Loviri si alte violente

Sentinţa penală nr.60/4.02.2010

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele :

Prin rechizitoriul nr.l920/P/25.08.2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria M., inculpatul I. I. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau alte violenţe, prevăzută de art.180 alin.2 C.Pen., constând în aceea că în ziua de 15.06.2009 ar fi lovit partea vătămată C. T., cauzându-i leziuni corporale ce au necesitat 12-13 zile îngrijiri medicale, cu spitalizare.

Situaţia de fapt expusă în actul de sesizare a instanţei a rezultat din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale.

Astfel, din declaraţiile celor audiaţi a reieşit faptul că, în data de 15.06.2009, înjurai orei 16.00, inculpatul se afla într-un bar din satul Cotumba, unde consumase o cantitate mare de alcool. Pe fondul consumului de alcool, inculpatul i-a adresat părţii vătămate, aflate de asemenea în acel bar, mai multe reproşuri, încercând să o provoace. Partea vătămată nu s-a lăsat însă provocată şi a plecat din bar, însă inculpatul a urmărit-o şi, în stradă, i-a aplicat părţii vătămate mai multe lovituri cu pumnii şi cu picioarele. în urma loviturilor primite, partea vătămată a suferit un traumatism cranio-facial obiectivat prin cicatrice şi contuzii dentare 21-22, cu mobilitate de grad III, aceste leziuni necesitând pentru vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale, cu spitalizare.

Partea vătămată C. T. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 600 lei, reprezentând daune- morale, SPITALUL ORĂŞENESC „I. L." C. s-a constituit parte civilă cu suma de 1153.85 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată, iar SERVICIUL DE AMBULANŢĂ B. nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

Inculpatul, deşi a fost legal citat, nu s-a prezentat decât o singură dată în faţa instanţei, iar la termenul respectiv inculpatul şi partea vătămată au solicitat amânarea judecării cauzei în vederea împăcării părţilor.

Analizând actele şî lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

în data de 15.06.2009, inculpatul se afla într-un bar din satul Cotumba unde consuma băuturi alcoolice.

La un moment dat în bar a intrat şi partea vătămată. La vederea părţii vătămate, inculpatul, aflat în stare avansată de ebrietate, a început să îi reproşeze acesteia faptul că are o relaţie amoroasă cu o doamnă din sat.

Partea vătămată i-a răspuns inculpatului că nu îl priveşte viaţa sa amoroasă după care a părăsit barul respectiv.

Inculpat, nemulţumit fiind de atitudinea părţii vătămate, a plecat în urma acesteia pentru a-i cere socoteală.

In momentul în care a ajuns din urmă partea vătămată, inculpatul i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în zona gurii, iar în urma loviturii partea vătămată a căzut la pământ.

După ce a văzut că partea vătămată a rămas căzută la pământ, inculpatul s-a întors în bar.

In urma loviturii primite partea vătămată a suferit un traumatism cranio-facial obiectivat prin cicatrice după plagă contuză şi contuzii dentare 21-22, cu mobilitate de grad III, aceste leziuni necesitând pentru vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale (fila 4 DUP), partea vătămată fiind şi internată la SPITALUL ORĂŞENESC „I. L." C. în perioada 15-19.06.2009 (filele 80-87).

Aceste aspecte rezultă atât din declaraţia părţii vătămate (fila 39), cât şi din declaraţia martorei B. V., aceasta fiind vânzătoarea din barul respectiv, persoană care a auzit reproşurile inculpatului la adresa părţii vătămate şi a observat momentul în care inculpatul a plecat în urmărirea părţi vătămate (fila 71), precum şi a martorului A. F., persoana care 1-a văzut pe inculpat în momentul în care a lovit partea vătămată şi a lăsat-o căzută la pământ.

Din declaraţia martorului C. T. reiese faptul că partea vătămată a fost adusă acasă după incident plină de sânge în zona gurii (fila 72).

De asemenea, inculpatul a declarat în faţa instanţei că în data respectivă era într-o stare avansată de ebrietate şi că, într-adevăr, a avut o discuţie în contradictoriu cu partea vătămată, însă nu îşi mai aminteşte dacă a şi lovit partea vătămată cu această ocazie, dar nu exclude această posibilitate (fila 38).

Astfel, din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul a lovit partea vătămată, cauzându-i vătămări ce au necesitat zile de îngrijiri medicale.

In drept, instanţa constată că, fapta inculpatului I. I. care, în data de 15.06.2009 a lovit-o pe partea vătămată C. T., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 11-12 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art.180 alin.2 C.Pen.

Astfel, sub aspectul laturii obiective, conţinutul infracţiunii s-a realizat prin acţiunea de lovire a părţii vătămate, această acţiune cauzând vătămarea persoanei prin producerea unui traumatism cranio-facial obiectivat prin cicatrice după plagă contuză şi contuzii dentare 21-22, cu mobilitate de grad III, aceste

leziuni  necesitând  pentru  vindecare 11-12  zile  de  îngrijiri  medicale, cu spitalizare.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu intenţie directă, prevăzând că prin acţiunea sa va cauza vătămarea persoanei şi urmărind acest rezultat.

La individualizarea pedepsei instanţa va ţine cont şi de faptul că inculpatul a lovit o persoană în vârstă de 75 de ani, iar după ce a lovit-o a lăsat-o căzută la pământ, plină de sânge, fără să îi pese de ce se va întâmpla în continuare cu victima agresiunii sale.

în aceste condiţii, instanţa îi va aplica inculpatului o pedeapsă de 8 (opt) luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe reţinută în sarcina sa.

Având în vedere faptul că săvârşirea unor infracţiuni contra persoanei îl fac nedemn pe inculpat să fie ales într-o autoritate publică sau într-o funcţie electivă publică, precum şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, instanţa va aplica inculpatului pe lângă pedeapsa cu închisoarea şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a Ii-a şi lit.b C.Pen., în condiţiile prevăzute de art.71 C.Pen.

Instanţa apreciază că scopul pedepsei aplicate poate fi atins şi fără executarea efectivă, motiv pentru care, în temeiul art.81 C.Pen. va suspenda condiţionat executarea pedepsei aplicată prin prezenta sentinţă pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni, stabilit conform art.82 C.Pen., iar în baza art.71 alin.5 C.Pen. va suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentinţă pe durata termenului de încercare.

în baza art.359 alin.l C.Proc.Pen. va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.83 C.Pen. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în termenul de încercare.

Potrivit art.346 alin.l C.Proc.Pen. raportat la art.14 C.Proc.Pen., în caz de condamnare instanţa se pronunţă prin aceeaşi sentinţă şi asupra acţiunii civile.

în privinţa părţii civile C. T., instanţa reţine următoarele aspecte.

Partea vătămată C. T. s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 800 lei, reprezentând daune materiale, însă în cursul procesului şi-a precizat acţiunea civilă, solicitând suma de 600 lei, cu titlu de daune morale.

Conform art.998 C.Civ., acela care a cauzat altuia un prejudiciu este obligat a-1 repara.

Rezultă astfel că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie să existe un fapt ilicit, să existe un prejudiciu, între faptul ilicit şi prejudiciu să existe raport de cauzalitate şi, nu în ultimul rând, să existe vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Daunele morale constau în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, sănătatea

4-

şi integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare.

Din această perspectivă, prin acţiunea inculpatului de lovire a părţii civile, în mod cert, s-a adus atingere integrităţii fizice a acesteia şi i s-a creat de asemenea o stare de teamă, iar durerile fizice şi suferinţele psihice provocate de atare lovituri pot şi trebuie să fie compensate prin acordarea unor despăgubiri.

Deşi este real că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii cum ar fi consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării.

în aceste condiţii, raportat la circumstanţele prezentei cauze - numărul de zile de îngrijiri medicale, faptul că inculpatul a lovit o persoană în vârstă de 75 de ani, iar după ce a lovit-o a lăsat-o căzută la pământ, plină de sânge, fără să îi pese de ce se va întâmpla în continuare cu victima agresiunii sale - instanţa apreciază că suma de 600 lei reprezintă o reparaţie justă, motiv pentru care va admite acţiunea civilă a părţii civile C. T. şi va obliga inculpatul I. I. la plata către partea civilă C. T, a sumei de 600 lei.

In ceea ce priveşte partea civilă SPITALUL ORĂŞENESC „I. L." C, instanţa constată că, potrivit documentelor justificative depuse de această parte civilă la dosarul cauzei (filele 80-87), în urma loviturii primite de partea vătămată de la inculpat, i-au fost acordate părţii vătămate îngrijiri medicale, costul aferent acestor îngrijiri cifrându-se la suma de 1153.85 lei.

Potrivit art.313 alin.l din Legea nr.95/2006, persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.

Având în vedere aceste aspecte instanţa va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă şi va obliga

inculpatul I.  I.  la plata sumei de 1153.85  lei,  reprezentând cheltuieli de spitalizare aferente îngrijirilor medicale acordate părţii vătămate C. T..

în ceea ce priveşte SERVICIUL DE AMBULANŢĂ B., instanţa va lua act că nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză (fila 36).

în baza art.191 alin.l C.Proc.Pen. instanţa va obliga inculpatul 1.1. la plata către stat a sumei de 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Domenii speta

Spete similare