Civil – uzucapiune

Sentinţă civilă 1551 din 14.12.2012


Civil – uzucapiune

Prin Sentinţa civilă nr. 1551/14.12.2012 Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a dispus respingerea acţiunii civile având ca obiect „uzucapiune” formulată de reclamantul ŞPD în contradictoriu cu pârâţii RV, Comuna F.M: Prin Primar, MP, MM şi CC, ca nefondată.

Instanţa analizând acţiunea reclamantului sub toate capetele de cerere prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate, a probelor administrate şi prin corelarea cu sentinţa civilă 190 din 10.02.2012 constată că acţiunea este nefondată urmând a o respinge ca atare pentru următoarele considerente:

În ce priveşte petitul 1, cel referitor la suprafaţa de 311 mp, parcela 1729/1 A din CF 3358 FM pentru care s-a invocat joncţiunea posesiilor cu autorul ŞD şi uzucapiunea de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular prev. de art.28 din Lg.115/1938 se impun următoarele precizări:

Proprietar tabular al acestui teren în scris în CF actual 31.263 (fostă 3358) FM este CC intabulat în 1979 în baza unui certificat de moştenitor din 28 ianuarie 1977 şi conform relaţiilor scrise de la Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor, CC figurează decedat la 10.01.1983.

Reclamantul nu dă detalii în acţiune cu privire la momentul în care a fost începută posesia asupra acestui teren, câţi ani a fost exercitată şi pe de altă parte este de observat că terenul de 311 mp se include în suprafaţa de 430 mp cu aceeaşi identificare tabulară parcela 1729/1 A din CF 3358 FM, analizată sub aspectul întrunirii aceloraşi condiţii prev. de art.28 din Lg.115/1938 în sentinţa civilă 190/2012 depusă la dosar în care instanţa a constatat că nu sunt întrunite cerinţele pentru ca instanţa să constate operaţională uzucapiunea invocată, pretenţiile fiind respinse ca nefondate şi sentinţa fiind irevocabilă prin neatacare la instanţele de control judiciar.

Se mai reţine în sentinţa 190/2012 faptul că reclamantul şi autorul său ar fi posedat acest teren circa 6 ani, constatările fiind făcute în suma februarie a anului 2012, că de la pronunţarea acestei sentinţe nu au trecut decât câteva luni până în mai 2012 când a fost introdusă acţiunea de faţă, aşa încât reclamantul fără să atace cu recurs acea sentinţă, încearcă prin acţiunea de faţă să creeze noi căi de atac în afara legii pentru modificarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţată cu câteva luni înainte şi devenită irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac legale.

Referitor la petitul 2, întemeiat de reclamant pe prevederile art.111 cod procedură civilă, acesta invocă din nou sentinţa 190/2012, însă solicită ca instanţa să constate că terenul a cărui situaţie juridică a fost reglementată în acea sentinţă, are suprafaţa de 981 mp şi nu 835 mp, că este identic cu parcela 1721/10 F şi nu cu 1721/2 F, cerând ca prin sentinţa ce va fi pronunţată în cauza de faţă să se reformeze sentinţa definitivă şi irevocabilă 190/2012 în altă procedură decât în cadrul căilor de atac legale şi ca un adaos la lege la iniţiativa reclamantului.

Referitor la acest teren nu precizează dacă este intabulat sau nu cu hotărârea 190/2012, dacă eventual se impune vreo rectificare a menţiunilor din CF sau nu, susţine că face parte din CF 30.880 pentru care însă nu depune al dosar extras de carte funciară sau certificat tabular pentru a se putea verifica cine figurează în acest CF ca proprietar.

Pe de altă parte planul de situaţie depus la dosar nu face nici un fel de corelare a terenului identificat în acest plan cu terenul vizat în sentinţa civilă 190/2012 şi cu planul care a stat la baza pronunţării acelei sentinţe, nu se oferă nici un fel de explicaţie tehnică sau legală cu privire la neconcordanţele de suprafaţă şi identificare tabulară.

Aşa fiind nici cu privire la acest petit nu se poate da curs favorabil solicitărilor reclamantului, acţiunea urmând a fi respinsă şi sub acest capăt de cerere.

În contextul celor sus arătate şi pe cale de consecinţă se impune şi respingerea petitului 3, cel vizând înscrierea în cartea funciară „a dreptului astfel dobândit”, având în vedere că instanţa nu poate constata dobândirea vreunui drept în modalităţile descrise în acţiune, pentru motivele mai sus arătate.

Faţă de cele expuse mai sus, instanţa a respins acţiunea, ca nefondată.