Sentinta civila

 Dosar nr. 512/239/2010

 R O M Â N I A

 JUDECĂTORIA HÂRLĂU

 JUDECATORIE

 Sentinţa civilă Nr. 1243/2011

 Şedinţa publică de la 17 Noiembrie 2011

 Completul compus din:

 PREŞEDINTE C. M. P.

 Grefier D. D.

 Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant D. I. şi pe pârât Z. M., având ca obiect partaj judiciar succesoral - ieşire din indiviziune

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică :lipsă părţile.

 S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei că procedura de citare cu părţile este legal îndeplinită.

 Dezbaterile la fond au avut loc în şedinţa publică din 3.11.2011,susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată cînd,din lipsă de timp pentru deliberare,amînă pronunţarea pentru 10.11.2011 şi pentru astăzi ,cînd,

 INSTANŢA,

 Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanţei sub nr. de mai sus, ulterior precizata, reclamanta-pârâta D. I.,domiciliată în mun.....,jud.Iaşi,a chemat în judecată pe  pârâta-reclamanta Z. M.,domiciliată în comuna D.,sat M.,jud.Iaşi, solicitând instanţei ca, pe baza probelor administrate, să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctului Z. I., decedat la data de ....., precum şi ieşirea din indiviziune şi atribuirea efectiva a loturilor care li se cuvin cu privire la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

 A arătat reclamanta-pârâta că la data de 19.02.2010 a decedat Z. I., moştenitori legali fiind reclamanta-pârâta D. I. în calitate de fiica cu o cota de 3/4 din masa succesorala şi pârâta-reclamanta Z. M. în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/4 din masa succesorală.

 A susţinut ca pârâta-reclamanta s-a casatorit cu defunctul Z. I. la data de 25.04.2005, data la care defunctul avea în proprietate personala cele mai importante bunuri care fac parte din masa succesorala, în timp ce pârâta-reclamanta avea în întreţinere un copil major fara venituri şi aflat în continuarea studiilor.

 Pentru bunurile care au fost dobândite de soţi în timpul casatoriei şi care au regimul juridic de bunuri comune, reclamanta-pârâta a solicitat instanţei sa constate ca defunctul are o cota majorata de minim 3/4 din bunurile comune, întrucât defunctul a realizat în timpul casatoriei venituri substanţial mai mari în comparaţie cu pârâta-reclamanta.

 A aratat şi faptul ca masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Z. I., decedat la data de .........., se compune dintr-un imobil casa de locuit în suprafaţa de 250 mp şi anexe gospodareşti în suprafaţa de 54 mp şi 28 mp construite în anul 1989 situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, un imobil teren în suprafaţa de 2165 mp situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, un autoturism Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ........, un imobil teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei D. judeţul I. care a fost achiziţionat de defunct prin contractele de vânzare-cumparare autentificate sub nr. 1429/12.08.2003 şi sub nr. 2349/29.09.2004, o plantaţie pomicola realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, o cabana situata pe terenul aratat mai sus, utilaje agricole achiziţionate prin contractul nr. 310401412400272/01.08.2006 prin programul Sapard România respectiv: tractor G. Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi taiat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, cultivator cu ancore CV 5, remorca ZAM 25; un imobil depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie împreuna cu fondurile necesare construirii asigurate prin programul FEADR, suma de ......... lei depusa la B. T. sucursala Iaşi, suma de ..... lei depusa la B. T. sucursala Iaşi, suma de ......... lei depusa la Moldova Credit Iaşi, suma de ........ lei depusa la B. C. R. Iaşi, alte sume de bani depuse la alte unitaţi bancare, recolta pe anul 2010 a celor 22 ha de plantaţie pomi fructiferi şi diferite bunuri de uz casnic.

 Reclamanta-pârâta a învederat instanţei faptul ca urmatoarele bunuri, respectiv imobilul casa de locuit în suprafaţa de 250 mp şi anexe gospodareşti în suprafaţa de 54 mp şi 28 mp construite în anul 1989 situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, imobilul teren în suprafaţa de 2165 mp situat în satul M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, autoturismul Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare.........., imobilul teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei D., judeţul Iaşi care a fost achiziţionat de defunct prin contractele de vânzare-cumparare autentificate sub nr. ........ şi sub nr. ....... şi suma de ..... lei depusa la M. C. Iaşi sunt bunuri proprii, iar urmatoarele bunuri, respectiv plantaţia pomicola realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. jud. Iaşi, utilajele agricole achiziţionate prin contractul nr. 310401412400272/01.08.2006 prin programul Sapard România respectiv: tractor G. Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi taiat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, cultivator cu ancore CV 5, remorca ZAM 25; imobilul depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie împreuna cu fondurile necesare construirii asigurate prin programul FEADR, suma de ...... lei depusa la B. T. sucursala I., suma de...... lei depusa la B. T. sucursala Iaşi, suma de 4592,93 lei depusa la B. C. Româna Iaşi şi celelalte sume de bani depuse la alte unitaţi bancare sunt bunuri înregistrate pe P.F.A. Z. I.

 A solicitat sa-i fie atribuite în natura urmatoarele bunuri, respectiv imobilul casa de locuit în suprafaţa de 250 mp şi anexe gospodareşti în suprafaţa de 54 mp şi 28 mp construite în anul 1989 situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, imobilul teren în suprafaţa de 2165 mp situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, precum şi cota de 3/4 din celelalte bunuri, cu plata unor sulte aferente egalizatoare.

 A solicitat reclamanta-pârâta sa fie partajat şi pasivul succesiunii în cuantum de 34066,28 lei reprezentând cheltuielile facute de catre administratorul sechestru în perioada iunie 2010 - august 2011, precum şi suma de 7017 lei reprezentând contravaloarea taxelor şi impozitelor neachitate, conform certificatului de atestare fiscala ataşat.

 A solicitat reclamanta-pârâta ca instanţa sa reţina suma de 143781 lei în lotul pârâtei-reclamante, urmare a faptului ca ea a generat aceasta pierdere baneasca urmare a neîngrijirii plantaţiei pomicole.

 În drept, şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 673 indice 1 - 673 indice 14 C.proc.civ.

 În dovedire, a fost solicitată proba cu acte, interogatoriu, martori şi expertize tehnice de specialitate.

 În termen legal, pârâta-reclamanta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţionala în prezenta cauza, ulterior precizate, prin care a solicitat stabilirea calitaţii de moştenitor, stabilirea masei succesorale, stabilirea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei, efectuarea partajului succesoral şi ieşirea din indiviziune prin formarea şi atribuirea loturilor.

 A arătat pârâta-reclamanta că la data de 19.02.2010 a decedat Z. I., moştenitori legali fiind reclamanta-pârâta D. I. în calitate de fiica cu o cota de 3/4 din masa succesorala şi pârâta-reclamanta Z. M. în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/4 din masa succesorală.

 A susţinut pârâta-reclamanta ca s-a casatorit cu defunctul Z. I. la data de 25.04.2005, casatoria continuând pâna la data decesului defunctului.

 A aratat şi faptul ca masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Z. I., decedat la data de 19.02.2010, se compune dintr-un imobil casa de locuit în suprafaţa de 250 mp şi anexe gospodareşti în suprafaţa de 55 mp şi 28 mp situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, o livada în suprafaţa de 1277 mp situata în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, un imobil teren în suprafaţa de 2165 mp situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, un autoturism Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ....., un imobil teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, cota de 1/2 dintr-o plantaţie pomicola realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, cota de 1/2 din utilajele agricole achiziţionate, respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi taiat ramuri TRC 225, echipament de stropire ATMP 1500, vibrocultor Zolnec cu tavalug, remorca ZAM 25, un depozit de fructe în faza de construcţie fiind turnata doar fundaţia, suma de 79279 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 4076 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 3531 lei depusa la Moldova Credit Iaşi, cota de 1/2 din suma de 4592 lei depusa la Banca Comerciala Româna Iaşi şi cota de 1/2 din cabana compusa din 3 camere şi 2 anexe, remiza utilaje şi anexa paznic situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei în suprafaţa de 105 mp.

 A aratat pârâta-reclamanta ca a efectuat împreuna cu defunctul lucrari de îmbunataţire la imobilul casa de locuit în suprafaţa de 250 mp şi anexele gospodareşti în suprafaţa de 55 mp şi 28 mp situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, reprezentând mobila din casa, gardul din plasa de sârma, gardul din scândura, gardul din fier forjat autentic, schimbari uşi exterioare, placarea zidurilor cu piatra, gresie şi faianţa în ambele bai, ambele bucatarii şi la subsol, zugravirea întregului imobil, montarea de parchet în întregul imobil, centrala termica pe lemne, edificarea de trotuare, geamuri termopan, pavaj exterior, schimbarea în întregime a instalaţiei sanitare, schimbarea dotarilor din bai, modificarea pereţilor iniţiali, igienizarea imobilului, adâncirea subsolului, modificare a configuraţiei unor pereţi interiori, uşi şi geamuri termopan la anexele gospodareşti.

 A precizat pârâta-reclamanta ca plantaţia pomicola realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei Deleni judeţul Iaşi este bun comun dobândit în timpul casatoriei, bun care nu este înregistrat pe P.F.A. Z. I., fiind înfiinţata printr-un efort susţinut al ambilor soţi. A susţinut ca acelaşi regim juridic de bun comun dobândit în timpul casatoriei îl au şi utilajele agricole achiziţionate, respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi taiat ramuri TRC 225, echipament de stropire ATMP 1500, vibrocultor Zolnec cu tavalug, remorca ZAM 25, precum şi suma de 4076 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, suma de 3531,57 lei depusa la Moldova Credit Iaşi, suma de 4592,93 lei depusa la Banca Comerciala Româna Iaşi şi cabana compusa din 3 camere şi 2 anexe, remiza utilaje şi anexa paznic situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei în suprafaţa de 105 mp.

 A solicitat atribuirea în natura a 1/2 din plantaţia pomicola respectiv 11 ha, 1/2 din imobilul teren respectiv 11 ha, toate utilajele agricole, cabana compusa din 3 camere şi 2 anexe, remiza utilaje şi anexa paznic situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei în suprafaţa de 105 mp, precum şi suma de 27443 lei ce reprezinta cota legala din sumele de bani mai sus aratate, cu plata unor sulte aferente egalizatoare.

 A menţionat pârâta-reclamanta ca a avut o contribuţie egala cu defunctul la dobândirea bunurilor comune, amândoi soţii având venituri aproximativ egale şi fiecare având câte un copil din alta casatorie. A susţinut şi faptul ca a efectuat cheltuieli importante cu îngrijirea medicala a defunctului.

 A susţinut ca a început convieţuirea cu defunctul Z. I. înca din anul 2000, achiziţionarea autoturismului Nissan Terrano II şi a terenului în suprafaţa de 22 ha fiind facuta în timpul relaţiei de concubinaj, contribuind cu bani şi ea; a aratat şi faptul ca în anul 2003 şi-a stabilit domiciliul în imobilul casa din satul M. comuna D. judeţul Iaşi, relaţiile fiind armonioase între ei.

 A aratat ca la construcţia cabanei au fost folosite materiale de construcţie precum şi mobilier provenite de la fiul sau, P. I. C..

 A susţinut ca P.F.A. Z. I. a fost înfiinţat fiindca era necesar şi ca nu a realizat venituri şi nici profit.

 A aratat ca defunctul şi-a ajutat fiica cu sume de bani pentru cabinetele stomatologice, excursii, renovarea şi utilarea locuinţei sale şi pentru achiziţionarea unei maşini.

 În dovedire, a fost solicitata orice proba legala.

 Nici întâmpinarea şi nici cererea reconvenţionala nu au fost motivate în drept.

 În cursul cercetării judecătoreşti, a fost administrată proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosarul cauzei, în copie, anexa nr. 24 a defunctului, certificat de deces, sentinţe civile, contracte de vânzare-cumparare, certificat de naştere, certificat de casatorie, acte de identitate, extrase de conturi, contracte de finanţare, contracte cadru, încheiere notariala, diferite adrese, decizii de impunere anuala, certificat de înregistrare, fascicule de ziare, autorizaţie, contracte de furnizare de produse, anexe, planşe foto, proiect tehnic de înfiinţare a plantaţiei, extrase de conturi, contract de leasing financiar, notificare, rezoluţie penala, articole de pe internet, declaraţii notariale extrajudiciare, procese verbale, diferite precizari, extrase de lege, practica judiciara, facturi fiscale şi chitanţe, bonuri fiscale, contract de prestari servicii, certificat de atestare fiscala şi concluzii scrise; proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante, raspunsurile acesteia fiind ataşate la dosar; proba cu 6 martori, declaraţiile sub juramânt ale acestora fiind ataşate la dosar; precum şi proba cu expertize tehnice auto, mai multe expertize agricole, de evaluare utilaje agricole, topo-cadastrala, în construcţii, toate concluziile acestora, precum şi raspunsul experţilor la obiecţiunile admise de instanţa, fiind ataşate, de asemenea, la dosarul prezentei cauze.

 Instanţa constata ca taxa de timbru calculata pentru soluţionarea cererii principale pusa în sarcina reclamantei-pârâte a fost de 41640,36 lei şi 5 lei timbrul judiciar, conform încheierilor instanţei din data de 09.06.2011, 01.09.2011 şi 13.10.2011. Instanţa observa ca reclamanta-pârâta a achitat o parte, pentru o parte a beneficiat de ajutor public judiciar iar plata restului acestei taxe de timbru de 23560,36 lei a fost eşalonata pentru aceasta prin plata a câte 1000 de lei pe luna pâna la achitarea integrala a întregii taxe, conform încheierii instanţei din data de 01.09.2011.

 Instanţa constata ca taxa de timbru calculata pentru soluţionarea cererii reconvenţionale pusa în sarcina pârâtei-reclamante a fost de 41640,35 lei şi 5 lei timbrul judiciar, conform încheierilor instanţei din data de 09.06.2011 şi 01.09.2011.

 Instanţa reţine ca reclamanta-pârâta a beneficiat în prezenta cauza de ajutor public judiciar în cuantum total de 8040 lei, pentru soluţionarea cererii sale principale, conform încheierii instanţei din data de 16.06.2011.

 Instanţa reţine ca pârâta-reclamanta a beneficiat în prezenta cauza de ajutor public judiciar în cuantum total de 8040 lei, pentru soluţionarea cererii sale reconvenţionale, conform încheierii instanţei din data de 09.06.2011.

 La termenele de judecată din data de 09.06.2011 şi 01.09.2011, instanţa a pus în vedere pârâtei-reclamante faptul că trebuie să-şi timbreze cererea reconvenţionala cu restul de suma de 33600,36 lei taxă judiciară de timbru şi 5 lei timbru judiciar, lucru pe care pârâta-reclamanta nu l-a realizat.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

 În primul rând, cu privire la netimbrajul cererii reconvenţionale, instanţa, în aprecierea acestei cereri formulată de catre pârâta-reclamanta, analizând  actele si raportatat la susţinerile părţilor, văzând şi dispoziţiile art. 20 din Legea taxelor de timbru care prevede că "(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acţiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanţa va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. (3) Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii."

 Instanţa reţine ca cererea reconvenţionala a fost timbrata de catre pârâta-reclamanta doar cu suma de 8059,30 lei, din care suma de 8040 lei reprezinta ajutorul public judiciar de care a beneficiat aceasta conform încheierii instanţei din data de 09.06.2011, suma de 19 lei reprezinta taxa de timbru achitata şi 30 de bani timbrul judiciar achitat.

 Cum pârâta-reclamanta, deşi i s-a pus în vedere să achite diferenţa de taxa de timbru şi timbru judiciar, respectiv suma de 33600,36 lei taxă judiciară de timbru şi 5 lei timbru judiciar, nu a achitat nicio sumă de bani în contul acestora, instanţa va anula în parte cererea reconvenţionala a acesteia, ca insuficient timbrată.

 Raportat la faptul ca a fost achitata totuşi o suma de bani în contul acestei obligaţii privind taxa judiciara de timbru şi timbrul judiciar, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa va analiza, în limita acestui timbraj parţial, pretenţiile solicitate de pârâta-reclamanta prin cererea reconvenţionala, formulata de aceasta în contradictoriu cu reclamanta-pârâta.

 Având în vedere dispoziţiile art. 673 indice 5, respectiv faptul că părţile nu se înţeleg cu privire la partajarea bunurilor şi la masa partajabilă, văzând că părţile au vocaţie succesorală fiind moştenitorii defunctului Z. I., faţă de întreg ansamblul probator administrat în prezenta cauză, instanţa reţine că, potrivit art. 728 C.civ., nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărţeala succesiunii, chiar când ar exista convenţii sau prohibiţii contrarii.

 Averea succesorală se va împărţi potrivit regulilor dictate de concursul la moştenire descendenţii de gradul I, totul raportat la dispoziţiile art. 659 C.civ., care prevăd că succesiunile sunt deferite copiilor şi descendenţilor defunctului, ascendenţilor şi rudelor sale colaterale, în ordinea şi după regulile din art. 669 C.civ., în sensul că copiii sau descendenţii lor succed tatălui, mamei (...)  fără deosebire de sex şi chiar de ar fi născuţi din deosebite căsătorii. Ei succed în părţi egale când se găsesc toţi în gradul dintâi şi sunt chemaţi după propriul lor drept; ei succed pe tulpină când sunt chemaţi toţi sau unul din ei prin reprezentare.

 În temeiul art. 673 indice 5 C.proc.civ, dacă părţile nu se învoiesc, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii. Instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.

 În fapt, analizând certificatul de deces şi anexa nr. 24 a defunctului, instanţa reţine ca la data de 19.02.2010 a decedat Z. I., moştenitori legali fiind reclamanta-pârâta D. I. în calitate de fiica cu o cota de 3/4 din masa succesorala şi pârâta-reclamanta Zanoschi Maria în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/4 din masa succesorală.

 Analizând certificatul de casatorie ataşat la dosar, instanţa reţine ca pârâta-reclamanta s-a casatorit cu defunctul Zanoschi Ioan la data de 25.04.2005, casatoria încetând prin decesul defunctului.

 În primul rând, în ceea ce priveşte contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune, instanţa urmează să stabileasca aceasta cota de contribuţie a soţilor la jumătate şi nu la 3/4 pentru defunct cât a solicitat reclamanta-pârâta prin acţiunea introductivă de instanţă.

 Astfel, având în vedere declaraţiile martorilor audiaţi, coroborate cu adeverinţele de venit depuse la dosar, instanţa urmeaza sa constate că pârâta-reclamanta şi defunctul, în calitate de soţi, au avut o contribuţie egală de 50% în dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei. În acest sens, analizând declaraţiile martorilor, coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, instanţa reţine că, deşi defunctul a avut venituri mai mari decât cele ale pârâtei, a fost o contribuţie şi din partea pârâtei-reclamante în ceea ce priveşte dobândirea acestor bunuri. Totodată, instanţa a avut în vedere şi munca în gospodăria casnică prestată de pârâta-reclamantă, stabilind, prin urmare o cotă de jumătate din bunurile dobândite în timpul casatoriei de catre soţi.

 În ceea ce priveşte susţinerile pârâtei-reclamante referitoare la convieţuirea cu defunctul Z.i . înca din anul 2000 şi achiziţionarea anumitor bunuri în comun de catre aceştia anterior încheierii casatoriei, instanţa urmeaza sa le înlature, acestea nefiind probate corespunzator. Or, se reţine ca orice afirmaţie în faţa instanţei trebuie sa fie probata.

 Raportat la legislaţia existenta la momentul presupusei convieţuiri dintre aceştia anterior încheierii casatoriei şi a relaţiei de concubinaj, instanţa constata ca nu se poate vorbi despre prezumţia unei comunitaţi de bunuri între defunct şi pârâta-reclamanta în calitatea lor de concubini, mai ales ca sentinţa civila de partaj urmare a divorţului dintre defunct şi prima sa soţie, mama reclamantei-pârâte Z. V., a ramas irevocabila la data de 27.01.2004.

 Astfel, în condiţiile în care nu s-a facut proba contrara corespunzatoare, instanţa urmeaza sa constate ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 În ceea ce priveşte toate susţinerile ambelor parţi referitoare la ajutorul dat de defunct cu sume de bani pentru cabinete stomatologice, eventuale câştiguri baneşti foarte mari din convieţuirea cu defunctul, anumite excursii în strainatate, renovari ale locuinţei sau bani daţi de defunct pentru achiziţionarea unei maşini ori cele referitoare la lipsa de atenţie şi grija sau cumpararea medicamentelor, instanţa constata ca acestea descriu doar starea conflictuala a parţilor din prezenta cauza şi nu sunt relevante în soluţionarea prezentului dosar.

 Având în vedere toate actele depuse la dosar, instanţa stabileşte ca masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Z. I., decedat la data de 19.02.2010, se compune dintr-un imobil casa de locuit şi anexe gospodareşti situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, un imobil teren în suprafaţa de 2165 mp (2249 mp masuraţi) situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, un autoturism Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ......., un imobil teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei Deleni judeţul Iaşi, cota de 1/2 din plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, cota de 1/2 din cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, chioşc tabla din anul 1985 situat în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, rezervoare PAS din anul 1975 situate în comuna D., judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, utilaje agricole respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, vibrocultor Dolmec cu tavalug şi remorca de transport ZAM 25; un imobil depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie, cota de 1/2 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D., judeţul Iaşi, o livada în suprafaţa de 1282 mp situata în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi, suma de 67379,40 lei depusa la B. T. sucursala Iaşi, suma de 4076,97 lei depusa la B. T. sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 7,99 lei depusa la B. T. sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 1505,94 lei depusa la B. T. sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 3841,16 lei depusa la M. C. Iaşi şi suma de 6084,63 lei depusa la B. C. R. Iaşi.

 În ceea ce priveşte compunerea masei succesorale mai sus aratate, instanţa face urmatoarele precizari:

 Referitor la imobilul casa de locuit şi anexele gospodareşti situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, instanţa reţine ca acestea au fost dobândite de catre defunct anterior încheierii casatoriei cu pârâta-reclamanta, conform sentinţei civile de partaj nr. 42/27.01.2004 a Judecatoriei Hârlau. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului. Eventualele îmbunataţiri ale acestor imobile şi anexe vor fi descrise de instanţa în momentul când va fi analizat dreptul de creanţa solicitat de catre pârâta-reclamanta.

 Cât priveşte imobilul teren în suprafaţa de 2165 mp (2249 mp masuraţi) situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, instanţa reţine ca acesta a fost dobândit de catre defunct anterior încheierii casatoriei cu pârâta-reclamanta, conform sentinţei civile de partaj nr. 42/27.01.2004 a Judecatoriei Hârlau. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 În ceea ce priveşte autoturismul marca Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ......, instanţa reţine ca acesta a fost dobândit de catre defunct anterior încheierii casatoriei cu pârâta-reclamanta, conform contractului de vânzare-cumparare sub semnatura privata încheiat de defunct la data de 14.03.2004. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Referitor la imobilul teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, instanţa reţine ca acesta a fost dobândit de catre defunct anterior încheierii casatoriei cu pârâta-reclamanta, conform contractelor de vânzare-cumparare autentificate sub nr. 1429/12.08.2003 la B.N.P. E. B. şi sub nr. 2349/29.09.2004 la B.N.P. Emil Berzentu.

 Cât priveşte plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D., judeţul Iaşi, instanţa reţine ca aceasta plantaţie şi împrejmuirea aferenta ei au fost realizate de catre defunct împreuna cu soţia sa, pârâta-reclamanta, amândoi având, dupa cum s-a aratat mai sus, o cota egala de 50 % pentru realizarea acestora. În acest sens, reţine instanţa ca aceasta plantaţie nu este înregistrata pe P.F.A. Z. I., nu a fost efectuata pe patrimoniul P.F.A. Z. I., ci de defunct ca persoana fizica împreuna cu pârâta-reclamanta.

 Astfel, instanţa reţine ca, în baza cererii aprobate cu nr. 4023/26.07.2005, deci ulterior încheierii casatoriei, a fost autorizata persoana fizica Z. I. sa planteze suprafaţa de 22 ha pomi fructiferi, 10 ha pentru anul 2005 şi 12 ha pentru anul 2006, conform autorizaţiei nr. 4/26.07.2005. Analizând concluziile raportului de expertiza tehnica agricola, instanţa reţine ca suprafaţa totala a plantaţiei pomicole este de numai 20,04 ha întrucât din totalul suprafeţei de teren de 22 ha - 4411 mp au fost afectaţi pentru un depozit şi alte anexe, 1500 mp pentru aleile tehnologice, 12000 mp pentru zonele de întoarcere pentru maşini şi pentru utilajele agricole şi 1700 mp pentru drumurile de exploatare (fila nr. 671 din dosar).

 Totodata, instanţa a stabilit ca operaţiunile de plantare au fost realizate de catre ambii soţi în timpul casatoriei. Înfiinţarea plantaţiei pomicole şi lucrarea de împrejmuire a acesteia s-au realizat în toamna anului 2005, acestea făcându-se de către defunct şi pârâta-reclamanta împreuna. Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa ajunge la concluzia ca atât defunctul cât şi pârâta-reclamanta exercitau profesii în domeniul horticulturii şi pomiculturii, defunctul fiind inginer iar pârâta-reclamanta tehnician de specialitate.

 Analizând declaraţiile sub juramânt ale martorilor audiaţi, instanţa stabileşte şi faptul ca pârâta-reclamanta, alaturi de fiul sau, P. I. C., au avut un aport substanţial la operaţiunile desfaşurate pentru achiziţionarea materialului saditor, pentru plantarea acestuia, prestând diferite lucrari agricole manuale sau mecanice şi fiind alaturi de defunct în toate operaţiunile specifice înfiinţarii acestei plantaţii pomicole.

 De aceea, instanţa a stabilit ca o cota de 1/2 din aceasta plantaţie şi împrejmuire îi revine pârâtei-reclamante în calitate de bunuri proprii ale acesteia, urmând ca în masa succesorala a defunctului sa intre doar cota de 1/2 din plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi.

 În ceea ce priveşte cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, instanţa reţine ca aceasta construcţie şi anexele sale au fost realizate de catre defunct împreuna cu soţia sa, pârâta-reclamanta, amândoi având, dupa cum s-a aratat mai sus, o cota egala de 50 % pentru realizarea acestora.

 În acest sens, reţine instanţa ca imobilele analziate nu sunt înregistrate pe P.F.A. Z. I., nu au fost efectuate pe patrimoniul P.F.A. Z. I., ci de defunct ca persoana fizica împreuna cu pârâta-reclamanta. Totodata, instanţa a stabilit ca aceste construcţii au fost edificate de catre ambii soţi în timpul casatoriei, respectiv în anii 2006 şi 2007, conform raportului de expertiza tehnica.

 Analizând declaraţiile sub juramânt ale martorilor audiaţi, instanţa stabileşte şi faptul ca pentru edificarea lor au fost folosite materiale care au provenit de la pârâta-reclamanta, astfel ca aceasta a avut un aport substanţial la operaţiunile desfaşurate pentru ridicarea şi utilarea acestor construcţii.

 De aceea, instanţa a stabilit ca o cota de 1/2 din aceasta cabana şi anexele sale îi revine pârâtei-reclamante în calitate de bun propriu al acesteia, urmând ca în masa succesorala a defunctului sa intre doar cota de 1/2 din cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei.

 În ceea ce priveşte chioşcul de tabla din anul 1985 situat în comuna D., judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, instanţa reţine ca acesta a fost dobândit de catre defunct anterior încheierii casatoriei cu pârâta-reclamanta, fiind din anul 1985, şi, prin urmare, are calitatea de bun propriu al defunctului şi nu de bun comun dobândit în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta. Dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Referitor la rezervoarele PAS din anul 1975 situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, instanţa reţine ca acestea a fost dobândite de catre defunct anterior încheierii casatoriei cu pârâta-reclamanta, fiind din anul 1975, şi, prin urmare, au calitatea de bun propriu al defunctului şi nu de bun comun dobândit în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta. Dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Cât priveşte utilajele agricole, respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, vibrocultor Dolmec cu tavalug şi remorca de transport ZAM 25, instanţa reţine ca acestea au fost dobândite de catre P.F.A. Z. I. în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta, fiind achiziţionate prin contractul cadru nr. 3.10401412400272/01.08.2006, prin programul Sapard pentru România. Instanţa a avut în vedere şi faptul ca la data de 14.08.2006 a fost semnat de catre P.F.A. Z. I. contractul de furnizare de produse nr. 053/14.08.2006.

 Totodata, instanţa a observat ca, pentru aceste utilaje agricole, toate documentele eliberate, toate procesele verbale de predare-primire sau de punere în funcţiune, toate certificatele de garanţie sau de calitate, toate facturile fiscale şi chitanţele au fost efectuate şi semnate pe numele P.F.A. Z. I., şi nu pe Z. I. ca persoana fizica.

 În drept, instanţa reţine ca legiuitorul, prin O.U.G. nr. 44/2008, a reglementat regimul juridic al persoanelor fizice autorizate. Potrivit dispoziţiilor art. 2 pct. j din acest act normativ, bunurile, drepturile şi obligaţiile persoanei fizice autorizate, afectate scopului exercitării unei activităţi economice reprezintă un patrimoniu de afectaţiune, deci un patrimoniu distinct de cel al persoanei fizice. Art. 20 prevede că persoana fizică autorizată răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit şi în completare cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă va fi supusă procedurii simplificate prevăzută de Legea nr. 85/2006 dacă are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 C.com.

 Din ansamblul acestor dispoziţii legale, instanţa stabileşte că persoana fizică autorizată are un statut de entitate juridică distinct de cel al persoanei fizice şi că persoana fizică autorizată are un patrimoniu de afectaţiune distinct de cel al persoanei fizice. Astfel ca regimul juridic al bunurilor care fac parte din patrimoniul de afectaţiune al persoanei fizice autorizate, în condiţiile în care aceste bunuri au fost dobândite de către persoana fizică autorizată în calitatea sa de comerciant prin încheierea contractelor mai sus analizate şi fiind folosite pentru desfăşurarea activităţii comerciale a persoanei fizice autorizate, constituie în faptul ca aceste bunuri nu au făcut niciodată parte din patrimoniul comun al soţilor Z., fiind vorba de bunuri proprii ale defunctului.

 Persoana fizică autorizată a cumpărat aceste bunuri în considerarea calităţii sale de comerciant şi în scopul desfăşurării cu aceste bunuri a activităţii comerciale pentru care era înfiinţata. Ca atare, bunurile acestea nu fac parte din patrimoniul comun al celor doi soţi, însă fac parte din fondul de comerţ al persoanei fizice autorizate, motiv pentru care instanţa stabileşte calitatea lor de bunuri proprii ale defunctului.

 Instanţa a avut în vedere şi decizia de speţa a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia comercială nr. 1072 din 31 martie 2009. Instanţa stabileşte ca aceste bunuri au fost achiziţionate de catre defunct ca P.F.A., fiind, deci, bunuri proprii, acestea neputând fi considerate bunuri comune în sensul dispoziţiilor art. 30 C.fam.

 Punctul de vedere al instanţei este în sensul ca bunurile cumparate pe P.F.A. nu intra în masa bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei, deoarece conform art. 31 C.fam. nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui soţ bunurile de uz personal şi cele destinate exercitarii profesiei unuia dintre soţi.

 Cât priveşte imobilul depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie, instanţa reţine ca acesta a fost dobândit de catre P.F.A. Z. I. în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta, fiind achiziţionat prin contractul de finanţare nr. C.123070812400011/18.05.2009, în acest contract figurând ca parte contractanta P.F.A. Z. I., şi nu Z. I. ca persoana fizica. De aceea, având în vedere toate considerentele pe larg descrise mai sus, instanţa stabileşte ca regimul juridic al acestui bun este acela de bun propriu al defunctului şi nu de bun comun dobândit în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta.

 În ceea ce priveşte recolta pe anul 2010 a celor 22 ha de plantaţie pomi fructiferi, instanţa reţine ca, potrivit dispoziţiilor legale, intra în masa partajabila corespunzator şi fructele produse de bunurile care intra în masa succesorala. În acest sens, instanţa reţine ca în averea succesorala a defunctului a intrat cota de 1/2 din plantaţia pomicola de 20,04 ha realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca va intra în masa succesorala şi cota de 1/2 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi.

 Cât priveşte livada în suprafaţa de 1282 mp situata în intravilanul satului M. comuna D., judeţul Iaşi, în condiţiile în care nu a fost facuta dovada contrara, instanţa reţine ca aceasta a fost edificata de catre defunct anterior încheierii casatoriei cu pârâta-reclamanta şi, prin urmare, are calitatea de bun propriu al defunctului şi nu de bun comun dobândit în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta. Dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Referitor la suma de 67379,40 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa reţine ca aceasta a fost depusa în contul IBAN nr. RO20 BTRL 0240 1202 3437 87XX, cont care aparţine P.F.A. Z. I., şi nu lui Z. I. ca persoana fizica, fiind vorba despre clientul nr. 343787 al acestei banci. De aceea, având în vedere toate considerentele pe larg descrise mai sus, instanţa stabileşte ca regimul juridic al acestei sume de bani este acela de bun propriu al defunctului şi nu de bun comun dobândit în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta (fila nr. 32 din dosar).

 Analizând extrasul de cont ataşat (fila nr. 32 din dosar), instanţa observa ca pârâta-reclamanta a extras dupa moartea defunctului Z. I. din acest cont suma de 10000 lei; având în vedere aceasta retragere a unei sume de bani care face parte din masa succesorala a defunctului în calitate de bun propriu al acestuia dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa stabileşte faptul ca pârâta-reclamanta va fi obligata sa plateasca reclamantei-pârâte cota parte ce i s-ar fi cuvenit acesteia din urma din totalul acestei sume de bani care a facut obiectul tranzacţiei din data de 20.02.2010 cu privire la acest cont bancar.

 Cât priveşte suma de 4076,97 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa reţine ca aceasta a fost depusa în contul IBAN nr. RO18 BTRL 0240 1371 3437 87XX, cont care aparţine P.F.A. Z. I., şi nu lui Z. I. ca persoana fizica, fiind vorba despre clientul nr. 343787 al acestei banci. De aceea, având în vedere toate considerentele pe larg descrise mai sus, instanţa stabileşte ca regimul juridic al acestei sume de bani este acela de bun propriu al defunctului şi nu de bun comun dobândit în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta (fila nr. 33 din dosar).

 Privitor la suma de 7,99 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa reţine ca aceasta a fost depusa în contul IBAN nr. RO38 BTRL 0240 1201 5545 59XX, cont care aparţine lui Z. I. ca persoana fizica, şi nu P.F.A. Z. I., fiind vorba despre clientul nr. 554559 al acestei banci. De aceea, instanţa a stabilit ca o cota de 1/2 din aceasta suma de bani îi revine pârâtei-reclamante în calitate de bun propriu al acesteia, urmând ca în masa succesorala a defunctului sa intre doar cota de 1/2 din suma de 7,99 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi (fila nr. 472 din dosar).

 Privitor la suma de 1505,94 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa reţine ca aceasta a fost depusa în contul IBAN nr. RO40 BTRL 0240 13HA 5545 59XX, cont care aparţine lui Z. I. ca persoana fizica, şi nu P.F.A. Z. I., fiind vorba despre clientul nr. 554559 al acestei banci. De aceea, instanţa a stabilit ca o cota de 1/2 din aceasta suma de bani îi revine pârâtei-reclamante în calitate de bun propriu al acesteia, urmând ca în masa succesorala a defunctului sa intre doar cota de 1/2 din suma de 1505,94 lei depusa la B. T. sucursala Iaşi (fila nr. 473 din dosar).

 Referitor la suma de 3841,16 lei depusa la Moldova Credit Iaşi, instanţa reţine ca aceasta a fost depusa în contul lui Z. I. ca persoana fizica, şi nu P.F.A. Z. I., fiind vorba despre clientul având CNP ....., client al acestei instituţii financiare. De aceea, instanţa a stabilit ca o cota de 1/2 din aceasta suma de bani îi revine pârâtei-reclamante în calitate de bun propriu al acesteia, urmând ca în masa succesorala a defunctului sa intre doar cota de 1/2 din suma de 3841,16 lei depusa la Moldova Credit Iaşi (fila nr. 571 din dosar).

 Cât priveşte suma de 6084,63 lei depusa la Banca Comerciala Româna Iaşi, instanţa reţine ca aceasta a fost depusa în contul IBAN nr. RO65 RNCB 0783 1097 2357 00XX, cont care aparţine P.F.A. Z. I., şi nu lui Z. I. ca persoana fizica, fiind vorba despre clientul nr. 10972357 al acestei banci. De aceea, având în vedere toate considerentele pe larg descrise mai sus, instanţa stabileşte ca regimul juridic al acestei sume de bani este acela de bun propriu al defunctului şi nu de bun comun dobândit în timpul casatoriei cu pârâta-reclamanta (fila nr. 111 din dosar).

 Instanţa a stabilit ca nu va intra în dezbaterea prezentei mase succesorale ramase de pe urma defunctului bunuri de uz casnic, întrucât nu s-a facut dovada de catre reclamanta-pârâta, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a existenţei în masa succesorala a acestor bunuri şi nici nu au fost descrise, aratate sau exemplificate ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj.

 Instanţa reţine ca averea defunctului este grevata de un pasiv succesoral de 7017 lei, respectiv 18 lei + 2521 lei + 4 lei + 39 lei + 172 lei + 3668 + 595 lei = 7017 lei total, reprezentând contravaloarea taxelor şi impozitelor neachitate, conform certificatului de atestare fiscala nr. 7108/01.09.2011, ataşat la dosarul cauzei, pasiv care va fi partajat conform cotelor parţilor mai sus aratate (fila nr. 752 din dosar).

 În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei-pârâte de partajare a pasivului succesiunii în cuantum de 34066,28 lei reprezentând cheltuielile facute de catre administratorul sechestru în perioada iunie 2010 - august 2011, instanţa urmeaza sa respinga acest capat de cerere, ca neîntemeiat, motivat de urmatoarele considerente:

 În primul rând, instanţa observa ca este vorba despre pretenţii baneşti ale lui D. M., persoana care nu este parte reclamanta în prezenta procedura judiciara.

 Pretenţiile baneşti ale administratorului trebuie sa faca obiectul unui alt dosar înregistrat pe rolul instanţei, dosar în care acest administrator, în calitate de reclamant, va putea sa ceara şi sa faca în mod corespunzator dovada efectuarii cheltuielilor de întreţinere a plantaţiei pomicole în contradictoriu cu ambele parţi din prezenta cauza, în calitate de pârâte şi conform cotelor de indiviziune stabilite prin prezenta sentinţa civila.

 În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei-pârâte de reţinere a sumei de 143781 lei în lotul pârâtei-reclamante, urmare a faptului ca ea a generat aceasta pierdere baneasca ca urmare a neîngrijirii plantaţiei pomicole, instanţa urmeaza sa respinga acest capat de cerere, ca neîntemeiat, motivat de urmatoarele considerente:

 În primul rând, instanţa observa ca aceasta cerere a reclamantei-pârâte are drept fundament raspunderea civila delictuala a pârâtei-reclamante.

 În drept, instanţa, analiz?nd condiţiile răspunderii civile delictuale, conform art. 998-999 C.civ., reţine ca, pentru a fi incidenta raspunderea civila patrimoniala delictuala, trebuie îndeplinite în mod cumulativ în acest caz toate condiţiile prevazute de lege ale existenţei răspunderii civile delictuale, respectiv o faptă ilicită, vinovaţia sau culpa faptuitorului, un prejudiciu nereparat şi legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi producerea prejudiciului.

 Analizând fiecare dintre condiţiile descrise mai sus, instanţa ajunge la concluzia ca reclamanta-pârâta nu a probat în mod corespunzator nici existenţa unei fapte cauzatoare de prejudiciu directe a pârâtei-reclamante, nici existenţa legaturii de cauzalitate între presupusa fapta ilicita şi prejudiciul produs patrimoniului succesoral al defunctului şi, implicit, nici vinovaţia sau culpa pârâtei-reclamante.

 În acest sens, instanţa atrage atenţia ambelor parţi din prezenta cauza ca, în calitate de comoştenitoare şi coproprietare ale plantaţiei pomicole respective, ambele parţi aveau obligaţia legala şi concomitenta sa conserve, sa îngrijeasca şi sa administreze corespunzator aceasta plantaţie.

 În acest sens, instanţa nu poate sa nu observe ca singura cauza care a dus la apariţia acestui prejudiciu banesc şi la starea neîngrijita a livezii a fost conflictul, starea de tensiune permanenta (stare dovedita de multiplele plângeri penale ale parţilor) şi de certurile dintre parţile din prezenta cauza, dupa cum a observat instanţa.

 Nu în ultimul rând, instanţa atrage înca o data atenţia ambelor parţi din prezenta cauza ca, în cazul în care nu vor avea o atitudine responsabila, pierderile cauzate plantaţiei pomicole ar putea fi mult mai mari în viitor, putându-se ajunge chiar la distrugerea completa a acesteia, lucru pe care cu siguranţa defunctul Z. I. nu l-ar fi dorit.

 Astfel, instanţa, analizând toate înscrisurile ataşate la prezentul dosar şi toate declaraţiile martorilor audiaţi, constata ca pârâta-reclamanta nu a savârşit vreo fapta civila ilicita, aşa cum susţine reclamanta-pârâta prin precizari, nu are nicio culpa sau vinovaţie dupa cum s-a demonstrat mai sus, şi nici nu exista o legatura de cauzalitate între aceasta presupusa fapta ilicita şi prejudiciul produs în patrimoniul succesoral.

 În aceasta ordine de idei, instanţa reţine ca aceasta proba, a îndeplinirii condiţiilor raspunderii civile delictuale, în prezenta procedura judiciara îi incumba reclamantei-pârâte. De aceea, instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta nu a facut dovada savârşirii de catre pârâta-reclamanta a vreunei fapte civile ilicite cauzatoare de prejudicii.

 Mai mult, instanţa, analizând înscrisurile depuse la dosar, reţine faptul ca reclamanta-pârâta nu a dovedit existenţa fara niciun dubiu a vinovaţiei sau a culpei pârâtei-reclamante şi nici a legaturii de cauzalitate dintre presupusa fapta ilicita a pârâtei-reclamante şi prejudiciul produs în patrimoniul succesoral, contrar celor susţinute de aceasta în cuprinsul multiplelor precizari.

 De aceea, având în vedere cele de mai sus, instanţa stabileşte ca în prezenta cauza, în ceea ce priveşte incidenţa raspunderii civile delictuale, nu exista nici fapta ilicita a pârâtei-reclamante, nici legatura de cauzalitate dovedita între aceasta fapta şi prejudiciul produs patrimoniului succesoral şi nici vinovaţia civila sau culpa pârâtei-reclamante.

 În concluzie, având în vedere toate consideraţiile mai sus expuse, instanţa urmează să respingă acest capat de cerere formulat de catre reclamanta-pârâta, referitor la reţinerea sumei de 143781 lei în lotul pârâtei-reclamante, ca neîntemeiat.

 Dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa stabileşte ca moştenitori cu vocaţie succesorală sunt părţile din prezenta cauză, respectiv reclamanta-pârâta D. I. în calitate de fiica cu o cota de 3/4 din masa succesorala şi pârâta-reclamanta Z. M. în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/4 din masa succesorală.

 În ceea ce priveşte partajarea şi ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului Z. I., decedat la data de ....., instanţa urmează să admita în parte cererea principala formulata de reclamanta-pârâta în contradictoriu cu pârâta-reclamanta, aşa cum a fost ea precizata. Constatând ca a fost anulata în parte cererea reconvenţionala formulata de catre pârâta-reclamanta în contradictoriu cu reclamanta-pârâta ca insuficient timbrată, analizând cererea reconvenţionala în limita timbrajului parţial, instanţa va admite în parte şi cererea reconvenţionala formulata de pârâta-reclamanta în contradictoriu cu reclamanta-pârâta, aşa cum a fost ea precizata şi va dispune în sensul ieşirii din indiviziune a părţilor din prezenta cauză şi partajarea averii succesorale mai sus descrise în următorul mod:

 Cât priveşte partajarea imobilului casa de locuit şi anexe gospodareşti situate în satul M. comuna D., judeţul Iaşi, instanţa, având în vedere susţinerile tuturor parţilor din prezenta cauza, vazând cota majorata a reclamantei-pârâte de 3/4 din acest bun, precum şi faptul ca acesta, conform concluziilor expertului, nu este comod partajabil în natura fiind o singura entitate gospodareasca, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, observând şi faptul ca ambele parţi au solicitat în mod expres ca acest bun sa fie atribuit reclamantei-pârâte, va atribui în natură reclamantei-pârâte imobilul casa de locuit şi anexe gospodareşti situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 111723,75 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere valoarea totala a acestor bunuri supuse expertizarii de 446895 lei, respectiv 407120 lei casa de locuit + 7506 lei bucatarie de vara + 19672 lei grajd + 3958 lei solar + 7244 lei împrejmuiri + 1395 lei fântâna = 446895 lei total, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica în construcţii, precum şi cota reclamantei-pârâte de 3/4 din acest bun deci în valoare de 335171,25 lei şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din acesta deci în valoare de 111723,75 lei (fila nr. 379 din dosar).

 Cât priveşte dreptul de creanţa, raportat la susţinerile pârâtei-reclamante cum ca a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul lucrari de îmbunataţire la imobilul casa de locuit în suprafaţa de 250 mp şi anexele gospodareşti în suprafaţa de 55 mp şi 28 mp situate în satul M. comuna D., judeţul Iaşi, reprezentând mobila din casa, gardul din plasa de sârma, gardul din scândura, gardul din fier forjat autentic, schimbari uşi exterioare, placarea zidurilor cu piatra, gresie şi faianţa în ambele bai, ambele bucatarii şi la subsol, zugravirea întregului imobil, montarea de parchet în întregul imobil, centrala termica pe lemne, edificarea de trotuare, geamuri termopan, pavaj exterior, schimbarea în întregime a instalaţiei sanitare, schimbarea dotarilor din bai, modificarea pereţilor iniţiali, igienizarea imobilului, adâncirea subsolului, modificare a configuraţiei unor pereţi interiori, uşi şi geamuri termopan la anexele gospodareşti, instanţa urmeaza sa admita în parte aceste pretenţii, timbrate corespunzator dupa cum s-a aratat mai sus, şi reţine urmatoarele:

 Referitor la mobila din casa, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta nu a facut dovada, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a existenţei în imobil a acestor bunuri şi acestea nici nu au fost descrise, aratate sau exemplificate ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj; de asemenea, reţine instanţa ca acestea nici nu au fost supuse expertizarii pentru a se dovedi valoarea sau provenienţa lor.

 Cât priveşte gardul din plasa de sârma, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica în construcţii, acesta a fost facut în anul 1986, deci anterior încheierii casatoriei dintre parţi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta nu a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul aceasta lucrare (fila nr. 369 din dosar). Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 În ceea ce priveşte gardul din scândura, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta nu a facut dovada, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a existenţei acestui bun şi acesta nici nu a fost descris sau exemplificat ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj; de asemenea, reţine instanţa ca acesta nici nu a fost supus expertizarii pentru a se dovedi valoarea sau provenienţa lui.

 În ceea ce priveşte gardul din fier forjat autentic, instanţa urmeaza sa admita aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante şi sa constate existenţa unui drept de creanţa de 2553 lei în favoarea pârâtei-reclamante, reprezentând jumatate din valoarea totala a acestui bun de 5106 lei, cealalta jumatate intrând în masa succesorala a defunctului Z. I., partajata în momentul atribuirii în natura a bunurilor şi stabilirea sultei aferente (fila nr. 380 din dosar). În acest sens, instanţa, analizând declaraţiile sub juramânt ale martorilor audiaţi, coroborate cu concluziile raportului de expertiza tehnica în construcţii, reţine faptul ca acesta a fost edificat în anul 2007 de către defunct şi pârâta-reclamanta împreuna în timpul casatoriei acestora. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat că pârâta-reclamanta şi defunctul, în calitate de soţi, au avut o contribuţie egală de 50% în dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei.

 Referitor la schimbarile uşilor exterioare, instanţa urmeaza sa admita aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante şi sa constate existenţa unui drept de creanţa de 2260 lei în favoarea pârâtei-reclamante, reprezentând jumatate din valoarea totala a acestui bun de 4520 lei, cealalta jumatate intrând în masa succesorala a defunctului Z. I., partajata în momentul atribuirii în natura a bunurilor şi stabilirea sultei aferente (fila nr. 380 din dosar). În acest sens, instanţa, analizând declaraţiile sub juramânt ale martorilor audiaţi, coroborate cu concluziile raportului de expertiza tehnica în construcţii, reţine faptul ca acestea au fost schimbate în anul 2006 de către defunct şi pârâta-reclamanta împreuna în timpul casatoriei acestora. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat că pârâta-reclamanta şi defunctul, în calitate de soţi, au avut o contribuţie egală de 50% în dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei.

 În ceea ce priveşte placarea zidurilor cu piatra, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica în construcţii coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi, acestea au fost placate de defunct în anul 2004, deci anterior încheierii casatoriei dintre parţi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta nu a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul aceasta lucrare (fila nr. 380 din dosar), lucrarea aceasta facând parte din amenajarea facuta de defunct a imobilului casa de locuit în vederea casatoriei dintre defunct şi pârâta-reclamanta dupa cum au învederat martorii audiaţi. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Cât priveşte gresia şi faianţa din ambele bai, ambele bucatarii şi la subsol, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica în construcţii coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi sub acest aspect şi cu facturile fiscale de achiziţionare a lor ataşate la dosar, acestea au fost achiziţionate şi montate de defunct în cursul anului 2004, deci anterior încheierii casatoriei dintre parţi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta nu a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul aceasta lucrare (fila nr. 379 din dosar), lucrarea aceasta facând parte din amenajarea facuta de defunct a imobilului casa de locuit în vederea casatoriei dintre defunct şi pârâta-reclamanta dupa cum au învederat martorii audiaţi. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Referitor la zugravirea întregului imobil, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta lucrare are caracter de întreţinere curenta şi normala a construcţiei şi nu este o îmbunataţire în sensul legii; de asemenea, reţine instanţa ca aceasta lucrare nici nu a fost supusa expertizarii din acelaşi motiv.

 Cu privire la montarea de parchet în întregul imobil, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica în construcţii coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi, aceasta lucrare a fost realizata de catre defunct în anul 2004 numai în patru camere şi nu în întreg imobilul, deci anterior încheierii casatoriei dintre parţi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta nu a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul aceasta lucrare (fila nr. 379 din dosar), lucrarea aceasta facând parte din amenajarea facuta de defunct a imobilului casa de locuit în vederea casatoriei dintre defunct şi pârâta-reclamanta dupa cum au învederat martorii audiaţi. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Privitor la centrala termica pe lemne, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica în construcţii coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi, aceasta lucrare a fost realizata de catre defunct în anul 2004, deci anterior încheierii casatoriei dintre parţi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta nu a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul aceasta lucrare (fila nr. 380 din dosar), lucrarea aceasta facând parte din amenajarea facuta de defunct a imobilului casa de locuit în vederea casatoriei dintre defunct şi pârâta-reclamanta dupa cum au învederat martorii audiaţi. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Cât priveşte edificarea de trotuare, instanţa urmeaza sa admita aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante şi sa constate existenţa unui drept de creanţa de 546 lei în favoarea pârâtei-reclamante, reprezentând jumatate din valoarea totala a acestui bun de 1092 lei, cealalta jumatate intrând în masa succesorala a defunctului Z. I., partajata în momentul atribuirii în natura a bunurilor şi stabilirea sultei aferente (fila nr. 380 din dosar). În acest sens, instanţa, analizând declaraţiile sub juramânt ale martorilor audiaţi, coroborate cu concluziile raportului de expertiza tehnica în construcţii, reţine faptul ca acestea au fost edificate în anul 2008 de către defunct şi pârâta-reclamanta împreuna în timpul casatoriei acestora. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat că pârâta-reclamanta şi defunctul, în calitate de soţi, au avut o contribuţie egală de 50% în dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei.

 În ceea ce priveşte geamurile termopan, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta nu a facut dovada, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a existenţei acestor bunuri şi acestea nici nu au fost descrise sau exemplificate ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj; de asemenea, reţine instanţa ca acestea nici nu au fost supuse expertizarii pentru a se dovedi valoarea sau provenienţa lor.

 Referitor la pavajul exterior, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta nu a facut dovada, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a existenţei acestui bun şi acesta nici nu a fost descris sau exemplificat ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj; de asemenea, reţine instanţa ca acesta nici nu a fost supus expertizarii pentru a se dovedi valoarea sau provenienţa lui.

 În ceea ce priveşte schimbarea în întregime a instalaţiei sanitare, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica în construcţii coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi sub acest aspect şi cu facturile fiscale de achiziţionare a bunurilor ataşate la dosar, acestea au fost achiziţionate şi montate de defunct în cursul anului 2004, deci anterior încheierii casatoriei dintre parţi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta nu a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul aceasta lucrare (fila nr. 379 din dosar), lucrarea aceasta facând parte din amenajarea facuta de defunct a imobilului casa de locuit în vederea casatoriei dintre defunct şi pârâta-reclamanta dupa cum au învederat martorii audiaţi. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Cât priveşte schimbarea dotarilor din bai, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca, potrivit concluziilor raportului de expertiza tehnica în construcţii coroborate cu declaraţiile martorilor audiaţi sub acest aspect şi cu facturile fiscale de achiziţionare a bunurilor ataşate la dosar, acestea au fost achiziţionate şi montate de defunct în cursul anului 2004, deci anterior încheierii casatoriei dintre parţi. Prin urmare, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta nu a efectuat în timpul casatoriei împreuna cu defunctul aceasta lucrare (fila nr. 379 din dosar), lucrarea aceasta facând parte din amenajarea facuta de defunct a imobilului casa de locuit în vederea casatoriei dintre defunct şi pârâta-reclamanta dupa cum au învederat martorii audiaţi. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Cât priveşte modificarea pereţilor iniţiali, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta nu a facut dovada, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a efectuarii acestei lucrari, ea nefiind descrisa sau exemplificata ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj; de asemenea, reţine instanţa ca acesta lucrare nici nu a fost supusa expertizarii pentru a se dovedi valoarea sau provenienţa ei tocmai din acest motiv.

 Referitor la igienizarea imobilului, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta lucrare are caracter de întreţinere curenta şi normala a construcţiei şi nu este o îmbunataţire în sensul legii; de asemenea, reţine instanţa ca aceasta lucrare nici nu a fost supusa expertizarii din acelaşi motiv.

 În ceea ce priveşte adâncirea subsolului, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta nu a facut dovada, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a efectuarii acestei lucrari, ea nefiind descrisa sau exemplificata ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj; de asemenea, reţine instanţa ca acesta lucrare nici nu a fost supusa expertizarii pentru a se dovedi valoarea sau provenienţa ei tocmai din acest motiv.

 Cât priveşte modificarea configuraţiei unor pereţi interiori, instanţa urmeaza sa respinga aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante, ca neîntemeiata, motivat de faptul ca aceasta nu a facut dovada, deşi îi incumba aceasta dovada în condiţiile în care a facut o afirmaţie în faţa instanţei, a efectuarii acestor lucrari, ele nefiind descrise sau exemplificate ulterior, conform cerinţelor legale în materie de partaj; de asemenea, reţine instanţa ca acesta lucrare nici nu a fost supusa expertizarii pentru a se dovedi valoarea sau provenienţa ei tocmai din acest motiv.

 În ceea ce priveşte uşile şi geamurile termopan la anexele gospodareşti, instanţa urmeaza sa admita aceasta pretenţie a pârâtei-reclamante şi sa constate existenţa unui drept de creanţa de 1133,50 lei în favoarea pârâtei-reclamante, reprezentând jumatate din valoarea totala a acestui bun de 2267 lei, cealalta jumatate intrând în masa succesorala a defunctului Z. I. partajata în momentul atribuirii în natura a bunurilor şi stabilirea sultei aferente (fila nr. 380 din dosar). În acest sens, instanţa, analizând declaraţiile sub juramânt ale martorilor audiaţi, coroborate cu concluziile raportului de expertiza tehnica în construcţii, reţine faptul ca uşile şi geamurile termopan au fost achiziţionate şi montate la anexele gospodareşti în cursul anului 2008 de către defunct şi pârâta-reclamanta împreuna în timpul casatoriei acestora. Or, dupa cum s-a aratat mai sus, instanţa a constatat că pârâta-reclamanta şi defunctul, în calitate de soţi, au avut o contribuţie egală de 50% în dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei.

 În concluzie, în ceea ce priveşte dreptul de creanţa solicitat de pârâta-reclamanta, raportat la toate cele mai sus învederate, instanţa urmeaza sa admita în parte aceste pretenţii, timbrate corespunzator, va constata existenţa unui drept de creanţa de 6492,50 lei în favoarea pârâtei-reclamante, respectiv 2553 lei gard din fier forjat autentic + 2260 lei schimbari uşi exterioare + 546 lei edificare de trotuare + 1133,50 lei uşi şi geamuri termopan la anexele gospodareşti = 6492,50 lei total, reprezentând jumatate din valoarea totala a îmbunataţirilor dovedite în faţa instanţei, cealalta jumatate intrând în masa succesorala a defunctului Z. I., partajata în momentul atribuirii în natura a bunurilor şi stabilirea sultei aferente şi va obliga pe reclamanta-pârâta, cea careia i s-au atribuit în natura bunurile respective, sa plateasca pârâtei-reclamante suma de 6492,50 lei, cu titlu de drept de creanţa reprezentând jumatate din valoarea totala a acestor îmbunataţiri.

 Cât priveşte imobilul teren în suprafaţa de 2165 mp (2249 mp masuraţi) situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, instanţa, având în vedere susţinerile tuturor parţilor din prezenta cauza, vazând cota majorata a reclamantei-pârâte de 3/4 din acest bun precum şi modul cum au fost atribuite în natura imobilul casa de locuit şi anexele gospodareşti, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, va atribui în natură reclamantei-pârâte imobilul teren în suprafaţa de 2165 mp (2249 mp masuraţi) situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 4286,75 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere valoarea totala a acestui bun supus expertizarii de 17147 lei, respectiv 7,92 lei/mp x 2165 mp = 17147 lei total, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica în construcţii, precum şi cota reclamantei-pârâte de 3/4 din acest bun deci în valoare de 12860,25 lei şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din acesta deci în valoare de 4286,75 lei (filele nr. 379 şi 381 din dosar).

 Cât priveşte autoturismul Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ........, instanţa, având în vedere susţinerile tuturor parţilor din prezenta cauza, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, observând şi faptul ca pârâta-reclamanta a recunoscut la interogatoriu ca are asupra ei actele maşinii, respectiv certificatul de înmatriculare, asigurarea RCA, dovada inspecţiei tehnice şi rovigneta, având în vedere şi faptul ca a împrumutat aceasta maşina pentru o zi reclamantei-pârâte dupa cum singura a afirmat, va atribui în natură pârâtei-reclamante autoturismul Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ........., urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 27118,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere valoarea totala a acestui bun supus expertizarii de 36158 lei, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica auto, precum şi cota reclamantei-pârâte de 3/4 din acest bun deci în valoare de 27118,50 lei şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din acesta deci în valoare de 9039,50 lei (fila nr. 135 din dosar).

 În ceea ce priveşte imobilul teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, observând, în primul rând, cererea expresa a ambelor parţi din prezenta cauza conform concluziilor scrise, văzând concluziile raportului de expertiză tehnică topometrica efectuat în prezenta cauză (filele nr. 308-317 din dosar), pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în cauza, observând şi faptul ca ambele parţi au solicitat în mod expres ca acest bun sa fie împarţit în jumatate, instanţa urmează sa dispuna în sensul ieşirii din indiviziune a părţilor din prezenta cauză conform celor arătate în cuprinsul raportului de expertiza tehnica efectuat în cauza şi a schiţelor aferente în varianta întâi, raport şi schiţe care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, prin atribuirea în natură fiecăreia dintre părţi a loturilor descrise şi evaluate în lucrarea mai sus arătata în varianta întâi, pentru fiecare parte din prezenta cauză în următorul mod:

 Instanţa va atribui în natură reclamantei-pârâte lotul nr. 2 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur B, 8, 9, 10, 11, 12 A şi B, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 Instanţa va atribui în natură pârâtei-reclamante lotul nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 Având în vedere aceasta atribuire în natură parţilor din prezenta cauza, instanţa va obliga pe pârâta-reclamanta la plata unei sulte în cuantum de 22522,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere mai multe aspecte:

 Valoarea totala a acestui bun supus expertizarii, respectiv imobilul teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei Deleni judeţul Iaşi, este de 90090 lei, respectiv 4095 lei/ha x 22 ha = 90090 lei total, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica (fila nr. 298 din dosar).

 Cota reclamantei-pârâte este de 3/4 din acest bun deci în valoare de 67567,50 lei, iar cota pârâtei-reclamante este de 1/4 din acesta deci în valoare de 22522,50 lei.

 Valoarea totala a lotului 1 din varianta întâi, lot atribuit în natura pârâtei-reclamante şi format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar) este de 45045 lei.

 Valoarea totala a lotului 2 din varianta întâi, lot atribuit în natura reclamantei-pârâte şi format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur B, 8, 9, 10, 11, 12 A şi B, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar) este de 45045 lei.

 Vazând ca reclamanta-pârâta trebuia sa primeasca un lot în valoare de 67567,50 lei şi a primit un lot în valoare de 45045 lei, în timp ce pârâta-reclamanta trebuia sa primeasca un lot în valoare de 22522,50 lei şi a primit un lot în valoare de 45045 lei, având în vedere toate considerentele de mai sus şi urmare a acestor diferenţe, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta trebuie sa plateasca o sulta în cuantum de 22522,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În ceea ce priveşte cota de 1/2 din plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, observând şi faptul ca ambele parţi au solicitat în mod expres ca acest bun sa fie împarţit în jumatate, instanţa reţine urmatoarele:

 În primul rând, instanţa stabileşte ca terenul este un bun principal în timp ce plantaţia pomicola şi împrejmuirea aferenta au caracterul de bunuri accesorii. Astfel ca partajarea în natura a acestor bunuri accesorii (plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi) s-a facut în mod indirect exact în momentul când s-a realizat partajarea în natura a bunului principal (suprafaţa de teren de 22 ha situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi).

 De aceea, reclamantei-pârâte i se va atribui în natura plantaţia pomicola şi împrejmuirea plantaţiei pomicole corespunzatoare lotului nr. 2 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur B, 8, 9, 10, 11, 12 A şi B, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 Pârâtei-reclamante i se va atribui în natura plantaţia pomicola şi împrejmuirea plantaţiei pomicole corespunzatoare lotului nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 În al doilea rând, instanţa stabileşte ca, partajarea în natura a acestui bun fiind realizata deja, urmeaza sa fie calculata sulta corespunzatoare.

 În acest sens, instanţa va obliga pe reclamanta-pârâta la plata unei sulte în cuantum de 71450,74 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere mai multe aspecte:

 Valoarea totala a acestor bunuri supuse expertizarii, plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, este de 571605,93 lei, respectiv 25603,25 lei/ ha livada x 20,04 ha = 513089,13 lei livada + 2920 lei/ha x 20,04 ha = 58516,80 lei împrejmuirea = 28523,25 lei/ha x 20,04 ha = 571605,93 lei total, conform raporturilor de expertiza tehnice efectuate în cauza, valori baneşti care reies dupa cum urmeaza:

 În stabilirea valorii finale a acestor bunuri supuse partajarii, observând concluziile rapoartelor de expertiza efectuate în cauza, instanţa a avut în vedere faptul ca în prezentul dosar a rezultat un numar de 4 valori extrem de diferite ale plantaţiei pomicole, în urmatorul mod: 14371 lei/ha valoarea totala - 4095 lei/ha valoarea terenului = 10276 lei/ha livada x 20,04 ha = 205931,04 lei total (filele nr. 299 şi 298 din dosar), 37800 lei/ha livada x 20,04 ha = 757512 lei total (fila nr. 679 din dosar), 38714 lei/ha livada x 20,04 ha = 775828,56 lei total (fila nr. 679 din dosar) şi 15623 lei/ha livada x 20,04 ha = 313084,92 lei total (fila nr. 679 din dosar).

 Observând diferenţele mari dintre aceste valori calculate de experţi, precum şi faptul ca nici experţii tehnici nu au ajuns la o soluţie unitara decât tot prin efectuarea mediei, instanţa stabileşte ca valoarea finala a plantaţiei pomicole de 20,04 ha nu poate fi stabilita decât ca medie generala între toate valorile mai sus aratate, rezultând aşadar o valoare reala şi finala a plantaţiei pomicole de 10276 lei/ha livada + 37800 lei/ha livada + 38714 lei/ha livada + 15623 lei/ha livada = 102413 lei / 4 = 25603,25 lei/ ha livada x 20,04 ha = 513089,13 lei total, adica 205931,04 lei + 757512 lei + 775828,56 lei + 313084,92 lei = 2052356,52 lei / 4 = 513089,13 lei total.

 Instanţa stabileşte ca valoarea împrejmuirii plantaţiei pomicole este de 58516,80 lei, respectiv 2920 lei/ha x 20,04 ha = 58516,80 lei total, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica (fila nr. 679 din dosar).

 Instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din 1/2 din aceste bunuri, adica o cota finala de 3/8 din plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi deci în valoare de 214352,23 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din 1/2 din aceste bunuri în calitate de moştenitoare plus o cota de 1/2 în calitate de proprietara a unor bunuri proprii, adica o cota finala de 5/8 din plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi deci în valoare de 357253,70 lei.

 Valoarea totala a lotului atribuit în natura pârâtei-reclamante în acest caz este de 285802,96 lei, iar valoarea totala a lotului atribuit în natura reclamantei-pârâte în acest caz este tot de 285802,96 lei, fiecare primind jumatate din plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi în valoare totala de 571605,93 lei.

 Vazând ca reclamanta-pârâta trebuia sa primeasca un lot în valoare de 214352,23 lei şi a primit un lot în valoare de 285802,96 lei, în timp ce pârâta-reclamanta trebuia sa primeasca un lot în valoare de 357253,70 lei şi a primit un lot în valoare de 285802,96 lei, având în vedere toate considerentele de mai sus şi urmare a acestor diferenţe, instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta trebuie sa plateasca o sulta în cuantum de 71450,74 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 În ceea ce priveşte cota de 1/2 din cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, instanţa, având în vedere modul cum au fost atribuite în natura suprafeţele de teren, observând ca toate aceste bunuri se afla situate în lotul nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre, lot care a fost atribuit în natura pârâtei-reclamante, observând şi cota sa majorata în acest caz, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, va atribui în natură pârâtei-reclamante cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 18571,88 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere mai multe aspecte:

 Valoarea totala a acestor bunuri supuse expertizarii, cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, este de 49525 lei, respectiv 29619 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 22510 lei cabana compusa din 3 camere, anexa paznic (filele nr. 375-376 şi 378 din dosar) + 15160 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 11521 lei magazie utilaje (filele nr. 376 şi 378 din dosar) + 10545 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 8014 lei şopron utilaje (filele nr. 376 şi 378 din dosar) + 3822 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 2905 lei grup sanitar (filele nr. 376 şi 378 din dosar) + 1318 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 988 lei chioşc/foişor (filele nr. 377 şi 378 din dosar) + 4720 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 3587 lei beci (filele nr. 377 şi 378 din dosar) = 49525 lei total, valori necontestate de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica în construcţii (filele nr. 360-415 din dosar).

 Instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din 1/2 din aceste bunuri, adica o cota finala de 3/8 din cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei deci în valoare de 18571,88 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din 1/2 din aceste bunuri în calitate de moştenitoare plus o cota de 1/2 în calitate de proprietara a unor bunuri proprii, adica o cota finala de 5/8 din cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei deci în valoare de 30953,12 lei.

 Având în vedere ca toate bunurile în acest caz au fost atribuite în natura exclusiv pârâtei-reclamante, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta trebuie sa plateasca o sulta în cuantum de 18571,88 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 Cât priveşte chioşcul de tabla din anul 1985 situat în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, instanţa, având în vedere modul cum au fost atribuite în natura suprafeţele de teren, observând ca acest bun se afla situat în lotul nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre, lot care a fost atribuit în natura pârâtei-reclamante, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, va atribui în natură pârâtei-reclamante chioşcul de tabla din anul 1985 situat în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 342 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere mai multe aspecte:

 Valoarea totala a acestui bun supus expertizarii, chioşcul de tabla din anul 1985 situat în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, este de 456 lei, respectiv 600 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 456 lei total, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica în construcţii (filele nr. 377 şi 378 din dosar).

 Instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din acest bun deci în valoare de 342 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din acest bun deci în valoare de 114 lei.

 Având în vedere ca bunul în acest caz a fost atribuit în natura exclusiv pârâtei-reclamante, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta trebuie sa plateasca o sulta în cuantum de 342 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În ceea ce priveşte rezervoarele PAS din anul 1975 situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, instanţa, având în vedere modul cum au fost atribuite în natura suprafeţele de teren, observând ca aceste bunuri se afla situate în lotul nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre, lot care a fost atribuit în natura pârâtei-reclamante, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, va atribui în natură pârâtei-reclamante rezervoarele PAS din anul 1975 situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 1813,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere mai multe aspecte:

 Valoarea totala a acestor bunuri supuse expertizarii, rezervoarele PAS din anul 1975 situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, este de 2418 lei, respectiv 3182 lei x 0,76 coeficientul valorii de circulaţie = 2418 lei total, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica în construcţii (filele nr. 377 şi 378 din dosar).

 Instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din aceste bunuri deci în valoare de 1813,50 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din aceste bunuri deci în valoare de 604,50 lei.

 Având în vedere ca bunurile în acest caz au fost atribuite în natura exclusiv pârâtei-reclamante, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta trebuie sa plateasca o sulta în cuantum de 1813,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 Cât priveşte utilajele agricole respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, vibrocultor Dolmec cu tavalug şi remorca de transport ZAM 25, instanţa va face împarţeala acestora ţinând cont de modul cum au fost atribuite în natura suprafeţele de teren precum şi de dorinţa expresa a acestora care rezulta din precizarile şi concluziile scrise aflate la dosarul cauzei în urmatorul mod:

 Astfel, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, la cererea expresa a ambelor parţi din prezentul dosar ca aceste bunuri sa fie atribuite exclusiv pârâtei-reclamante, instanţa va atribui în natura pârâtei-reclamante toate utilajele agricole respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, vibrocultor Dolmec cu tavalug şi remorca de transport ZAM 25, urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 92062,68 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere mai multe aspecte:

 Valoarea totala a acestor bunuri supuse expertizarii, respectiv utilajele agricole tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, vibrocultor Dolmec cu tavalug şi remorca de transport ZAM 25, este de 122750,24 lei, respectiv 55404,73 lei tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina (fila nr. 220 din dosar) + 23120,72 lei echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2 (fila nr. 221 din dosar) + 10591,54 lei echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225 (fila nr. 221 din dosar) + 20852,08 lei echipament de stropire atomizor ATMP 1500 (fila nr. 221 din dosar) + 4511,39 vibrocultor Dolmec cu tavalug (fila nr. 221 din dosar) + 8269,78 lei remorca de transport ZAM 25 (fila nr. 221 din dosar) = 122750,24 lei total, valori necontestate de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica de evaluare agricola (filele nr. 220-221 din dosar).

 În considerarea valorii totale a acestor utilaje agricole, instanţa nu a însumat şi valoarea de înlocuire aferenta contractului de consultanţa pentru întocmirea documentaţiei şi atragerea finanţarii Sapard în cuantum de 3905,01 lei, întrucât aceasta suma a fost platita la momentul respectiv de catre P.F.A. Z. I. firmei de consultanţa pentru întocmirea documentaţiei şi atragerea finanţarii Sapard; aceasta suma, în niciun caz, nu mai poate fi imputata în acest moment al partajului parţii careia i-au fost atribuite în natura toate utilajele agricole.

 Astfel, în aceeaşi ordine de idei, instanţa reţine ca pârâtei-reclamante i-au fost atribuite în natura doar aceste utilaje agricole iar nu şi contractul de consultanţa pentru întocmirea documentaţiei şi atragerea finanţarii Sapard; de aceea, valoarea de înlocuire aferenta acestui contract de consultanţa în cuantum total de 3905,01 lei nu poate sa cada în sarcina parţii careia i-au fost atribuite în natura la momentul partajului doar bunurile respective nu şi contractul de consultanţa, care, de altfel, şi-a încheiat de mult efectele juridice.

 Instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din aceste bunuri deci în valoare de 92062,68 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din aceste bunuri deci în valoare de 30687,56 lei.

 Având în vedere ca bunurile în acest caz, la cererea expresa a ambelor parţi din prezenta cauza, au fost atribuite în natura exclusiv pârâtei-reclamante, instanţa stabileşte ca pârâta-reclamanta trebuie sa plateasca o sulta în cuantum de 92062,68 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În ceea ce priveşte imobilul depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie, instanţa, având în vedere modul cum au fost atribuite în natura suprafeţele de teren, observând ca acest bun înca nerealizat se afla situat în lotul nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre, lot care a fost atribuit în natura pârâtei-reclamante, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, va atribui în natură pârâtei-reclamante imobilul depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie, fara ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea acestei soluţii, instanţa a avut în vedere, în primul rând, faptul ca bunul acesta nu este înca realizat, nu exista înca în materialitatea lui şi nu are la acest moment nicio valoare economica, fiind mai mult un proiect care va trebui sa fie realizat în viitor de catre pârâta-reclamanta prin munca şi aportul sau propriu.

 În al doilea rând, instanţa reţine ca aceasta idee a fost susţinuta şi de catre expertul tehnic în construcţii care nu a evaluat acest bun aflat la marginea plantaţiei, întrucât cu siguranţa acesta a considerat ca bunul nu are vreo valoare economica la acest moment. De altfel, din concluziile raportului de expertiza tehnica în construcţii reiese clar faptul ca imobilul depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie nu are valoare economica, nu exista în fapt şi, de aceea, nici nu a fost evaluat ca atare de catre expert.

 În al treilea rând, instanţa reţine ca din concluziile raportului de expertiza tehnica topometrica efectuat în cauza reiese în mod clar faptul ca imobilul depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie nu are nicio valoare economica, fiind vorba în fapt la acest moment doar de o fundaţie turnata în vederea construcţiei acestuia, dupa cum s-a aratat mai sus.

 În al patrulea rând, instanţa stabileşte faptul ca P.F.A. Z. I. şi-a încetat activitatea la momentul decesului acestuia, respectiv la data de 19.02.2010. În aceste condiţii, instanţa reţine ca nu s-a facut dovada în prezenta cauza a continuarii efectelor contractului de finanţare nr. C.123070812400011/18.05.2009, în acest contract figurând ca parte contractanta P.F.A. Z. I., respectiv a îndeplinirii în continuare şi în prezent a obligaţiilor contractuale ale acestei parţi contractante, aceea de efectuare a plaţilor sau de îndeplinire a celorlalte obligaţii asumate prin semnatura.

 Referitor la cota de 1/2 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, instanţa reţine ca aceasta producţie nu mai exista în fapt la momentul efectuarii acestui partaj.

 Prin urmare, având în vedere inexistenţa materiala în prezent a acestui bun, instanţa urmeaza sa constate imposibilitatea împarţirii lui în natura prin atribuire directa, aflându-se, astfel, în situaţia stabilirii unui drept de creanţa în ceea ce priveşte partajarea acestuia.

 Valoarea totala a acestui bun supus expertizarii, recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, este de 12608,75 lei, respectiv 0,917 kg mere/pom x 625 pomi/ha x 22 ha livada x 1 leu/kg mere = 12608,75 lei total, valoare necontestata de niciuna dintre parţi, conform raportului de expertiza tehnica de evaluare agricola efectuat în cauza (filele nr. 496 şi 498 din dosar).

 Instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din 1/2 din acest bun, adica o cota finala de 3/8 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi deci în valoare de 4728,28 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din 1/2 din acest bun în calitate de moştenitoare plus o cota de 1/2 în calitate de proprietara a unui bun propriu, adica o cota finala de 5/8 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei Deleni judeţul Iaşi deci în valoare de 7880,47 lei.

 Cât priveşte plata acestui drept de creanţa, instanţa observa ca reclamanta-pârâta afirma ca pârâta-reclamanta şi-ar fi însuşit producţia aceasta de mere, în timp ce pârâta-reclamanta afirma ca reclamanta-pârâta şi-ar fi însuşit producţia aceasta de mere. Analizând întreg materialul probator administrat în cauza, instanţa constata ca niciuna dintre parţile din prezentul dosar nu şi-au însuşit aceasta producţie de mere, nefiind produsa nicio dovada clara în acest sens, singurul care a cules-o şi a valorificat-o neputând fi altcineva decât administratorul numit de instanţa special în acest sens, persoana care nu a fost parte în prezenta procedura judiciara.

 În acest sens, instanţa stabileşte ca toate obligaţiile juridice, în ambele sensuri, privind pe parţile din prezenta cauza, pe de o parte, şi administratorul plantaţiei pomicole, pe de alta parte, urmeaza a fi tranşate în cadrul unui dosar separat, în care toate acestea sa figureze ca parţi în cauza, dupa momentul când se va pune în executare prezenta sentinţa de partaj la momentul ramânerii ei definitive şi irevocabile şi pentru când va înceta mandatul acestuia de administrator al plantaţiei pomicole.

 Cât priveşte livada în suprafaţa de 1282 mp situata în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi, instanţa, având în vedere ca s-a atribuit în natură reclamantei-pârâte imobilul teren în suprafaţa de 2165 mp (2249 mp masuraţi) situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, observând ca acest bun se afla situat pe aceasta suprafaţa de teren, pentru a se realiza o împarţire în natura echitabila în prezenta cauza, va atribui în natură reclamantei-pârâte livada în suprafaţa de 1282 mp situata în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi, urmând ca aceasta sa fie obligata la plata unei sulte în cuantum de 820,59 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 În considerarea valorii sultei, instanţa a avut în vedere mai multe aspecte:

 Valoarea totala a acestui bun supus expertizarii, livada în suprafaţa de 1282 mp situata în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi, este de 3282,34 lei, respectiv 25603,25 lei/ ha livada x 0,1282 ha = 3282,34 lei livada, conform raporturilor de expertiza tehnice efectuate în cauza, valori baneşti care reies dupa cum urmeaza:

 Dupa cum s-a mai aratat şi mai sus, în stabilirea valorii finale a acestui bun supus partajarii, observând concluziile rapoartelor de expertiza efectuate în cauza, instanţa a avut în vedere faptul ca în prezentul dosar a rezultat un numar de 4 valori extrem de diferite ale plantaţiei pomicole, în urmatorul mod: 14371 lei/ha valoarea totala - 4095 lei/ha valoarea terenului = 10276 lei/ha livada x 0,1282 ha = 1317,38 lei total (filele nr. 299 şi 298 din dosar), 37800 lei/ha livada x 0,1282 ha = 4845,96 lei total (fila nr. 679 din dosar), 38714 lei/ha livada x 0,1282 ha = 4963,13 lei total (fila nr. 679 din dosar) şi 15623 lei/ha livada x 0,1282 ha = 2002,87 lei total (fila nr. 679 din dosar).

 Observând diferenţele mari dintre aceste valori calculate de experţi, precum şi faptul ca nici experţii tehnici nu au ajuns la o soluţie unitara decât tot prin efectuarea mediei, instanţa stabileşte, aşa cum a demonstrat şi mai sus, ca valoarea finala a plantaţiei pomicole de 1282 mp situata în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi nu poate fi stabilita decât ca medie generala între toate valorile mai sus aratate, rezultând aşadar o valoare reala şi finala a plantaţiei pomicole de 10276 lei/ha livada + 37800 lei/ha livada + 38714 lei/ha livada + 15623 lei/ha livada = 102413 lei / 4 = 25603,25 lei/ ha livada x 0,1282 ha = 3282,34 lei total, adica 1317,38 lei + 4845,96 lei + 4963,13 lei + 2002,87 lei = 13129,34 lei / 4 = 3282,34 lei total.

 Instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din acest bun deci în valoare de 2461,75 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din acest bun deci în valoare de 820,59 lei.

 Având în vedere ca bunul în acest caz a fost atribuit în natura exclusiv reclamantei-pârâte, instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta trebuie sa plateasca o sulta în cuantum de 820,59 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 În ceea ce priveşte suma de 67379,40 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa urmeaza sa atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 50534,55 lei din acest cont şi sa atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 16844,85 lei din acest cont.

 Având în vedere lotizarea de mai sus şi sumele de bani atribuite în natura parţilor, observând cota reclamantei-pârâte de 3/4 din acest cont deci în valoare de 50534,55 lei şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din acest cont deci în valoare de 16844,85 lei, instanţa constată că partajarea în acest caz s-a facut în loturi conform cotelor exacte ale parţilor din cauza; prin urmare, instanţa stabileşte ca nu este necesară calcularea sau plata vreunei sulte compensatorii pentru egalizarea situaţiei în acest caz.

 În ceea ce priveşte extragerea sumei de 10000 lei din acest cont de catre pârâta-reclamanta dupa moartea defunctului Z. I., având în vedere faptul ca aceasta suma de bani face parte din masa succesorala a defunctului în calitate de bun propriu al acestuia dupa cum s-a aratat mai sus, observând şi cota reclamantei-pârâte de 3/4 din aceasta suma extrasa deci în valoare de 7500 lei şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din aceasta suma extrasa deci în valoare de 2500 lei, instanţa va obliga pe pârâta-reclamanta sa plateasca reclamantei-pârâte suma de 7500 lei, reprezentând cota parte ce i s-ar fi cuvenit acesteia din urma din totalul acestei sume de bani extrase şi care a facut obiectul tranzacţiei din data de 20.02.2010 cu privire la acest cont bancar.

 Cât priveşte suma de 4076,97 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa urmeaza sa atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 3057,73 lei din acest cont şi sa atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 1019,24 lei din acest cont.

 Având în vedere lotizarea de mai sus şi sumele de bani atribuite în natura parţilor, observând cota reclamantei-pârâte de 3/4 din acest cont deci în valoare de 3057,73 lei şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din acest cont deci în valoare de 1019,24 lei, instanţa constată că partajarea în acest caz s-a facut în loturi conform cotelor exacte ale parţilor din cauza; prin urmare, instanţa stabileşte ca nu este necesară calcularea sau plata vreunei sulte compensatorii pentru egalizarea situaţiei în acest caz.

 Referitor la cota de 1/2 din suma de 7,99 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa urmeaza sa atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 3 lei din acest cont şi sa atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 4,99 lei din acest cont.

 În acest sens, instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din 1/2 din contul acesta, adica o cota finala de 3/8 din acest cont deci în valoare de 3 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din 1/2 din contul acesta în calitate de moştenitoare plus o cota de 1/2 în calitate de proprietara a contului acesta, adica o cota finala de 5/8 din acest cont deci în valoare de 4,99 lei.

 Având în vedere lotizarea de mai sus şi sumele de bani atribuite în natura parţilor, observând cota reclamantei-pârâte de 3/8 din acest cont deci în valoare de 3 lei şi cota pârâtei-reclamante de 5/8 din acest cont deci în valoare de 4,99 lei, instanţa constată că partajarea în acest caz s-a facut în loturi conform cotelor exacte ale parţilor din cauza; prin urmare, instanţa stabileşte ca nu este necesară calcularea sau plata vreunei sulte compensatorii pentru egalizarea situaţiei în acest caz.

 În ceea ce priveşte cota de 1/2 din suma de 1505,94 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, instanţa urmeaza sa atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 564,73 lei din acest cont şi sa atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 941,21 lei din acest cont.

 În acest sens, instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din 1/2 din contul acesta, adica o cota finala de 3/8 din acest cont deci în valoare de 564,73 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din 1/2 din contul acesta în calitate de moştenitoare plus o cota de 1/2 în calitate de proprietara a contului acesta, adica o cota finala de 5/8 din acest cont deci în valoare de 941,21 lei.

 Având în vedere lotizarea de mai sus şi sumele de bani atribuite în natura parţilor, observând cota reclamantei-pârâte de 3/8 din acest cont deci în valoare de 564,73 lei şi cota pârâtei-reclamante de 5/8 din acest cont deci în valoare de 941,21 lei, instanţa constată că partajarea în acest caz s-a facut în loturi conform cotelor exacte ale parţilor din cauza; prin urmare, instanţa stabileşte ca nu este necesară calcularea sau plata vreunei sulte compensatorii pentru egalizarea situaţiei în acest caz.

 Privitor la cota de 1/2 din suma de 3841,16 lei depusa la Moldova Credit Iaşi, instanţa urmeaza sa atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 1440,44 lei din acest cont şi sa atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 2400,72 lei din acest cont.

 În acest sens, instanţa stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din 1/2 din contul acesta, adica o cota finala de 3/8 din acest cont deci în valoare de 1440,44 lei, în timp ce pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din 1/2 din contul acesta în calitate de moştenitoare plus o cota de 1/2 în calitate de proprietara a contului acesta, adica o cota finala de 5/8 din acest cont deci în valoare de 2400,72 lei.

 Având în vedere lotizarea de mai sus şi sumele de bani atribuite în natura parţilor, observând cota reclamantei-pârâte de 3/8 din acest cont deci în valoare de 1440,44 lei şi cota pârâtei-reclamante de 5/8 din acest cont deci în valoare de 2400,72 lei, instanţa constată că partajarea în acest caz s-a facut în loturi conform cotelor exacte ale parţilor din cauza; prin urmare, instanţa stabileşte ca nu este necesară calcularea sau plata vreunei sulte compensatorii pentru egalizarea situaţiei în acest caz.

 Referitor la suma de 6084,63 lei depusa la Banca Comerciala Româna Iaşi, instanţa urmeaza sa atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 4563,48 lei din acest cont şi sa atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 1521,15 lei din acest cont.

 Având în vedere lotizarea de mai sus şi sumele de bani atribuite în natura parţilor, observând cota reclamantei-pârâte de 3/4 din acest cont deci în valoare de 4563,48 lei şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din acest cont deci în valoare de 1521,15 lei, instanţa constată că partajarea în acest caz s-a facut în loturi conform cotelor exacte ale parţilor din cauza; prin urmare, instanţa stabileşte ca nu este necesară calcularea sau plata vreunei sulte compensatorii pentru egalizarea situaţiei în acest caz.

 Având în vedere faptul ca averea defunctului este grevata de un pasiv succesoral de 7017 lei, respectiv 18 lei + 2521 lei + 4 lei + 39 lei + 172 lei + 3668 + 595 lei = 7017 lei total, reprezentând contravaloarea taxelor şi impozitelor neachitate, conform certificatului de atestare fiscala nr. 7108/01.09.2011, ataşat la dosarul cauzei (fila nr. 752 din dosar), instanţa urmeaza sa dispuna partajarea acestui pasiv conform cotelor parţilor mai sus aratate.

 În acest sens, instanţa, observând cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, va obliga pe reclamanta-pârâta sa suporte suma de 5262,75 lei din pasivul succesoral, reprezentând contravaloarea cotei sale, şi va obliga pe pârâta-reclamanta sa suporte suma de 1754,25 lei din acest pasiv succesoral, reprezentând contravaloarea cotei sale.

 Având în vedere soluţia dată cererii principale formulata de catre reclamanta-pârâta, precum şi soluţia dată cererii reconvenţionale formulata de catre pârâta-reclamanta, instanţa, văzând obiectul acţiunii - partaj succesoral - observând şi dispoziţiile art. 274 C.proc.civ., va compensa parţial cheltuielile de judecată efectuate de părţi în prezenta cauză, în cuantum total, potrivit chitanţelor doveditoare aflate la dosar, de 30320,60 lei, respectiv 10920 lei + 60 de bani + 9600 lei + 9800 lei = 30320,60 lei total, din care 10920 lei, respectiv 19 lei + 6600 lei + 12 lei + 270 lei + 2000 lei + 1000 lei + 1000 lei + 19 lei = 10920 lei total reprezentând taxa judiciara de timbru, 60 de bani, respectiv 30 de bani + 30 de bani = 60 de bani total reprezentând timbrul judiciar, 9600 lei, respectiv 3800 lei + 1800 lei + 1000 lei + 1000 lei + 1000 lei + 1000 lei = 9600 lei total reprezentând contravaloarea onorariilor aparatorilor aleşi şi 9800 lei, respectiv 500 lei + 350 lei + 500 lei + 1000 lei + 350 lei + 4100 lei + 500 lei + 500 lei + 500 lei + 500 lei + 500 lei + 500 lei = 9800 lei reprezentând contravaloarea expertizelor efectuate.

 Instanţa, analizând chitanţele, observă că reclamanta-pârâta a platit efectiv suma de 27801,30 lei, în timp ce pârâta-reclamanta a platit efectiv suma de 2519,30 lei.

 În acelaşi timp, raportat la cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, instanţa ajunge la concluzia ca din totalul cheltuielilor de judecata de 30320,60 lei reclamanta-pârâta trebuia sa suporte suma de 22740,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, în timp ce pârâta-reclamanta trebuia sa suporte suma de 7580,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

 Prin urmare, având în vedere cheltuielile deja efectuate de ambele parţi din prezenta cauza, instanţa va compensa parţial cheltuielile efectuate de părţi în prezentul dosar şi va dispune ca pârâta-reclamanta să plătească reclamantei-pârâte suma de 5060,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând partea ei ramasa de platit din totalul cheltuielilor de judecata efectuate în prezenta cauză.

 Tot în legatura cu taxa judiciara de timbru, instanţa observa ca taxa de timbru calculata pentru soluţionarea cererii principale pusa în sarcina reclamantei-pârâte a fost de 41640,36 lei şi 5 lei timbrul judiciar, conform încheierilor instanţei din data de 09.06.2011, 01.09.2011 şi 13.10.2011. Instanţa observa ca reclamanta-pârâta a achitat o parte din aceasta taxa, pentru o parte a beneficiat de ajutor public judiciar iar plata restului acestei taxe de timbru de 23560,36 lei a fost eşalonata pentru aceasta prin plata a câte 1000 de lei pe luna pâna la achitarea integrala a întregii taxe, conform încheierii instanţei din data de 01.09.2011.

 În acest sens, instanţa observa ca pâna la finalul cercetarii judecatoreşti, reclamanta-pârâta a mai achitat 2 rate lunare de câte 1000 lei fiecare, astfel ca la acest moment, al pronunţarii dosarului, a mai ramas un rest de taxa de timbru neachitat de 21560,36 lei, rest care va trebui achitat de ambele parţi prin plata eşalonata a câte 1000 de lei pe luna pâna la achitarea integrala a întregii taxe de timbru, conform încheierii instanţei din data de 01.09.2011.

 Având în vedere soluţia de compensare parţiala a cheltuielilor de judecata din prezenta cauza mai sus motivata, în acest moment instanţa stabileşte ca ambele parţi din prezentul dosar, raportat la cotele lor parţi din masa succesorala, trebuie sa asigure plata acestei taxe de timbru pâna la achitarea integrala a sumei respective şi dupa ramânerea în pronunţare a dosarului nr. 512/239/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Hârlau.

 În ceea ce priveşte rata lunara de 1000 de lei cu titlu de taxa judiciara de timbru, având în vedere eşalonarea acesteia, raportat la cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, instanţa urmeaza sa oblige pe reclamanta-pârâta sa achite lunar statului suma de 750 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru pentru soluţionarea dosarului nr. 512/239/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Hârlau pâna la achitarea întregului debit de 21560,36 lei în prezent, în timp ce pârâta-reclamanta va fi obligata sa achite lunar statului suma de 250 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru pentru soluţionarea dosarului nr. 512/239/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Hârlau pâna la achitarea întregului debit de 21560,36 lei în prezent.

 O copie de pe prezenta sentinţa va fi comunicata şi Primariei Oraşului Hârlau şi la Finanţele Publice Hârlau pentru darea în debit a parţilor şi aducerea la îndeplinire a acestor obligaţii mai sus descrise ale ambelor parţi din prezenta cauza, conform dispoziţiilor legale.

 În legatura cu ajutorul public judiciar de care au beneficiat ambele parţi din prezenta cauza, instanţa reţine în fapt şi în drept urmatoarele:

 Reclamanta-pârâta a beneficiat în prezenta cauza de ajutor public judiciar în cuantum total de 8040 lei, pentru soluţionarea cererii sale, conform încheierii instanţei din data de 16.06.2011.

 Pârâta-reclamanta a beneficiat în prezenta cauza de ajutor public judiciar în cuantum total de 8040 lei, pentru soluţionarea cererii sale, conform încheierii instanţei din data de 09.06.2011.

 Având în vedere dispoziţiile art. 502 din O.U.G. nr. 51/2008, aşa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 193/2008, instanţa reţine ca, în cazul în care beneficiarul ajutorului public judiciar dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţa a caror valoare, respectiv cuantum, depaşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public judiciar acordat, acesta va fi obligat sa restituie statului ajutorul public judiciar de care a beneficiat.

 În aceasta ordine de idei, instanţa reţine ca ambele parţi din prezenta cauza, atât reclamanta-pârâta cât şi pârâta-reclamanta, au dobândit prin prezenta sentinţa bunuri a caror valoare a depaşit de 10 ori cuantumul ajutorului public judiciar acordat acestora, în cuantum de câte 8040 lei pentru fiecare; astfel ca devin aplicabile, în prezenta speţa, dispoziţiile art. 502 din O.U.G. nr. 51/2008, aşa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 193/2008, dupa cum s-a aratat mai sus.

 De aceea, în baza art. 502 din O.U.G. nr. 51/2008, aşa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 193/2008, instanţa va obliga pe reclamanta-pârâta sa restituie statului suma de 8040 lei, reprezentând ajutorul public judiciar primit de catre aceasta pentru soluţionarea cererii sale principale.

 Totodata, în baza art. 502 din O.U.G. nr. 51/2008, aşa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 193/2008, instanţa va obliga pe pârâta-reclamanta sa restituie statului suma de 8040 lei, reprezentând ajutorul public judiciar primit de catre aceasta pentru soluţionarea cererii sale reconvenţionale.

 O copie de pe prezenta sentinţa va fi comunicata şi Primariei Oraşului Hârlau şi la Finanţele Publice Hârlau pentru darea în debit a parţilor şi aducerea la îndeplinire a acestor obligaţii mai sus descrise ale ambelor parţi din prezenta cauza, conform dispoziţiilor legale.

 Având în vedere faptul că nu au fost achitate diferenţele de 881 lei, 2300 lei, 1100 lei, 1065 lei şi 1110 lei, în plus faţă de onorariile provizorii stabilite de instanţă pentru mai mulţi dintre experţii numiţi în cauza, respectiv A. C., V. C., R. M., M. V. şi Ş. D.P., instanţa reţine în fapt şi în drept urmatoarele:

 Având în vedere soluţia de compensare parţiala a cheltuielilor de judecata din prezenta cauza mai sus motivata, instanţa stabileşte ca ambele parţi din prezentul dosar, raportat la cotele lor parţi din masa succesorala, trebuie sa asigure plata acestor diferenţe de onorariu expert.

 În concluzie, raportat la cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, instanţa urmeaza sa oblige pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 660,75 lei în contul expertului A. C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert, în timp ce pârâta-reclamanta va fi obligata sa achite suma de 220,25 lei în contul expertului A. C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Totodata, raportat la cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, instanţa urmeaza sa oblige pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 1725 lei în contul expertului V. C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert, în timp ce pârâta-reclamanta va fi obligata sa achite suma de 575 lei în contul expertului V. C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Raportat la cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, instanţa urmeaza sa oblige pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 825 lei în contul expertului R. M., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert, în timp ce pârâta-reclamanta va fi obligata sa achite suma de 275 lei în contul expertului R. M., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Tot raportat la cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, instanţa urmeaza sa oblige pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 798,75 lei în contul expertului M. V., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert, în timp ce pârâta-reclamanta va fi obligata sa achite suma de 266,25 lei în contul expertului M. V., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 În sfârşit, raportat la cota reclamantei-pârâte de 3/4 din masa succesorala şi cota pârâtei-reclamante de 1/4 din masa succesorala, instanţa urmeaza sa oblige pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 832,50 lei în contul expertului Ş. D.P., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert, în timp ce pârâta-reclamanta va fi obligata sa achite suma de 277,50 lei în contul expertului Ş. D. P., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Câte un exemplar de pe această hotărâre va fi comunicat şi fiecăruia dintre experţii arătaţi mai sus, respectiv A. C., V. C., R. M., M. V. şi Ş. D.P..

 PENTRU ACESTE MOTIVE,

 ÎN NUMELE LEGII,

 HOTĂRĂŞTE:

 Admite în parte cererea principala formulata de reclamanta-pârâta D. I.,domiciliată în mun., în contradictoriu cu pârâta-reclamanta Z. M.domiciliată în comuna D., aşa cum a fost ea precizata.

 Anuleaza în parte cererea reconvenţionala formulata de catre pârâta-reclamanta în contradictoriu cu reclamanta-pârâta, aşa cum a fost ea precizata, ca insuficient timbrată.

 Analizând cererea reconvenţionala în limita timbrajului parţial, admite în parte cererea reconvenţionala formulata de pârâta-reclamanta în contradictoriu cu reclamanta-pârâta, aşa cum a fost ea precizata.

 Constata că pârâta-reclamanta şi defunctul, în calitate de soţi, au avut o contribuţie egală de 50% în dobândirea bunurilor comune în timpul căsătoriei.

 Constata ca toate bunurile dobândite sau edificate de defunct înainte de încheierea casatoriei cu pârâta-reclamanta, deci anterior datei de 25.04.2005, sunt bunuri proprii ale defunctului.

 Stabileşte ca masa succesorală rămasă de pe urma defunctului Z. I. decedat la data de ......, se compune dintr-un imobil casa de locuit şi anexe gospodareşti situate în satul M. comuna D. judeţul Iaşi, un imobil teren în suprafaţa de 2165 mp (2249 mp masuraţi) situat în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit, un autoturism Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ........, un imobil teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, cota de 1/2 din plantaţia pomicola de 20,04 ha şi împrejmuirea plantaţiei pomicole toate realizate pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, cota de 1/2 din cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, chioşc tabla din anul 1985 situat în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, rezervoare PAS din anul 1975 situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei, utilaje agricole respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, vibrocultor Dolmec cu tavalug şi remorca de transport ZAM 25; un imobil depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie, cota de 1/2 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, o livada în suprafaţa de 1282 mp situata în intravilanul satului M. comuna D. judeţul Iaşi, suma de 67379,40 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, suma de 4076,97 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 7,99 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 1505,94 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, cota de 1/2 din suma de 3841,16 lei depusa la Moldova Credit Iaşi şi suma de 6084,63 lei depusa la Banca Comerciala Româna Iaşi.

 Reţine ca averea defunctului este grevata de un pasiv succesoral de 7017 lei, reprezentând contravaloarea taxelor şi impozitelor neachitate.

 Respinge, ca neîntemeiata, solicitarea reclamantei-pârâte de partajare a pasivului succesiunii în cuantum de 34066,28 lei, reprezentând cheltuielile facute de catre administratorul sechestru în perioada iunie 2010 - august 2011.

 Respinge, ca neîntemeiata, solicitarea reclamantei-pârâte de reţinere a sumei de 143781 lei în lotul pârâtei-reclamante.

 Stabileşte ca moştenitori cu vocaţie succesorală sunt părţile din prezenta cauză, respectiv reclamanta-pârâta D. I. în calitate de fiica cu o cota de 3/4 din masa succesorala şi pârâta-reclamanta Z. M. în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de 1/4 din masa succesorală.

 În ceea ce priveşte partajarea şi ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului Z. I., decedat la data de ......, dispune în sensul ieşirii din indiviziune a părţilor din prezenta cauză şi partajarea averii succesorale mai sus descrise în următorul mod:

 Atribuie în natură reclamantei-pârâte imobilul casa de locuit şi anexe gospodareşti situate în satul M., comuna D., judeţul Iaşi.

 Obliga pe reclamanta-pârâta la plata unei sulte în cuantum de 111723,75 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 Admite în parte pretenţiile pârâtei-reclamante referitoare la constatarea unui drept de creanţa.

 Constata existenţa unui drept de creanţa de 6492,50 lei în favoarea pârâtei-reclamante, respectiv 2553 lei gard din fier forjat autentic + 2260 lei schimbari uşi exterioare + 546 lei edificare de trotuare + 1133,50 lei uşi şi geamuri termopan la anexele gospodareşti = 6492,50 lei total, reprezentând jumatate din valoarea totala a îmbunataţirilor dovedite.

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa plateasca pârâtei-reclamante suma de 6492,50 lei, cu titlu de drept de creanţa, reprezentând jumatate din valoarea totala a acestor îmbunataţiri.

 Respinge, ca neîntemeiate, pretenţiile pârâtei-reclamante referitoare la constatarea unui drept de creanţa cu privire la mobila din casa, gardul din plasa de sârma, gardul din scândura, placarea zidurilor cu piatra, gresia şi faianţa din ambele bai, ambele bucatarii şi la subsol, zugravirea întregului imobil, montarea de parchet în întregul imobil, centrala termica pe lemne, geamurile termopan, pavajul exterior, schimbarea în întregime a instalaţiei sanitare, schimbarea dotarilor din bai, modificarea pereţilor iniţiali, igienizarea imobilului, adâncirea subsolului şi modificarea configuraţiei unor pereţi interiori.

 Atribuie în natură reclamantei-pârâte imobilul teren în suprafaţa de 2165 mp (2249 mp masuraţi) situat în intravilanul satului M., comuna D. judeţul Iaşi în jurul imobilului casa de locuit.

 Obliga pe reclamanta-pârâta la plata unei sulte în cuantum de 4286,75 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 Atribuie în natură pârâtei-reclamante autoturismul Nissan Terrano II cu numar de înmatriculare ........

 Obliga pe pârâta-reclamanta la plata unei sulte în cuantum de 27118,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 În ceea ce priveşte imobilul teren în suprafaţa de 22 ha situat în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi, dispune în sensul ieşirii din indiviziune a părţilor din prezenta cauză conform celor arătate în cuprinsul raportului de expertiza tehnica topometrica efectuat în cauza şi a schiţelor aferente în varianta întâi, raport şi schiţe care fac parte integrantă din prezenta hotărâre (filele nr. 308-317 din dosar), prin atribuirea în natură fiecăreia dintre părţi a loturilor descrise şi evaluate în lucrarea mai sus arătata în varianta întâi, pentru fiecare parte din prezenta cauză în următorul mod:

 Atribuie în natură reclamantei-pârâte lotul nr. 2 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur B, 8, 9, 10, 11, 12 A şi B, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 Atribuie în natură pârâtei-reclamante lotul nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 Obliga pe pârâta-reclamanta la plata unei sulte în cuantum de 22522,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 Atribuie în natura reclamantei-pârâte plantaţia pomicola şi împrejmuirea plantaţiei pomicole corespunzatoare lotului nr. 2 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur B, 8, 9, 10, 11, 12 A şi B, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 Atribuie în natura pârâtei-reclamante plantaţia pomicola şi împrejmuirea plantaţiei pomicole corespunzatoare lotului nr. 1 din varianta întâi, lot format din suprafaţa de teren de 110011 mp între punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, B, A, 13, 14, 15 şi 1, conform lotizarii în varianta întâi şi a schiţei planşa nr. 2 din raportul de expertiza tehnica topometrica (fila nr. 315 din dosar), raport de expertiza şi schiţe care fac parte integranta din prezenta hotarâre.

 Obliga pe reclamanta-pârâta la plata unei sulte în cuantum de 71450,74 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 Atribuie în natură pârâtei-reclamante cabana compusa din 3 camere, anexa paznic, magazie utilaje, şopron utilaje, grup sanitar, chioşc/foişor şi beci toate situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei.

 Obliga pe pârâta-reclamanta la plata unei sulte în cuantum de 18571,88 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 Atribuie în natură pârâtei-reclamante chioşcul de tabla din anul 1985 situat în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei.

 Obliga pe pârâta-reclamanta la plata unei sulte în cuantum de 342 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 Atribuie în natură pârâtei-reclamante rezervoarele PAS din anul 1975 situate în comuna D. judeţul Iaşi la marginea plantaţiei.

 Obliga pe pârâta-reclamanta la plata unei sulte în cuantum de 1813,50 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 Atribuie în natura pârâtei-reclamante toate utilajele agricole respectiv: tractor Goldoni Star 3070 SE cu cabina, echipament cu palpator prevazut cu plug cu 3 discuri şi perie praşitoare Velox 2, echipament de defrişat şi tocat craci TRC 225, echipament de stropire atomizor ATMP 1500, vibrocultor Dolmec cu tavalug şi remorca de transport ZAM 25.

 Obliga pe pârâta-reclamanta la plata unei sulte în cuantum de 92062,68 lei în favoarea reclamantei-pârâte pentru egalizarea situaţiei.

 Atribuie în natură pârâtei-reclamante imobilul depozit de fructe cu temperatura controlata de 400-600 tone aflat în faza de construcţie.

 Constata ca valoarea recoltei pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi este de 12608,75 lei.

 Stabileşte ca reclamanta-pârâta are o cota de 3/4 din 1/2 din acest bun, adica o cota finala de 3/8 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi deci în valoare de 4728,28 lei.

 Stabileşte ca pârâta-reclamanta are o cota de 1/4 din 1/2 din acest bun în calitate de moştenitoare plus o cota de 1/2 în calitate de proprietara a unui bun propriu, adica o cota finala de 5/8 din recolta pe anul 2010 a plantaţiei de pomi fructiferi realizata pe suprafaţa de 22 ha teren situata în extravilanul comunei D. judeţul Iaşi deci în valoare de 7880,47 lei.

 Atribuie în natură reclamantei-pârâte livada în suprafaţa de 1282 mp situata în intravilanul satului M., comuna D. judeţul Iaşi.

 Obliga pe reclamanta-pârâta la plata unei sulte în cuantum de 820,59 lei în favoarea pârâtei-reclamante pentru egalizarea situaţiei.

 În ceea ce priveşte suma de 67379,40 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 50534,55 lei din acest cont şi atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 16844,85 lei din acest cont.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa plateasca reclamantei-pârâte suma de 7500 lei, reprezentând cota parte ce i s-ar fi cuvenit acesteia din urma din totalul sumei de bani de 10000 lei care a facut obiectul tranzacţiei din data de 20.02.2010 cu privire la acest cont bancar.

 Cât priveşte suma de 4076,97 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 3057,73 lei din acest cont şi atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 1019,24 lei din acest cont.

 Referitor la suma de 7,99 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 3 lei din acest cont şi atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 4,99 lei din acest cont.

 În ceea ce priveşte suma de 1505,94 lei depusa la Banca Transilvania sucursala Iaşi, atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 564,73 lei din acest cont şi atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 941,21 lei din acest cont.

 Privitor la suma de 3841,16 lei depusa la Moldova Credit Iaşi, atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 1440,44 lei din acest cont şi atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 2400,72 lei din acest cont.

 Referitor la suma de 6084,63 lei depusa la Banca Comerciala Româna Iaşi, atribuie în natura reclamantei-pârâte suma de 4563,48 lei din acest cont şi atribuie în natura pârâtei-reclamante suma de 1521,15 lei din acest cont.

 Dispune partajarea pasivului succesoral de 7017 lei în modul urmator:

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa suporte suma de 5262,75 lei din pasivul succesoral, reprezentând contravaloarea cotei sale.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa suporte suma de 1754,25 lei din acest pasiv succesoral, reprezentând contravaloarea cotei sale.

 În baza art. 274 C.proc.civ., compenseaza parţial cheltuielile de judecată efectuate de părţi în prezenta cauză în cuantum total de 30320,60 lei şi obliga pe pârâta-reclamanta să plătească reclamantei-pârâte suma de 5060,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând partea ei ramasa de platit din totalul cheltuielilor de judecata efectuate în prezenta cauză.

 Constata ca a mai ramas un rest de taxa de timbru neachitat de 21560,36 lei, rest care va trebui achitat de ambele parţi prin plata eşalonata a câte 1000 de lei pe luna pâna la achitarea integrala a întregii taxe de timbru, conform încheierii instanţei din data de 01.09.2011.

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa achite lunar statului suma de 750 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru pentru soluţionarea dosarului nr. 512/239/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Hârlau pâna la achitarea întregului debit de 21560,36 lei în prezent.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa achite lunar statului suma de 250 lei cu titlu de taxa judiciara de timbru pentru soluţionarea dosarului nr. 512/239/2010 aflat pe rolul Judecatoriei Hârlau pâna la achitarea întregului debit de 21560,36 lei în prezent.

 O copie de pe prezenta sentinţa va fi comunicata şi Primariei Oraşului Hârlau şi la Finanţele Publice Hârlau pentru darea în debit a parţilor şi aducerea la îndeplinire a acestor obligaţii mai sus descrise ale ambelor parţi din prezenta cauza, conform dispoziţiilor legale.

 Constata ca reclamanta-pârâta a beneficiat în prezenta cauza de ajutor public judiciar în cuantum total de 8040 lei, pentru soluţionarea cererii sale principale, conform încheierii instanţei din data de 16.06.2011.

 În baza art. 502 din O.U.G. nr. 51/2008, aşa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 193/2008, obliga pe reclamanta-pârâta sa restituie statului suma de 8040 lei, reprezentând ajutorul public judiciar primit de catre aceasta pentru soluţionarea cererii sale principale.

 Constata ca pârâta-reclamanta a beneficiat în prezenta cauza de ajutor public judiciar în cuantum total de 8040 lei, pentru soluţionarea cererii sale reconvenţionale, conform încheierii instanţei din data de 09.06.2011.

 În baza art. 502 din O.U.G. nr. 51/2008, aşa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 193/2008, obliga pe pârâta-reclamanta sa restituie statului suma de 8040 lei, reprezentând ajutorul public judiciar primit de catre aceasta pentru soluţionarea cererii sale reconvenţionale.

 O copie de pe prezenta sentinţa va fi comunicata şi Primariei Oraşului Hârlau şi la Finanţele Publice Hârlau pentru darea în debit a parţilor şi aducerea la îndeplinire a acestor obligaţii mai sus descrise ale ambelor parţi din prezenta cauza, conform dispoziţiilor legale.

 Având în vedere faptul că nu au fost achitate diferenţele de 881 lei, 2300 lei, 1100 lei, 1065 lei şi 1110 lei, în plus faţă de onorariile provizorii stabilite de instanţă pentru mai mulţi dintre experţii numiţi în cauza, respectiv A. C., V. C., R. M., M. V. şi Ş. D.P., instanţa dispune în modul urmator:

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 660,75 lei în contul expertului A.C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa achite suma de 220,25 lei în contul expertului A. C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 1725 lei în contul expertului V. C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa achite suma de 575 lei în contul expertului V. C., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 825 lei în contul expertului R. M., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa achite suma de 275 lei în contul expertului R. M., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 798,75 lei în contul expertului M. V., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa achite suma de 266,25 lei în contul expertului M. V., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe reclamanta-pârâta sa achite suma de 832,50 lei în contul expertului Ş.D.P., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Obliga pe pârâta-reclamanta sa achite suma de 277,50 lei în contul expertului Ş. D.P., suma achitata cu titlu de diferenţa de onorariu expert.

 Câte un exemplar de pe această hotărâre va fi comunicat şi fiecăruia dintre experţii arătaţi mai sus, respectiv A. C., V. C., R. M., M. V. şi Ş. D.P.

 Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

 Pronunţată în şedinţă publică, azi, 17.11.2011.

 PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare