Evaziune fiscală

Asupra acţiunii penale de faţă ;

Constată că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti 1804/P/2007, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârşirea Infracţiunii de evaziune fiscală respectiv ,omisiune, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, prev. de art.9,lit,b din legea 241/2005.

Se arată în actul de sesizare a instanţei, că inculpatul în calitate de administrator al SC, în perioada ianuarie 2004-martie 2005 nu a înregistrat în evidenţa contabilă veniturile realizate din vânzarea materialului lemnos cauzând un prejudiciu bugetului de stat în suma de 859.633 lei. în concret societatea SC a emis facturi către SC DORI , SC ARCAROD şi SC LIBERTAS pe care apoi nu le-a înregistrat în evidenţa contabilă astfel încât nu s-au plătit taxele şi impozitele aferente bugetului de stat.

Din probatoriul dosarului administrat în cauză, respectiv adresa DGFP Bacău şi plângerea ANAF f.13-14 ŞI' 22-27 voi I şi f.5-54 voi II,proces verbal de sesizare din oficiu şi documente de verificare f.55-93 V.II, raport expertiză contabilă f.173-186 şi 194 194 V II documente de evidenţă SC AGMIT SRL f. 94-167 şi facturi VII şi V.III declaraţiile martorilor f.168,169 şi declaraţii invinuit f.200-205 precum şi declaraţia de inculpat f-76,77, raport de expertiză grafologică f.135-141, declaraţia martorului Ion M f.148 administrate în faza de cercetare judecătorească, instanţa reţine,

ÎN FAPT:

în perioada ianuarie 2004-martie 2005 când inculpatul era administrator al SC s-au emis facturi de către SC, facturi către societăţile SC DORI, SC ARCAROD şi SC LIBERTAS care ulterior nu au fost înregistrate în contabilitate şi ca urmare nu au fost plătite taxele şi Impozitele datorate bugetului de stat. Conform raportului de expertiză B GHEORGHE efectuat în faza de urmărire penală prejudiciul cert al pagubei provocate bugetului de stat de către SC este de 327.405,96 lei din care 186.026,04 RON impozit pe profit şi 141,379,92 RON TVA.

Inculpatul a afirmat faptul că deşi a avut calitatea de administrator al SC , de activitatea societăţii s-au ocupat în fapt A FLORIN şi I MIHAI , cărora le-a predat atât ştampilele cât şi actele societăţii. Deşi conform raportului de expertiză grafologică scrisul de mână ce completează rubricile facturilor fiscale puse la dispoziţie reproduce scrisul de mână executat de A FLORIN, în timp ce cu privire la semnăturile prezente pe rubricile facturilor fiscale nu se poate stabili dacă au fost executate de Bran Dumitru sau alte persoane, potrivit disp art 10 din Legea nr.82/1991, alin (1), răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii ,revine administratorului ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.

Prin urmare dacă inculpatul cu uşurinţă a acceptat să înfiinţeze societatea şi dacă a acceptat să predea documentele societăţii altei persoane, răspunde pentru toate faptele ce decurg din obligaţiile ce i-au revenit în calitatea sa de administrator. Nici A Florin şi nici I Minai nu au fost împuterniciţi oficial prin procură să administreze SC

S-a solicitat de către inculpat efectuarea unei noi expertize contabile în cauză , instanţa respingând proba cu o nouă expertiză contabilă ca neutilă cauzei raportat la faptul că nu au fost prezentate documente contabile noi, care nu au fost avute în vedere la efectuarea raportului de expertiză B Gheorghe şi, mai mult decât atât expertiza efectuată în faza de urmărire penală a răspuns obiectivelor solicitate de inculpat pentru noua expertiză contabilă solicitată.

ÎN DREPT:

Fapta inculpatului de a omite să înregistreze activitatea comercială desfăşurată în cadrul SC COSMIBRAD SRL în calitatea sa de administrator , în evidenţa contabilă a societăţii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005, pentru care se va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii.

La individualizarea pedepselor, conf. art.72 C.penal, se va avea în vedere gradul de pericol social concret al faptei, dar şi situaţia că inculpatul nu are antecedente penale, împrejurările în care a fost comisă infracţiunea.

Ca urmare va aplica inculpatului pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii prev de art 9 lit b din legea 241/2005.

In baza art.81 C.penal va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani şi 6 luni , termen de încercare stabilit în condiţiile art 82 C.penal şi se va socoti de la data rămânerii definitive a prezentei.

în baza disp. art. 83 C. penal atrage atenţia inculpatului asupra revocării suspendării condiţionate în cazul săvârşirii unei noi infracţiunii în cursul termenului de încercare.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004 ), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii" ( aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst. }. Curtea a acceptat „că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile modeme şi a modului de menţinere a justului echilibru", însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proportionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri".

în consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

în acelaşi sens este şi Decizia înaltei Curţi de Casaţie  şi Justiţie nr.  LXXIV din 5  noiembrie  2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii,  potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii  se  interpretează  în sensul  că interzicerea drepturilor prevăzute de art.  64 lit.  a), teza I - c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional C.E.D.O., va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

în baza art.71 alin.5 cod penal va suspenda condiţionat şi executarea pedepselor accesorii pe perioada termenului de încercare.

In baza art 65 Cod pen raportat la art 64 alin 1 lit. c cod pen. cu aplic, art 14 alin 4 cod pen. va interzice inculpatului dreptul de a ocupa funcţia de administrator in cadrul societăţilor comerciale pe o durata de 3 ani.

Va dispune înregistrarea în contabilitatea SC a următoarelor facturi : 5186870/18.06.2004, 5186871/19.06.2 004,5186872/21.06.2 004, 5186873/21.06.2004, 5186874/23.06.2 004,5186875/24.06.2 004, 5186876/25.06.2004, 5186877/2 6.06.2004,5186878/28.06.2004, 5186879/29.06.2004, 5186886/7.07.2004, 5186887/10.07.2004, 5186888/12.07.2004, 5186852/22.01.2 004,5186853/2 6.01.2 004, 5186854/2 9.01.2 004, 5186855/31.01.2 004,518685 6/07.02.2 004, 5186857/13.02.2 004, 5186858/9.03.2004, 5186859/12.03.2004, 5186860/19.03,2004, 5186861/29.03.2004, 5186862/31.03.2004, 5186863/5.04.2004, 5186864/7.04.2004, 5186867/12.04.2004, 5186865/8.04.2004, 5186868/15.04.2 004, 5186869/16.04.2 004.

In baza art 13 din Lg. 241/2005 cu referire la prevederile Lg. 26/1990 va dispune comunicarea către Oficiul National al Registrului Comerţului a unei copii a dispozitivului prezentei hotărâri judecătoreşti, in termen de 15 zile de la data rămânerii definitive si in forma legalizata, in vederea efectuării menţiunilor necesare in registrul comerţului.

In baza art 191 alin 3 cod proc. pen va obliga inculpatul in solidar cu partea responsabilă civilmente SC, la plata cheltuielilor judiciare către stat, in cuantum de 750 lei din care 50 lei reprezentând onorariu din oficiu P.M.

Cu privire la latura civilă , instanţa reţine că potrivit raportului de expertiză contabilă B.Gheorghe efectuat în cauză prejudiciul cert cauzat bugetului de stat este de 327.405,96 lei din care 186.026,04 RON impozit pe profit şi 141,379,92 RON TVA.

Partea civilă s-a constituit parte civilă cu suma de 859.633 lei , însă nu a dovedit existenţa prejudiciului în cuantumul indicat, raportul de expertiză indicând drept cert prejudiciul de 327.405 lei.

Pe cale de consecinţa, in cauza fiind intrunite condiţiile art 14, 346 alin 1 cod proc. pen. coroborat cu art 998 cod civ., privind răspunderea civila delictuala, instanţa va obliga inculpatul la plata sumei de 327.405 lei, cu titlu de despăgubiri civile către partea civila cu majorări de întârziere până la data executării efective.

Domenii speta

Spete similare