fiind îndeplinite conditiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale: existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate şi a vinovăţiei.

Instanţa reţine că, inculpatul  S. I. F. , la data de 31.03.2013, în jurul orelor 04.50, în timp ce se deplasa la volanul autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare …., pe str. C. Bucureşti, din mun. Craiova, zona K., pe sensul de mers dinspre Centru către Aeroport, a accidentat mortal pe pietonii-victimă  B. C. S.  şi  D. A. C. .

Inculpatul  S. I. F.  nerespectând dispoziţiile legale şi măsurile de prevedere pentru conducerea unui autoturism pe drum public a produs un accident de circulaţie în urma căruia  au decedat  B. C. S.  şi  D. A. C. .

Aşadar, o faptă ilicită săvârşită de inculpatul  S. I. F.  (infracţiunea  de ucidere din culpă), produsă din culpa exclusivă a inculpatului, faptă care a avut ca urmare moartea victimelor  B. C. S.  şi  D. A. C. , cu consecinţa producerii unui prejudiciu, între fapta culpabilă şi prejudiciu existând un raport de cauzalitate.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate, instanţa apreciază că partea civilă  B. E.  a făcut în parte dovada  prejudiciului înregistrat cu organizarea înhumării, amenajării locului de veci ,pomenirii memoriei fiului său,edificarea monumentului funerar, parastasului ocazionat de înmormântare, dar şi de pomenirile ulterioare. Înscrisurile ataşate au dovedit cheltuirea unei sume de 103,31 euro şi  18.752,39 lei, cu titlu de daune materiale.

Depoziţiile martorilor audiaţi pentru dovedirea acţiunii civile, atestă respectarea tuturor obiceiurilor creştineşti pentru pomenirea defunctului, mai ales în cazul în care defunctul era o persoană preţuită de familie şi cei care îl  cunoşteau.

Pentru dovedirea despăgubirilor privind daunele materiale şi morale solicitate, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaratie martor  V.C., declaratie martor O. M.,  facturi fiscale,  bonuri fiscale, chitanţe.

Astfel, instanţa va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA ,  la plata către partea civilă  B. E.  a sumei de 103,31 euro sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii şi  18.752,39 lei, cu titlu de daune materiale.

În legătură cu daunele morale solicitate de către părţile civile  B. E. B. I. ,  B. A. C.,  B. M. , V. G. , dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ uşoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensaţie bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporţională cu întinderea pagubei suferite şi să nu constituie o cauză de îmbogăţire fără just temei.

Astfel, instanţa reţine că părţile civile  B. E.  şi B. I. , au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferinţa resimţită de pierderea  fiului,  din actele depuse la dosar şi din declaraţiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni şi colegi. Pierderea fiului a produs  incontestabil o traumă psihică profundă şi ireversibilă.

Cât priveşte întinderea prejudiciului este evident că acesta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice  sau economice , astfel încât în funcţie de împrejurările concrete ale speţei , statuând în echitate instanţa a acordat părţilor civile despăgubiri apte să constituie o satisfacţie echitabilă.

În cauză, instanţa a apreciat că se justifică acordarea  în parte a daunelor morale  şi va admite în parte acţiunea civilă formulată de  părţile civile  B. E.  şi  B. I.  şi va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către  fiecare dintre părţile civile  B. E.  şi  B. I.  a sumei de 60.000 euro  cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

Cu privire la daunele morale solicitate de  partea civilă  B. A. C. , fratele defunctului  B. C. S. , instanţa va acorda suma de  30.000 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii. Diferenţa între  suma stabilită cu titlu de daune morale pentru părinţi şi cea stabilită cu acelaşi titlu pentru fratele defunctului este determinată de împrejurarea că potrivit percepţiei instanţei de judecată, trauma psihică ,afectivă determinată de pierderea fiului este mai mare decât cea resimţită de această pierdere de către fratele persoanei decedate.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral produs părţii civile  B. M. , bunica maternă a defunctului  B. C. S. , instanţa consideră că i s-a cauzat un prejudiciu moral important constând în pierderea unei persoane dragi, nepotul pe care l-a crescut, în timpul desfăşurării cercetării judecătoreşti instanţa putând să perceapă durerea imensă a părinţilor, fratelui şi a bunicii materne din relatările martorilor audiaţi în cauză şi care au arătat că victima era într-o relaţie afectivă specială cu bunica maternă. Astfel, instanţa va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  B. M.  a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral produs părţii civile  V. G. instanţa consideră că, deşi este incontestabilă suferinţa încercată de toate rudele, toţi prietenii şi colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acesta, întrucât  acordarea unor despăgubiri băneşti pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de  îmbogăţire şi să deturneze această instituţie de la finalitatea sa.

Instanţa va avea în vedere faptul că prin evoluţia lor firească viitoare, bunicul  nu va resimţi lipsa nepotului în acelaşi mod ca părinţii acestuia, care au rămas singuri şi lipsiţi de sprijin la bătrâneţe, bunicul victimei beneficiind de sprijinul acestora din urmă. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între bunicul matern  şi victimă, care avea vârsta de 20 de ani, fiind în pragul întemeierii propriei familii.

Părinţii şi fratele victimei,  B. E. , B. I.  şi respectiv B. A. C.  sunt moştenitorii victimei, cei mai apropriaţi în grad,  care au suferit o suferinţă psihică imensă, de o amploare şi gravitate deosebită, determinată de decesul acestuia.

Victima  D. A. C.

S-au constituit parti civile împotriva inculpatului  :

-tatăl, D.G. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-mama,  F. R. , cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale

-bunica maternă,  F. A. cu suma de 500.000 euro reprezentând daune morale

-mătuşa N. E. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-mătuşa F.G. cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-unchiul F. Z. M.cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-unchiul F. T. F.cu suma de 200.000 euro reprezentând daune morale

-verişorul N.F. cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale

-verişoara V. F. cu suma de 350.000 euro reprezentând daune morale

De asemenea, s-au constituit părţi civile cu suma de 30.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate cu ocazia înmormântării şi anume:coşciug,îmbălsămare, spălare, transport funerar ,coroane, jerbe şi aranjamente florale,construcţie cavou,preoţi,achiziţie cruce de fier pentru locul accidentului, cruce de marmură,cheltuieli cu serviciile funerare,cheltuieli cu concesionarea locului de veci, taxa de înhumare,masa comemorativă, plata preoţilor, organizarea parastaselor şi a pomenilor, cea de înmormântare, pomana de 3 zile,9 zile,cea de 3 săptămâni,6 săptămâni, toate conform datinilor, plus alte cheltuieli neprevăzute.

Pentru dovedirea despăgubirilor privind daunele materiale şi morale solicitate, au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaratie martor  P. S., declaratie martor V. M.,  facturi fiscale, bonuri fiscale,chitanţe.

Referitor la despăgubirile materiale solicitate, instanţa apreciază că partea civilă F. R.  a făcut în parte dovada  prejudiciului înregistrat cu organizarea înhumării, amenajării locului de veci ,pomenirii memoriei fiului său, edificarea monumentului funerar, parastasului ocazionat de înmormântare, dar şi de pomenirile ulterioare. Înscrisurile ataşate au dovedit cheltuirea unei sume de 415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii şi 11.471,6 lei cu titlu de daune materiale.

Depoziţiile martorilor audiaţi pentru dovedirea acţiunii civile, atestă respectarea tuturor obiceiurilor creştineşti pentru pomenirea defunctului, mai ales în cazul în care defunctul era o persoană preţuită de familie şi cei care îl  cunoşteau.

Astfel, instanţa va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  F. R.  a sumei de  415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii şi 11.471,6 lei cu titlu de daune materiale.

În legătură cu daunele morale solicitate de către părţile civile  F. R. ,  D. Gh. , F.A., N. E., F. G., F. Z. M., F. T. F., N. F. şi V. F., dacă în cazul răspunderii civile patrimoniale, stabilirea prejudiciului este relativ uşoară, întrucât acesta este material, evaluabil în bani, iar criteriile de evaluare a pagubei materiale sunt tot de natură patrimonială, în cazul răspunderii civile pentru daune morale, dimpotrivă, prejudiciile sunt imateriale, nesusceptibile, prin ele însele, de a fi cântărite în bani.

În sistemul de drept românesc nu sunt precizate criterii pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele pe orice plan, suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Pe de altă parte, această compensaţie bănească trebuie să fie echitabilă, moderată, proporţională cu întinderea pagubei suferite şi să nu constituie o cauză de îmbogăţire fără just temei.

Astfel, instanţa reţine că părţile civile,  F. R.  şi D.G. au suferit un prejudiciu de ordin moral, prin suferinţa resimţită de pierderea  fiului,  din actele depuse la dosar şi din declaraţiile martorilor rezultând că defunctul a fost o persoană remarcabilă pe plan profesional, deosebit de apreciată de prieteni şi colegi. Pierderea fiului a produs  incontestabil o traumă psihică profundă şi ireversibilă.

În cauză, instanţa a apreciat că se justifică acordarea  în parte a daunelor morale  şi va admite în parte acţiunea civilă formulată de  părţile civile  F. R.  şi D. G. şi va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către  fiecare dintre părţile civile  F. R.  şi D. G. a sumei de 60.000 euro  cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral produs părţii civile F. A., bunica maternă a defunctului  D. A. C. , instanţa consideră că i s-a cauzat un prejudiciu moral important constând în pierderea unei persoane dragi, nepotul pe care l-a crescut şi care din declaraţiile martorilor îi era  la acest moment sprijin.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral produs părţilor civile N.E., F. G., F. Z. M., F.T. F., N.F. şi V.F., instanţa consideră că, deşi este incontestabilă suferinţa încercată de toate rudele, toţi prietenii şi colegii victimei, nu va acorda daune morale solicitate de către acestea, întrucât  acordarea unor despăgubiri băneşti pentru prejudiciu moral are rolul de a compensa pierderea suferită de partea civilă , fără însă, să se transforme într-un mijloc de  îmbogăţire şi să deturneze această instituţie de la finalitatea sa.

Instanţa va avea în vedere faptul că prin evoluţia lor firească viitoare,  unchii, mătuşile şi verişorii nu vor resimţi lipsa nepotului în acelaşi mod ca părinţii acestuia, care au rămas singuri şi lipsiţi de sprijin la bătrâneţe. De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada unei legături de afectivitate speciale, între aceste rude şi victimă.

Autoturismul condus de inculpatul  S. I. F.  în momentul producerii accidentului era asigurat la  SC C. ASIG SA .

În legătură cu persoana care poate fi obligată la plata acestor despăgubiri, potrivit disp. art. 54 alin.2 din Legea nr. 136/1995, modificată prin OUG nr. 61/2005, aprobată prin Legea nr.283/7.10.2005 “în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienţi forţaţi”.

În aceste condiţii, ţinând cont şi de disp. art. 49 din aceeaşi lege potrivit cărora asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, instanţa apreciază că la plata despăgubirilor civile dovedite de părţile civile va fi obligat direct asigurătorul de răspundere civilă, în limitele obligaţiei acestuia.

De asemenea, potrivit recursului în interesul legii soluţionat prin decizia nr. 3/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în situaţia în care autoturismul înmatriculat în România nu este asigurat pentru răspundere civilă, Fondul de protecţie a victimelor străzii are calitatea de parte responsabilă civilmente şi poate fi obligat singur, iar nu în solidar, cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate. În aceste condiţii, dacă inculpatul care a depus diligenţe şi a încheiat un contract de asigurare pentru răspundere civilă cu o societate de asigurare ar fi obligat să plătească despăgubiri civile către persoanele păgubite prin accidente de circulaţie, s-ar crea o situaţie discriminatorie faţă de un inculpat care deşi nu a încheiat asigurare de răspundere civilă nu poate fi obligat la plata despăgubirilor civile.

Este adevărat că potrivit art. 13 teza I din Normele privind Fondul de protecţie a victimelor străzii  după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate, însă această posibilitate de a recupera sumele plătite drept despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei o au şi societăţile de asigurare în condiţiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 136/1995.

Fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, instanţa, în temeiul art. 14, 346 C.p.p. va dispune astfel,

Va admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile  B. E. ,  B. I. ,  B. A. C.  şi  B. M. .

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  B. E.  a sumei de 60.000 euro  cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  B. E.  a sumei de 103,31 euro sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii şi  18752,39 lei cu titlu de daune materiale.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  B. I.  a sumei de 60.000 euro  cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  B. A. C.  a sumei de 30.000 euro  cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  B. M.  a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p. va  respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă  V. G., ca neîntemeiată.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p. va admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile  F. R. ,  D. Gh. şi F. A..

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  F. R.  a sumei de 60.000 euro  cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă  F. R.  a sumei de  415,98 euro, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii şi 11.471,6 lei cu titlu de daune materiale.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă D. Gh. a sumei de 60.000 euro  cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

Va obliga asigurătorul de răspundere civilă  SC C. ASIG SA , la plata către partea civilă F. A. a sumei de 10.000 euro cu titlu de daune morale, sumă ce se va plăti în lei, la cursul oficial al BNR din ziua plăţii.

În temeiul art. 14, 346 C.p.p. va  respinge acţiunea civilă formulată de părţile civile N.E.,F. G., F.Z. M., F. T. F., N.F. şi V.F., ca neîntemeiată.

Ia act că SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA nu se constituie parte civilă în cauză.

În temeiul art. 191 alin.1 C.p.p. va obliga inculpatul  S. I. F.  la plata sumei de 3000 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Va respinge cererea formulată de apărător ales, dl. B. P. privind acordarea cheltuielilor de reprezentare juridică.

Domenii speta

Spete similare