Constată că , prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 20.03.2013 , creditoarea S.C. R. S.A. , cu sediul în M. , str. G. , nr..- , jud. S. , a solicitat , în contradictoriu cu debitoarea S.C. C. C. S.R.L. , cu sediul în B. , str. P. , nr. - , jud. I. , înfiinţarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile aparţinând debitoarei , aflate în incinta sediului creditoarei din M. , str. G. , nr.- , jud. S. , până la concurenţa sumei de 89.806,73 lei , compusă din creanţa propriu-zisă de 89.767,58 lei la care se adaugă suma de 39,15 lei , reprezentând cheltuieli de judecată la care a fost obligată debitoarea faţă de creditoare prin sentinţa civilă nr. -/8.03.2013 a Judecătoriei Mediaş , precum şi obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată .
În motivarea cererii se susţine că debitoarea datorează creditoarei suma de 89.767,58 lei , cu titlu de chirie restantă pentru un spaţiu pe care l-a închiriat acesteia , situat în incinta sediului creditoarei din M. , str. G. , nr.- , jud. S. , conform sentinţei civile nr. -/8.03.2013 a Judecătoriei Mediaş ; bunurile asupra cărora se solicită instituirea sechestrului sunt individualizate în cuprinsul cererii , şi sunt situate în spaţiul care a făcut obiectul contractului de închiriere , în incinta sediului creditoarei din M. , str. G. , nr. -, jud. S. .
În drept sunt invocate prevederile art. 951 şi urm. din Noul Cod de procedură civilă .
Analizând actele şi lucrările dosarului , instanţa a reţinut următoarele :
Prin sentinţa civilă nr. -/8.03.2013 pronunţată în dosarul -/257/2013 al Judecătoriei Mediaş ( copia dispozitivului – la dosar fila 5 ) s-a admis cererea de emitere a unei ordonanţe de plată formulată de creditoare împotriva debitoarei pentru suma de 89.767,58 lei , reprezentând contravaloarea chiriei restante , şi a fost obligată debitoarea să plătească creditoarei cheltuieli de judecată în cuantum de 39,15 lei .
Sentinţa mai sus menţionată nu este irevocabilă , nefiind încă redactată şi comunicată părţilor , în condiţiile în care , potrivit art. 13 alin.1 din O.U.G.119/2007 , debitoarea poate formula cerere în anulare în termen de10 zile de la comunicarea ordonanţei de plată .
Aşadar , nu suntem în ipoteza existenţei unui titlu executoriu .
Creditoarea a depus , însă , la dosar un număr de 14 facturi fiscale , emise în perioada august 2011 – decembrie 2011 , facturi care sunt acceptate în mod expres prin semnarea acestora , ceea ce face ca , în lumina dispoziţiilor art. 46 C.com. , să fie dovedită obligaţia de plată a contravalorii chiriei , pentru încasarea căreia au fost emise facturile fiscale respective .
Se reţine , aşadar , având în vedere facturile emise pentru încasarea chiriei restante în valoare totală de 89.767,58 lei , că societatea creditoare deţine împotriva debitoarei o creanţă în cuantum de 89.767,58 lei , creanţă care este constatată în scris şi este exigibilă .
Potrivit dispoziţiilor art. 952 C.proc.civ. , creditorul care nu are titlu executoriu , dar a cărui creanţă este constatată în scris şi este exigibilă , poate solicita înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorului , dacă dovedeşte că a intentat cerere de chemare în judecată .”
În speţă , sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru înfiinţarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile ale debitoarei , astfel cum s-a argumentat în cele ce preced , şi având în vedere împrejurarea că cererea de emitere a unei ordonanţe de plată formulată de creditoare împotriva debitoarei pentru a obţine împotriva acesteia un titlu executoriu pentru recuperarea creanţei de 89.767,58 lei , a fost soluţionată de Judecătoria Mediaş , dar nu este irevocabilă .
Cererea este întemeiată , însă , numai pentru creanţa în cuantum de 89.767,58 lei , pentru care creditoarea a dovedit existenţa unei creanţe exigibile constatate în scris . În schimb , pentru suma de 39,15 lei , care reprezintă cheltuielile de judecată la care a fost obligată debitoarea faţă de creditoare prin sentinţa civilă nr. 562/8.03.2013 , nu este îndeplinită condiţia existenţei unei creanţe exigibile , având în vedere faptul că obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată devine scadentă numai în momentul rămânerii irevocabile a sentinţei prin care au fost prevăzute .
Bunurile asupra cărora se solicită înfiinţarea sechestrului asigurător au fost individualizate în cuprinsul cererii deduse judecăţii , creditoarea susţinând că acestea se află în spaţiul care a făcut obiectul contractului de închiriere , în incinta sediului creditoarei din M. , str. G. , nr. - , jud. S. .
Pentru considerentele expuse , va fi admisă în parte cererea creditoarei , în sensul că se va dispune înfiinţarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile aparţinând debitoarei , aflate în incinta sediului creditoarei din M. , str. G. , nr. -, jud. S. , până la concurenţa sumei de 89.767,58 lei , cererea privind suma de 39,15 lei urmând a fi respinsă .
În acord cu prevederile art.952 alin.1 şi 953 alin.2 C.proc.civ. , creditoarea va fi obligată la plata unei cauţiuni în cuantum de 10.000 lei , în condiţiile prevăzute de art. 1.056 alin.2 C.proc.civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 1.061 alin.3 şi 4 , cauţiunea se va depune de către creditoare în numerar , până la data de 3.04.2013 , termen fixat în acest sens ; nedepunerea cauţiunii în termenul menţionat atrage desfiinţarea de drept a măsurii sechestrului asigurător .
În temeiul art. 453 alin.1 C.proc.civ. , debitoarea va fi obligată să plătească creditoarei cheltuieli de judecată în cuantum de 10,3 lei ; nu s-au acordat doar parţial cheltuielile de judecată , astfel cum prevede alineatul 2 al aceluiaşi text de lege , întrucât acestea constau în contravaloarea taxelor judiciare percepute , al căror cuantum nu este influenţat de valoarea creanţei .
Corespunzător prevederilor art. 953 alin.3 C.proc.civ. , încheierea prin care se soluţionează cererea de sechestru se va comunica de îndată creditoarei , de către instanţă , iar debitoarei de către executorul judecătoresc , odată cu luarea măsurii .
Curtea de Apel Timișoara
Cerere de rejudecare a cauzei penale formulată de condamnat. Scopul exercitării dreptului la rejudecare. Condiţiile de admisibilitate ale cererii. Condamnat judecat în lipsă, care a cunoscut că este acuzat într-un proces penal
Curtea de Apel Iași
Recurs. Daune morale acordate părţii vătămate constituită parte civilă în condiţiile săvârşirii infracţiunii de ultraj. Examinarea criticii prin prisma dispoziţiilor art. 385 ind. 9, art. 18 ind. 1 din Codul de procedură penală anterior abrogării pri...
Curtea de Apel Târgu Mureș
Codul de procedură civilă. Consecinţa nepronunţării instanţei cu privire la acţiunea precizată în termen procedural
Curtea de Apel Craiova
Procedură civilă. Căi de atac. Principiul legalităţii căii de atac. Repunere în termenul de declarare a apelului.
Tribunalul Maramureș
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că în unele cauze complexe autorităţile naţionale competente sunt îndreptăţite să creadă că menţinerea unui suspect în detenţie este necesară pentru ca acesta să nu perturbe desfăşurarea anchetei, cel puţ...