Revendicare

Prin sentinţa civilă nr. 12696/2010, pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. 1714/245/2009, a fost respinsă  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi  cererea formulată de reclamanta S.C. O.I.C. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii M.C şi C.A.M.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere că la data de 27.01.2009 sub numărul de dosar 1714/245/2009, reclamanta S.C. O.I.C.S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii C.A.M. şi M.C., solicitând instanţei:

-stabilirea liniei de hotar care desparte proprietăţile părţilor,

-ca urmare a stabilirii liniei de hotar, pârâţii să fie obligaţi să lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie fâşia de teren în suprafaţă de 9.350 mp. care face parte din terenul în suprafaţă de 11.395,40 mp. situat pe teritoriul Comunei S.S., fâşie de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa,

-obligarea pârâţilor de a-şi ridica gardul şi construcţiile amplasate abuziv pe terenul proprietatea reclamantei.

În fapt, motivează reclamanta că urmare contractului de vânzare-cumpărare nr. 4991 din data de 27.12.2002, încheiat între B.V şi B.G, în calitate de vânzători şi S.C. O.I.C., în calitate de cumpărător, S.C. O.I.C. a cumpărat de bună credinţă terenul în suprafaţă de 40.000 mp. situat în comuna S.D., identificat pe plan topografic astfel: 11.395,49 mp. în  sector cadastral 2 parcela 1 (9/5) având număr cadastral 358 şi suprafaţa de 28.604,67 mp. în sector cadastral 2, parcela 1 (9/6) având număr cadastral 359.

Susţine că terenul a fost dobândit de vânzători prin cumpărare de la R.N., S.V. şi S:Ş., în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 4976/2002 care, la rândul lor, l-au dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în baza Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, al Legii nr. 169/1997, al Legii nr. 1/2000 şi în baza titlului de proprietate nr. 1/23.08.2002 emis de Comisia Judeţeană Iaşi şi că, urmare cumpărării terenului menţionat, reclamanta a obţinut încheierea de intabulare nr. 1605/12.03.2003.

Învederează că în cursul anului 2007, pârâţii, cu rea credinţă şi în mod abuziv, au acaparat din terenul proprietatea reclamantei o fâşie în suprafaţă totală de 9.350 mp. pe care au împrejmuit-o, construind mai multe anexe, încălcându-i astfel în mod flagrant dreptul de proprietate, iar în încercarea de a rezolva conflictul pe cale amiabilă, i-a contactat în mai multe rânduri pe pârâţi, însă aceştia au refuzat să elibereze terenul, susţinând că deţin documentaţie cadastrală din care reiese faptul că sunt proprietari pe acel teren, fără a prezenta însă vreun act doveditor în acest sens.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 480-483 Cod civil,  art. 584 Cod procedură civilă.

Cererea a fost însoţită de înscrisuri.

Pârâţii au formulat întâmpinare.

Pârâta C.A.M.  invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive motivat de faptul că proprietatea sa nu se învecinează cu proprietatea pârâtului.

Susţine că a cumpărat cu actul autentificat sub nr. 10294/27.10.2004, o suprafaţă de teren de 7000 mp. situată în extravilanul comunei B., că în conformitate cu  titlului de proprietate al proprietarului iniţial, suprafaţa de pădure cu  care aceasta a fost pusă în posesie, se află în UP-I UA-137 , că reclamanta pretinde o suprafaţă de teren şi de la ea, fără să o precizeze, ceea ce înseamnă că acesta se consideră proprietar pe întreaga suprafaţă a lui M.C. şi pe o porţiune din suprafaţa sa de teren.

Susţine pârâta că a cumpărat terenul în anul 2004, a împrejmuit întreaga suprafaţă de teren şi cu aprobarea nr. 31/22.12.2005 a obţinut scoaterea definitivă din  circuitul silvic a suprafeţei de 200 mp. teren pe care şi-a construit o casă, că susţinerile reclamantei, potrivit cărora în cursul anului 2007 ea ar fi acaparat o suprafaţă din terenul său şi pe care apoi ar fi construit anexe gospodăreşti, sunt neadevărate în ce o priveşte şi solicită a se observa că reclamanta are terenul pe raza comunei S.D., în timp ce ea are terenul pe raza comunei B., sector cadastral 59.

Solicită respingerea în totalitate a acţiunii reclamantei şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Întâmpinarea a fost însoţită de înscrisuri.

Pârâtul M.C., în întâmpinarea formulată, susţine că reclamanta S.C. O.I.C.S.R.L. este într-o gravă eroare, că el a cumpărat în anul 2003, respectiv în anul 2006,  terenuri cu vegetaţie forestieră, respectiv în anul 2003 a cumpărat suprafaţa de 1.000 m.p. pădure de la numitul I.M., tranzacţia a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1697/13.08.2003, iar în anul 2006 a cumpărat suprafaţa de 5.000 mp. teren cu vegetaţie forestieră de la numitul I.V., tranzacţia a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. 732/12.05.2006. 

Învederează că ambele terenuri au fost dobândite de către vânzătorii cu care a contractat prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991. Astfel, numitului I.M. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate conform titlului de proprietate nr. 15109/30.06.1999, iar numitul I.V. a dobândit terenul în baza sentinţei civile nr. 3441/26.03.2003 privind moştenire şi partaj, pronunţată de Judecătoria Iaşi, rămasă definitivă şi irevocabilă.

Susţine de asemenea că reclamanta este în eroare cu atât mai mult cu cât, sub aspectul cadastral, suprafeţele de teren nu au legătură una cu cealaltă, terenurile proprietatea sa fiind situate în extravilanul comunei S.D., parcela 1(9/1/1) şi parcela 1 (9/1/2/1), iar  numerele invocate de reclamantă în acţiune sunt cu totul altele şi nu au nici o legătură cu proprietatea sa.

Pentru aceste motive, solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 115 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Răspunzând excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, reclamanta a solicitat respingerea, motivat de faptul că, împrejurarea că terenurile părţilor nu se învecinează, nu are importanţă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 01.10.2009, instanţa a unit cu fondul soluţionarea excepţiei, în temeiul art. 137 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

În dovedirea cererii formulate s-a încuviinţat reclamantei administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor şi efectuarea unei expertize tehnice topometrice.

În contradovadă s-a încuviinţat pârâtului M.C. administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei şi efectuarea unei expertize tehnice topometrice.

Pârâta C.A.M. nu a propus probe în contradovadă.

Deliberând cu precădere asupra excepţiei invocate, instanţa reţine:

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între părţile din procesul civil şi persoanele implicate în raportul juridic dedus judecăţii. Astfel, reclamantul trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv. În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiţiei, calitatea procesuală activă aparţine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea pasivă este a celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calităţii procesuale active şi a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanţa este datoare, odată sesizată, să verifice ambele calităţi.

Cererea ce face obiectul prezentului dosar are ca obiect  obligarea pârâtei să lase în proprietate reclamantei terenul proprietatea acesteia.

Fiind persoană care ocupă terenul ce se află şi în actele de proprietate ale reclamantei, se apreciază că aceasta are calitate să stea în proces în calitate de pârâtă, motiv pentru care, apreciind excepţia ca fiind neîntemeiată, instanţa o va respinge.

Pe fondul cauzei, analizând susţinerile părţilor şi probele administrate în cauză, instanţa reţine:

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4991/27.12.2002 reclamanta a cumpărat o suprafaţă de 40.000 mp. teren, situat în extravilanul comunei S.D.

Terenul a fost cumpărat de la numiţii B.V. şi B.G. care, la rândul lor, au cumpărat terenul prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4976/23.12.2002, de la R.N., S.V. şi S.Ş., cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, fiindu-le eliberat titlul de proprietate nr. 1/23.08.2002.

Terenul a fost intabulat în Cartea Funciară nr. 231 a localităţii S.D., în baza încheierii nr. 1605/3.02.2003.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 10294/27.10.2004, pârâta C.A.M. a cumpărat de la  V.P.D., suprafaţa de 7000 mp. teren categoria pădure, situată în extravilanul comunei B., dreptul de proprietate al acesteia fiind intabulat în cartea funciară nr. 986 a localităţii B., în anul 2003.

La rândul ei, V.P.D. a cumpărat terenul de la C.E., prin  contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 673/1998.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1697/13.08.2003, pârâtul M.C. a cumpărat suprafaţa de 2000 mp. teren, categoria de folosinţă pădure situată în extravilanul comunei B., de la numitul I:M., care a dobândit dreptul de proprietate în baza sentinţei civile nr. 3441/26.03.2003 a Judecătoriei Iaşi, sentinţă prin care a fost soluţionat partajul succesoral de pe urma defuncţilor I.C. şi I.M., cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, fiindu-le eliberat titlul de proprietate nr. 15109/30.06.1999.

Dreptul de proprietate al pârâtului a fost intabulat în Cartea Funciară nr. 244 a localităţii S.D., în baza încheierii nr. 15620/26.08.2003.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 732/12.05.2006, pârâtul M.C. a mai cumpărat suprafaţa de 5.000 mp. teren categoria de folosinţă pădure, situată în extravilanul comunei S.D., de la numitul I.V., la rândul său, l-a dobândit tot prin  sentinţa civilă nr. 3441/2003 a Judecătoriei Iaşi.

Dreptul de proprietate al pârâtului asupra suprafeţei de 5.000 mp. teren a fost intabulat în Cartea Funciară nr. 389 a localităţii S.D., conform încheierii nr. 18890/15.05.2006 a O.C.P.I. Iaşi.

Terenurile aflate în proprietatea părţilor au fost identificate prin expertiza tehnică topometrică efectuată de expert Mangalagiu Ioan, care a concluzionat că din suprafaţa revendicată de reclamantă – 9350 mp. se suprapune peste terenul pârâtei C.A.M. în suprafaţă de 1804,80 mp., peste terenul pârâtului M.C.– suprafaţa de 2077 mp. şi peste terenul proprietatea numiţilor P.L. şi C.L., suprafaţa de 2966 mp.

Constatând că pentru suprafeţele de teren ce se suprapun, părţile au titlu de proprietate, instanţa va compara titlurile, urmând a  da câştig de cauză celui care a dobândit terenul de la autorul al cărui drept este preferabil.

Sarcina probei că autorul său a avut un  drept preferabil revine reclamantei.

În cauză instanţa constată că reclamanta nu a făcut o asemenea dovadă, motiv pentru care va da câştig de cauză pârâţilor, care se află în posesia terenului (in pari causa melior est causa possidendis).

Instanţa mai are în vedere şi  concluzia expertului conform căreia, suprapunerea se datorează faptului că documentaţia cadastrală pentru terenul proprietatea  reclamantei a fost întocmită avându-se în vedere un plan parcelar greşit, documentaţia fiind greşit întocmită.

Urmează în consecinţă a respinge cererea reclamanţilor având ca obiect revendicarea suprafeţei de teren.

Faţă de soluţia pronunţată în acest capăt de cerere, având în vedere şi faptul că proprietăţile pârâţilor sunt delimitate prin gard, delimitarea fiind corespunzătoare actelor de proprietate pe care aceştia le deţin şi că nu ocupă nelegal teren din cel care aparţine reclamantului, instanţa va respinge şi celelalte două capete de cerere.

Faţă de soluţia pronunţată şi în temeiul art. 274 cod procedură civilă, reclamanta va fi obligată la plata către pârâtul M.C. a cheltuielilor de judecată avansate în proces.

Domenii speta

Spete similare