Opoziție la executare. Prescripția executării cambiale. Excepții personale

Prin sentinţa civilă nr. 9391 pronunţată de Judecătoria Iaşi la data de 19 iunie 2013 în dosarul nr. 470/245/2013, instanţa a respins opoziţia la executare, ca neîntemeiată.

Sesizată cu opoziție la executare privind Biletele la Ordin, contestatoarea solicitând anularea formelor de executare și anularea titlurilor executorii însăși, instanţa a reţinut că, în fapt, titlurile au fost emise de SC F SRL în favoarea intimatei creditoare la 29.10.2009, avalizate la aceeași dată de contestator pentru SC F SRL, dată la care contestatorul avea calitatea de asociat al obligatului principal SC F SRL.

Cu privire la excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, instanța a reținut că debitorul contestator a semnat în calitate de avalist pentru emitentul biletului la Ordin, iar acesta din urmă are, potrivit art.107 din Lege, aceeași poziție ca și acceptantul cambiei, împotriva căruia conform art.94 al.1 din Legea prescripția se împlinește în 3 ani de la scadență. Or, potrivit art.35 din Lege, avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat, iar potrivit art.52 Tragatorul, acceptantul, girantul si avalistul cambiei sunt tinuti solidar fata de posesor. Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat. Acelasi drept il are orice semnatar care a platit cambia. Actiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impiedica urmarirea celorlalti, chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intai. Prin urmare, față de data scadenței celor două bilete la ordin, la 8.12.2012, executarea silită pornită prin cererea adresată executorului la 27.09.2012 este demarată în interiorul termenului de 3 ani aplicabil în speță, apărarea contestatorului privitoare la prescripția dreptului de a cere executarea silită în 1 an de la scadență fiind lipsită de suport legal.

Cu privire la apărarea contestatorului în sensul invocării unei excepții cambiale intemeiate pe raporturile sale personale cu emitentul biletului la ordin – respectiv încetarea calității sale de asociat și stingerea obligațiilor sale față de societate, instanța a reținut că astfel de excepții pot fi invocate potrivit art.63 și 19 din Lege numai daca posesorul, respectiv intimata creditoare, dobandind titlul a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

Or, din înscrisurile de la dosar și susținerile concordante ale părților reiese faptul că titlurile de credit analizate în speță au fost dobândite în mod corect de intimata creditoare, fiind emise de SC F SRL în favoarea intimatei creditoare la 29.10.2009, avalizate la aceeași dată de contestator pentru SC F SRL, dată la care contestatorul avea calitatea de asociat al obligatului principal SC F SRL. Prin urmare, nu se poate reține că posesorul actual dobandind titlul a lucrat cu stiinta in paguba debitorului, astfel cum impun prevederile art.63 și art.19 din legea nr.58/1934.

Pe de altă parte, încetarea raportului fundamental dintre obligatul principal și avalist prin pierderea calității de asociat de către avalist și descărcarea sa de toate obligațiile sale față de societate intervenite prin actul aditional autentificat nu are relevanță cu privire la calitatea sa de avalist și la obligațiile ce decurg din aceasta. Astfel, chiar dacă garanția a fost data doar în considerarea calității de asociat, totuși, odată asumat, avalul devine o obligaţie independentă, prin care creditorul dobândeşte, pe lângă debitorul iniţial, un nou debitor – avalistul. Modificarea raporturilor dintre avalist și obligatul principal – emitentul biletului la ordin nu împietează asupra obligației autonome a avalistului (conform art.106 rap. al art.35 din Legea nr.58/1934 și pct.203, 205, 207 din Normele BNR nr.6/1994), acesta putând fi descărcat din calitatea de avalist doar printr-un act de voință al beneficiarului titlului de creanță, iar nu prin înțelegerea sa cu obligatul principal.

În același timp, contestatorul nu a făcut dovada unei înțelegeri tripartite emitent-beneficiar-avalist în sensul descărcării de obligații a avalistului odată cu pierderea calității sale de asociat al SC F SRL, astfel că nu au relevanță nici aducerea la cunoștința creditoarei a modificării adusă structurii asociaților SC F SRL, nici împrejurarea înscrierii acestor modificări în Registrul Comerțului.

Prin urmare, în speţă, nu poate fi reţinută nelegalitatea introducerii la plată a biletului la ordin prin prisma excepţiei reglementată de art. 19 din Legea nr. 58/1934, privitoare la raportul juridic fundamental care a generat emiterea lui, deoarece buna credinţă se prezumă, iar contestatorul nu a răsturnat această prezumţie şi nu a dovedit că posesorul actual ar fi lucrat cu ştiinţă în paguba sa şi deci, ar fi fost de rea credinţă la momentul dobândirii biletului la ordin.

Cu privire la celelalte apărări ale contestatorului, s-a mai reținut faptul că în virtutea art.106 rap. la art.52 din Legea nr.58/1934, înscrierea creditoarei la masa credală a obligatului principal SC F SRL aflat în insolvență, inclusiv cu sumele ce fac obiectul prezentei executări, este permisă de legiuitor, numai dubla recuperare a sumei de către intimata creditoare putând fi cenzurată pe calea unei eventuale contestații la executare, iar aplicarea disp.art.36 din Legea nr.85/2006 reprezintă o excepție personală a obligatului aflat în această situație, avalistul persoană fizică neputând beneficia de aceste dispoziții, scopul avalului fiind tocmai acela de a asigura garantarea executării creanței inclusiv în situațiile în care executarea directă a obligatului principal nu ar mai fi posibilă.

Domenii speta

Spete similare