Program vizitare minor.

Sentinţă civilă 13608 din 14.11.2008


Prin sentinta civila nr. 13608 din 14 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a incuviintat  cererea formulata de reclamanta BE in contradictoriu cu paratul ME si a dispus, pe calea ordonantei presedintiale, ca reclamanta sa exercite relatiile personale cu copilul sau, ME,prin gazduirea acestuia la domiciliul reclamantei in perioadele urmatoare: in zilele de simbata si duminica,la fiecare doua saptamini; la sarbatorile de Pasti si Craciun,in mod alternativ,o data copilul va sta cu reclamanta si o data cu piritul; de Revelion copilul va sta o data cu reclamanta si o data cu piritul; in fiecare vacanta de vara,cite o luna,in perioada 01 iunie-15 septembrie; in fiecare vacanta de iarna,cite o saptamina,in perioada 20 decembrie-10 ianuarie.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut ca, in cursul relatiei de concubinaj  dintre parti s-a nascut copilul ME, la data de 23 mai 2007; prin sentinta civila nr.325/15.01.2008 Judecatoria Iasi a incredintat piritului spre crestere si educare copilul.

Intre reclamanta si pirit se desfasoara in prezent un proces pe rolul Judecatoriei Iasi vizind reincredintarea copilului si stabilirea domiciliului la  reclamanta.

Din declaratiile martorilor audiati a rezultat ca, dupa separatia partilor ce a avut loc in luna  octombrie 2007, reclamanta nu si-a vazut copilul decit de 2-3 ori.

Potrivit art. 581 C.pr.civ. instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazurile grabnice pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara precum si pentru inlaturarea piedicelor ce s-ar ivi cu prilejul executarii.

Din aceasta dispozitie legala rezulta ca pentru a fi admisa cererea de ordonanta presedintiala trebuie sa fie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a urgentii luarii masurii;a caracterului temporar al masurii luate;a neprejudecarii fondului cauzei.

In cauza de fata,  instanta apreciaza ca este indeplinita conditia urgentei motivat de faptul ca minora are o varsta foarte frageda ,de 1,6 ani, la care intervine foarte repede uitarea, iar impiedicarea mamei de a avea legaturi personale cu aceasta o perioada indelungata de timp ar avea repercusiuni grave asupra relatiei lor viitoare. Un astfel de exemplu al posibilelor consecinte nefaste este redat chiar de catre martorul propus de catre pirit, care a invederat instantei ca a avut loc in urma cu o luna o intilnire intre reclamanta si minora in cursul careia copilul nu si-a recunoscut mama.

In ceea ce priveste cea de-a doua conditie prevazuta de art. 581 C.pr.civ., si anume vremelnicia masurii, instanta a retinut ca ,in speta, s-a probat existenta actiunii principale de reincredintare a copilului.

 Referitor la conditia neprejudecarii fondului, instanta a retinut ca judecatorul nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre parti, dar pentru a se evita pronuntarea unei solutii arbitrare, acesta va face un examen sumar, „pipaind fondul”, pentru  a se vedea de partea cui este aparenta dreptului. Or,in acest litigiu,dupa o cercetare sumara a fondului cauzei, instanta a constatat ca stabilirea unui program in care reclamanta  sa aiba legaturi personale cu minora  nu prejudeca fondul actiunii avind ca obiect incredintarea copilului, iar stabilirea unui astfel de program este si in interesul minorului care are in acest mod posibilitatea de a pastra legatura cu mama sa.

In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta a retinut ca, potrivit art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului,reclamantei ii este recunoscut dreptul  la respectarea vietii de familie care presupune,in mod primordial,dreptul de a mentine legaturi personale cu copilul sau.

Potrivit dispozitiilor art.14 din Legea nr.272/2004: ”copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu părintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legături de atasament. Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in măsura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior. Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihică, intelectuală sau morala a copilului.”

Parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul nu poate fi exclus de la exercitiul drepturilor parintesti,unul dintre parinti exercitand singur drepturile parintesti numai daca celalalt parinte este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau in imposibilitate de a-si manifesta vointa.

In speta, dreptul reclamantei  de a avea legaturi personale cu copilul sau nu  poate fi negat,fiind necesar sa-l poata vedea si sa tina permanent legatura cu el.

Conform art.16 alin.2 din Legea nr.272/2004 , exercitiul dreptului reclamantulei  de a intretine relatiile personale cu copilul nu poate fi limitat decit daca au fost demonstrate convingator existenta unor motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica,mentala,spirituala ,morala sau sociala a copilului.

Insa,din dovezile administrate (depozitiile martorilor audiati,referatele de ancheta sociala) nu rezulta asemenea circumstante la acest moment. De altfel,odata cu schimbarea imprejurarilor de fapt exista posibilitatea modificarii  programului de relatii personale in concordanta cu interesul copilului.

Cu privire la pozitia piritului ,in sensul de a se permite relatiile personale doar la domiciliul sau si in prezenta sa,instanta a apreciat ca o astfel de masura ar lipsi de continut dreptul subiectiv de a avea legaturi personale intrucit exercitiul lui ar deveni formal atit pentru copil cit si pentru reclamnata. Nu se poate asigura intimitatea necesara unei relatii personale atit de delicate cu atit mai mult cu cit copilul nu are obisnuinta relatiei cu mama sa si are nevoie sa recupereze normalitatea acesteia; iar deplasarea impreuna cu minora in afara locuintei piritului este esentiala in scopul stabilirii unei apropieri reale intre mama si fiica. In plus,impunerea vizitelor la domiciliul piritului ar avea semnificatia unei sanctiuni pentru mama, restringerea in acest mod a dreptului fiind contrara finalitatii masurii.

Din depozitia martorului  BM si referatul anchetei sociale efectuate de catre Primaria com. R, jud.Neamt,reiese ca reclamanta a dovedit ca poate asigura in prezent conditiile locative necesare gazduirii copilului.