Vătămare corporală gravă

Sentinţă penală 92 din 04.10.2012


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD OPERATOR  2827

DOSAR NR..

SENTINŢA PENALĂ NR.92/2012

Şedinţa publică din 04 octombrie 2012

Preşedinte :

Grefier :

Ministerul Public a fost reprezentat de prim procuror RS  din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu.

S-a luat în pronunţare,  cauza  penala privind pe inculpatul  NS, trimis în judecata pentru săvârşirea infracţiunii  de vătămare corporală  gravă, prevăzută şi pedepsită  de art. 182 al.2 cod penal, cu art. 334 cod procedură penală prin schimbarea încadrării juridice din art.182 alin.1 cod penal.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

Procedura de  citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de şedinţă, după care instanţa constată că  judecata cauzei a avut loc în şedinţa publică din 27.09.2012, concluziile părţilor, a reprezentanţilor acestora şi ale reprezentantului Parchetului fost consemnată în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta sentinţă.

Instanţa a amânat pronunţarea hotărârii în cauză pentru data de azi în vederea depunerii de concluzii scrise, iar inculpatul prin apărătorul său a depus la dosar filele 131-134, concluziile scrise solicitate, iar partea vătămată BB nu a depus concluzii scrise,  iar instanţa a trecut la,

J U D E C A T A

Constată că prezenta cauză a fost înregistrată la această instanţă la data de ..2010, când prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu nr.788/P/2009 din 12 noiembrie 2009, a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul NS, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală  gravă prevăzută şi pedepsită de art. 182 al.1 cod penal, cauză soluţionată prin sentinţa penală nr. 76/2011, sentinţă care a fost casată cu trimitere spre rejudecare prin decizia penală nr. 1628/R/17.10.2011 a Curţii de Apel Timişoara.

Cauza a fost reînregistrată la această instanţă, ca urmare a casării, la data de  27.12.2011.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu nr.788/P/2009 din 12 noiembrie 2009, inculpatul NS, a fost trimis în judecata pentru săvârşirea infracţiunii  de vătămare corporală  gravă, prevăzută şi pedepsită  de art. 182 al.1 cod penal, dar instanţa ca urmare a avizului Comisiei superioare de Medicină Legală din cadrul institutului naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, a schimbat încadrarea juridică a faptei inculpatului conform art. 334 cod procedură penală din art.182 alin.1 cod penal în art.182 alin.2 cod penal, prin încheierea de şedinţă din 19 iulie 2012.

Procurorul  prin rechizitoriu a reţinut că  în sera zilei de 23.10.2009, partea vătămată BB, s-a deplasat la restaurantul Hotelului MN din Oraşul Ineu, unde a consumat mai multe beri, iar în jurul orelor 23,00, acesta, însoţit de către martorii BB, MC, OC şi MD, s-au urcat într-un autoturism şi s-au deplasat la discoteca ,,SB” din Ineu şi întrucât în zona discotecii erau parcate mai multe maşini, martorul MD a parcat maşina sa în faţa porţii de acces în curtea inculpatului NS.

După ce au coborât din autoturism, OC şi MD, au urinat pe roţile autoturismului, în timp ce partea vătămată BB, s-a deplasat şi a urinat pe rondoul de flori de lângă gardul împrejmuitor al locuinţei inculpatului NS.

Aflându-se în curtea locuinţei sale, inculpatul a observat acest lucru şi, înfuriindu-se datorită gestului făcut de către partea vătămată BB, a ieşit în stradă s-a apropiat de acesta şi l-a lovit cu podul palmei sub bărbie, fapt ce rezultă din declaraţiile martorilor MD, BB şi OC.

În urma loviturii primite, partea vătămată BB, a căzut cu spatele pe autoturismul martoruluI MD, lovindu-se apoi de pragul autoturismului iar de aici a căzut tot pe spate pe asfalt. Deoarece partea vătămată se afla în stare de inconştienţă persoanele prezente la faţa locului l-au stropit cu apă şi l-au pălmuit uşor în încercarea de a-l trezi. Întrucât partea vătămată a rămas în continuare în stare de inconştienţă a fost transportat la Spitalul Orăşenesc Ineu de către BB, MD şi MC, unde  cei trei l-au dus pe BB în salonul de primire urgenţe şi l-au aşezat pe patul de consultaţii spunându-i asistentei LA, că a fost victima unei agresiuni.

Asistenta LA, a anunţat medicul de gardă doctor GI şi pe colega de serviciul BL, care este şi soţia părţii vătămate BB, iar cele trei cadre medicale, l-au examinat în detaliu pe partea vătămată fără să constate leziuni sau urme de sânge pe faţă sau pe corp, cu excepţia unei uşoare zgârieturi de suprafaţă în zona parietală stângă. În consecinţă, având în vedere şi faptul că partea vătămată prezenta halenă alcoolică, cele trei cadre medicale au apreciat că starea acestuia s-a datorat consumului de alcool şi au luat hotărârea de a-l ţine sub supraveghere, administrându-i tratament de specialitate şi în funcţie de evoluţia stării de sănătate să i-a măsurile ce se impun.

În dimineaţa zilei de 24 octombrie 2009, în jurul orelor 6,50, fără avizul medicului de gardă, partea vătămată BB a fost dus acasă de către soţia sa BL, asistentă medicală în cadrul Spitalului Orăşenesc Ineu, aceasta considerând că soţul său îşi va reveni, deoarece anterior acestui eveniment când se afla în stare de ebrietate partea vătămată BB, îşi revenea după câteva vărsături.

În jurul orelor 09,00, constatând că starea de sănătate a soţului său nu revine la normal, soţia părţii vătămate, a apelat la numărul de urgenţă 112, iar partea vătămată BB, a fost transportată la Spitalul Clinic Judeţean Arad, unde i s-a stabilit diagnosticul ,,TCC cu fractură temporo – parietal stângă”.

Datorită imposibilităţii de examinare la Computer Tomograf, partea vătămată BB, a fost transportat la Spitalul Clinic Judeţean Timişoara, unde a rămas internat până la data de 30 octombrie 2009.

Din raportul de expertiză medico – legală nr../A1, din data de 02.07.2010, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad, rezultă că partea vătămată BB, în noaptea de 23/24 octombrie 2009,  a suferit un traumatism cranio – cerebral cu fractură de os parietal stâng, dilacerări cerebrale frontal bilaterale şi temporal  stânga. Aceste leziuni traumatice au putut fi produse prin lovire cu s-au/ şi corpuri/planuri dure.

În urma leziunilor suferite partea vătămată BB, a necesitat un număr de 65-70 zile de îngrijiri medicale.

Tot în raportul de expertiză amintit mai sus rezultă că acţiunea inculpatului NS, era susceptibilă să producă leziunile traumatice prezentate de partea vătămată BB.

Prin avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală  depus la fila 96 dosar, Comisia Superioară examinând întreg materialul înaintat, a aprobat Raportul de Nouă Expertiză Medico-legală nr../11.04.2011 şi Comisia de Avizare şi Control de pe lângă IML Timişoara nr../08.06.2011 efectuate la IML Timişoara, cu precizarea că leziunile traumatice au necesitat 65-70 zile de îngrijiri medicale şi că acestea au pus viaţa victimei în primejdie.

Partea vătămată BB, la termenul din 07 decembrie 2010,  s-a constituit parte civila în cauză cu suma de 142.841,43 lei reprezentând 12.841,43 lei, daune materiale şi 130.000 lei daune morale, iar prin concluziile scrise şi-a majorat daunele materiale la suma de 18.276,43 lei, suma totală pretinsă fiind de 150.276,43 lei, constituire de parte civilă menţinută prin încheierea de şedinţă din 23.02.2012.

Partea vătămată Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad prin constituirea de parte civilă depusă la dosar fila 35-36, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 2963,6 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părţii vătămate Bocica Bogdan.

 Partea vătămată Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara prin constituirea de parte civilă depusă la fila 59-65 dosar, s-a constituit parte civilă în cauză cu  suma de 1.955,07 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare ale părţii civile Bocica Bogdan.

Inculpatul fiind audiat  nu a recunoscut  în totalitate faptele reţinute prin rechizitoriul Parchetului, a recunoscut că a avut un contact cu palma asupra părţii  vătămate şi mai mult l-a împins.

Având în vedere declaraţia sa de la fila 31 dosar, declaraţiile martorilor  LA, fila 32, BL fila 45, MC fila 46 dosar, MD, f. 47, CS, f. 48, FC, f. 49, OC, f. 50, BB, f. 55, IC, f. 56, LI, f. 57, dosar casat şi  în rejudecare, declaraţia inculpatului NS fila 18-19, declaraţiile martorilor MC fila 37, GI fila 38, RM fila 39, NP fia 40, BB fila 70, MD fila 71, OC fila 72, BL fila 73, LA (fostă L) fila 74, LI fila 75, CS fila 90, FC fila 91, IC fila 92, precum şi actele şi lucrările existente la dosar, instanţa reţine în fapt următoarele:

În seara zilei de 23.10.2009, partea vătămată BB, s-a deplasat la restaurantul Hotelului MN din Oraşul Ineu, unde a consumat mai multe beri. În jurul orelor 23,00, partea vătămată BB, însoţit de către martorii BB, MC, OC şi MD, s-au urcat într-un autoturism şi s-au deplasat la discoteca SB din Ineu.

În drum spre discotecă o persoană din autoturismul în care se afla şi partea vătămată au adresat cuvinte jignitoare echipajului de poliţie aflat în centrul oraşului Ineu, datorită faptului că li s-a atras atenţia să nu blocheze circulaţia în oraş, acest aspect reiese din declaraţiile  martorilor CS şi FC fila 90-91 dosar, aceştia fiind revoltaţi de atitudinea necorespunzătoare a acelor din autoturism şi au pus-o pe seama faptului că erau sub influenţa băuturilor alcoolice.

Întrucât în zona discotecii erau parcate mai multe maşini, MD a parcat maşina sa în faţa porţii de acces în curtea inculpatului NS.

 După ce au coborât din autoturism, OC şi MD, au urinat pe roţile autoturismului, în timp ce partea vătămată BB, a urinat pe poarta de acces în curtea locuinţei inculpatului.

Aflându-se în curtea locuinţei sale, inculpatul a observat acest lucru şi înfuriindu-se datorită gestului incalificabil al părţii vătămate  şi faptului că acest lucru se întâmplă frecvent datorită amplasării discotecii respective lângă imobilul inculpatului şi atitudinea necorespunzătoare a acelor care fac aceste gesturi, a ieşit în stradă s-a apropiat de acesta şi l-a lovit cu palma, fapt ce rezultă din declaraţiile martorilor MD, BB şi OC.

În urma loviturii primite, partea vătămată BB, a căzut cu spatele pe autoturismul martorului MD, lovindu-se apoi de pragul autoturismului şi de asfalt. Deoarece partea vătămată se afla în stare de inconştienţă persoanele prezente la faţa locului l-au stropit cu apă şi l-au pălmuit uşor în încercarea de a-l trezi şi întrucât partea vătămată a rămas în continuare în stare de inconştienţă a fost transportat la Spitalul Orăşenesc Ineu de către BB, MD şi MC. Ajungând la Spitalul Ineu, cei trei l-au dus pe partea vătămată în salonul de primire urgenţe şi l-au aşezat pe patul de consultaţii spunându-i asistentei LA, că a fost victima unei agresiuni.

Asistenta LA, a anunţat medicul de gardă Dr.GI şi colega de serviciul BL, care este şi soţia părţii vătămate BB.

 Cele trei cadre medicale, l-au examinat în detaliu pe partea vătămată fără să constate leziuni sau urme de sânge pe faţă sau pe corp, cu excepţia unei uşoare zgârieturi de suprafaţă în zona parietală stângă. În consecinţă, având în vedere şi faptul că partea vătămată prezenta halenă alcoolică, cele trei cadre medicale au apreciat că starea acestuia s-a datorat consumului de alcool şi au luat hotărârea de a-l ţine sub supraveghere, administrându-i tratament de specialitate şi în funcţie de evoluţia stării de sănătate să ia măsurile ce se impun.

În dimineaţa zilei de 24 octombrie 2009, în jurul orelor 6,50, fără avizul medicului de gardă, partea vătămată BB a fost dus acasă de către soţia sa BL, asistentă medicală în cadrul Spitalului Orăşenesc Ineu, aceasta considerând că soţul său îşi va reveni, deoarece anterior acestui eveniment când se afla în stare de ebrietate partea vătămată BB îşi revenea după câteva vărsături.

În jurul orelor 09,00, constatând că starea de sănătate a soţului său nu revine la normal, soţia părţii vătămate, a apelat la numărul de urgenţă 112, partea vătămată BB, fiind transportat la Spitalul Clinic Judeţean Arad, unde i s-a stabilit diagnosticul ,,TCC cu fractură temporo – parietal stângă”. Datorită imposibilităţii de examinare la Computer Tomograf, partea vătămată BB, a fost transportat la Spitalul Clinic Judeţean Timişoara, unde a rămas internat până la data de 30 octombrie 2009. 

La cererea inculpatului s-a efectuat un nou raport de expertiză medico – legală la Institutul de medicină legală Timişoara, care a fost avizat de Comisia de Avizare şi Control a actelor medico – legale, prin care s-a stabilit de asemenea că partea vătămată a necesitat 65 – 70 zile îngrijiri medicale pentru vindecare dacă nu intervin complicaţii şi a opinat că este necesară o reevaluare medico – legală după ce pacientul parte vătămată va fi monitorizat neurologic prin internare într-o clinică de profil, dar partea vătămată nu a solicitat expres acest lucru, rezervându-şi dreptul de a se interna ulterior.

La efectuarea raportului de expertiză medico legală s-a depus si opinia expertului asistent dr.BR, care a fost numit la cererea inculpatului, opinie care face parte integrantă din noul raport de expertiză şi prin care s-a opinat că leziunile suferite de partea vătămată necesită 50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, opinie care nu a fost însuşită de Comisia de Avizare şi Control a Actelor Medico - Legale Timişoara.

Inculpatul a solicitat înaintarea rapoartelor de expertiză la Comisia Superioară de pe lângă Institutul Naţional de Medicină Legală ,,MINA MINOVICI” Bucureşti, cerere de probaţiune respinsă la termenul din 21 iunie 2011, întrucât s-a apreciat că nu există nici o nelămurire cu referire la actele medico legale efectuate în cauză, ambele rapoarte de expertiză, confirmând că partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 65-70 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Este adevărat că în opiniile separate la cele două rapoarte de expertiză s-a exprimat opinia că leziunile ar fi necesitat 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dar această opinie nu a fost avizată de Comisia de Control a Actelor Medico – Legale.

Nu poate fi primită nici apărarea inculpatului că prin luarea părţii vătămate de către soţia sa, asistentă medicală,  din spital fără acordul medicului s-ar fi accentuat leziunile şi urmările agresiunii inculpatului, întrucât prin raportul de expertiză s-a arătat clar, convingător că această împrejurare nu a avut un impact negativ asupra părţii vătămate şi dimpotrivă un efect benefic cu privire la evoluţia ulterioară a stării de sănătate a părţii vătămate.

 În drept fapta săvârşită de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 al.2 cod penal prin schimbarea încadrării juridice potrivit art.334 cod procedură penală.

Faţă de atitudinea sinceră a inculpatului, care a recunoscut parţial săvârşirea faptei şi împrejurarea că la săvârşirea faptei a contribuit  în mod exclusiv atitudinea incalificabilă a părţii vătămate, mai sus descrisă, care a fost de natură a provoca reacţia inculpatului, fără însă a se putea reţine dispoziţiile  art. 73 lit.b, cod penal, deşi acţiunea părţii vătămate este una ilicită şi gravă, instanţa urmează ai recunoaşte inculpatului circumstanţe atenuante, urmând a face aplicarea art. 74 şi 76 lit.d cod penal şi  având în vedere criteriile generale de stabilire a pedepselor, scopul pedepsei, persoana inculpatului şi împrejurările în care s-a comis fapta, urmează a-l condamna pe inculpat la 1 an închisoare pentru vătămare corporală gravă;

Având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o conduită  bună în timpul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, a recunoscut parţial săvârşirea faptei, instanţa urmează a face aplicarea art.81 Cod penal  şi a suspenda condiţionat executarea pedepsei de mai sus, urmează a stabili termen de încercare de 3 ani, conform art. 82 cod penal şi a-i atrage atenţia asupra art. 83 cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei.

În caz de executare a pedepsei va interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit.a, b, cod penal, mai puţin dreptul de a alege în condiţiile art. 71 cod penal, a căror executare este suspendată conform art. 71 alin.5 cod penal.

În baza art.14 şi 346 cod procedură penal, instanţa urmează a admite acţiunea civilă şi a obliga pe inculpat să plătească  părţii civile Spitalul Clinic Judeţean Arad, suma de 664,73 lei şi părţii civile Spitalul Municipal Timişoara, suma de 1955,07 lei.

În baza  art.14 şi 346 cod procedură penală, instanţa urmează a admite în parte acţiunea civilă şi obligă pe inculpat să plătească  părţii civile BB, suma de 2.000 euro  daune morale şi respinge celelalte pretenţii privind daunele materiale, ca nedovedite.

Partea civilă a solicitat  daune materiale  în sumă de 18.276,43 lei  şi 130.000 lei daune morale. Daunele materiale solicitate  se compun din: medicamente, taxe consultaţii medicale, deplasări la spital şi consultaţii medicale, onorariu expert asistent, mese cu ocazia deplasărilor la Timişoara pentru consultaţii medicale, plata şoferului  cu care s-a deplasat soţia părţii vătămate şi partea vătămată la consultaţii medicale la Timişoara, diferenţe dintre salariul încasat anterior agresiunii şi cel de care a  beneficiat  pe perioada concediului medical, precum şi diferenţa dintre salariul încasat anterior agresiunii şi indemnizaţia de şomaj.

În ce  privesc medicamentele, taxă consultaţii medicale, onorariu expert asistent, partea vătămată nu a depus la dosar  nici o chitanţă în dovedirea sumelor pretinse.

În ce privesc deplasările părţii vătămate şi a soţiei acestuia la spital, de asemenea nu au fost dovedite  nici acte doveditoare şi nici prin probele testimoniale. Soţia părţii vătămate BL prin declaraţia de la fila 73 dosar arată că „nu mai ştiu exact  la câte controale periodice am fost cu el la Timişoara, la Timişoara  nu  a mai fost internat în acea zi, îl duceam înapoi, am fost şi la Arad, la control, la un neurochirurg dar nu îmi aduc aminte de câte ori”. În aceeaşi declaraţie  arată că „nu pot să precizez ce alte cheltuieli au existat  datorită acestui traumatism, probabil că au mai fost  dar nu îmi aduc aminte”.

Martorul LI audiat la fila 75 dosar arată că, „ am înţeles de la soţia părţii vătămate că, cheltuielile justificate pe care au chitanţe, se ridică la 10.000 lei, dar efectiv nu am văzut acele chitanţe”, această sumă nu a fost confirmată de soţia părţii vătămate.

În ce privesc sumele solicitate  ca diferenţe dintre salariul încasat anterior agresiunii şi cel de care a beneficiat pe perioada concediului medical sau indemnizaţie de şomaj, partea vătămată nu a făcut dovada, nici cu acte şi nici prin probele testimoniale, că a fost încadrat în muncă şi nici care ar fi fost sumele  primite ca şi concediul medical şi indemnizaţie de şomaj.

Faţă de cele expuse, instanţa în baza art. 14 şi 346 cod procedură penală, va respinge  daunele materiale solicitate  ca nedovedite.

Cu privire la daunele morale solicitate, instanţa le-a apreciat şi acordat suma de 2.000 euro, întrucât partea civilă BB a fost văzută de către martorii CS şi FC în săptămâna următoare incidentului, în centrul oraşului la bancomat,  şi nu s-a făcut dovada numărului de zile de concediu medical,  care să ateste suferinţa fizică a părţii civile, suferinţa psihică şi imposibilitatea a-şi continua activitatea în cadrul locului de muncă după incident.

De asemenea nu a dovedit suferinţa fizică şi psihică pricinuită  de indisponibilizarea de la locul de muncă şi încercarea de a-şi găsi un alt loc de muncă. Partea vătămată a precizat că a fost nevoit să urmeze un tratament de specialitate pentru a evita  riscul unor complicaţii, însă nu a făcut dovada în acest sens.

Ca  urmare instanţa apreciază  că nefiind dovedită suferinţa fizică, suma acordată de 2.000 euro  poate acoperi suferinţa psihică produsă în urma incidentului.

În baza art. 193 cod procedură penală, urmează să-l oblige pe inculpat să plătească părţii vătămate suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată, justificate prin onorariu avocat, iar în baza art. 191 cod procedură penală, urmează să-l oblige pe inculpat să plătească 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru aceste motive,

instanţa  în numele legii

H  O T Ă R Ă Ş T E

În baza art. 182 alin.2 cu aplicarea art. 334 cod procedură penală prin schimbarea încadrării juridice din art.182 alin.1 cod penal, cu aplicarea art. 74 şi art. 76 lit.d, cod penal, condamnă pe inculpatul  NS, la :

- 1 an închisoare pentru vătămare corporală gravă;

În baza art. 81 cod penal, suspendă executarea pedepsei de mai sus, stabileşte termen de încercare de 3 ani, conform art. 82 cod penal şi îi atrage atenţia asupra art. 83 cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei.

Interzice în caz de executare a pedepsei drepturile prevederile de art. 64 lit.a, b, cod penal, mai puţin dreptul de a alege în condiţiile art. 71 cod penal, a căror executare este suspendată conform art. 71 alin.5 cod penal.

În baza art.14 şi 346 cod procedură penal, admite în parte acţiunea civilă şi obligă pe inculpat să plătească  părţii civile BB suma de 2.000 euro  daune morale şi respinge celelalte pretenţii privind daunele materiale ca nedovedite.

În baza art.14 şi 346 cod procedură penal, admite acţiunea civilă şi obligă pe inculpat să plătească  părţii civile Spitalul Clinic Judeţean Arad suma de 664,73 lei şi părţii civile Spitalul Municipal Timişoara, suma de 1955,07 lei.

În baza art. 193 cod procedură penală obligă inculpatul să plătească părţii vătămate suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată.

În baza art. 191 cod procedură penală, să plătească 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu inculpatul şi părţile civile BB, Spitalul Clinic Judeţean Arad şi Spitalul Municipal Timişoara.

Pronunţată în şedinţa publică din 04 octombrie 2012.

PreşedinteGrefier