Abandon de familie

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal din data de 19.12.2012 înregistrat pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr…./207/2012 a fost trimisă în judecată în stare de libertate inc. D.B.M, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abandon de familie, prev. şi ped. de art.305 alin.1 lit.c C. penal.

S-a reţinut în actul de sesizare al instanţei de judecată, că inculpata a fost  obligată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă la plata  pensiei de întreţinere în cuantum de 300 lei lunar (câte 100 lei lunar pentru fiecare)  în favoarea minorilor B.M.F., născut în data de ….1995, B.I.M. născut în data de ….1999 şi B.N.V. născut în data de ….2004,  însă pe perioada februarie 2011 – decembrie 2012 nu a înţeles să-şi îndeplinească această obligaţie legală, fiind de rea credinţă.

Audiată în instanţă, partea vătămată înţelege să-şi menţină plângerea formulată împotriva inculpatei, precizând că,  suma restantă datorată de inculpată cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorilor, calculată din luna februarie 2011 până în luna decembrie 2012 este de 6350 lei. Recunoaşte că inculpata a achitat suma de 250 lei reprezentând contribuţie la  întreţinerea minorilor, iar în situaţia în care îşi va îndeplini obligaţia asumată de plată a sumei restante, înţelege să-şi retragă plângerea penală formulată împotriva acesteia.

Interogată în cursul cercetării judecătoreşti, inculpata recunoaşte  neplata  pensiei de întreţinere  la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească pe perioada mai sus indicată, motivând  că nu are posibilităţi financiare, nefiind angajată în muncă.

Totodată, inculpata susţine că, din actuala căsătorie au rezultat doi copii minori, unul în vârstă de 1 an şi 3 luni, iar celălalt este nou născut de o lună, aflându-se în imposibilitatea desfăşurării unor activităţi producătoare de venituri.

În schimb, inculpata se obligă să achite suma restantă în scurt timp din veniturile pe care soţul său urmează să le câştige, acordându-se în acest sens mai multe termene de judecată la cererea acesteia, încercând să facă demersuri în scopul procurării  unor sume de bani, pentru a se elibera de obligaţia stabilită prin hotărârea judecătorească .

Inculpata îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale, solicitând ca judecarea ei să se facă în baza materialului probator existent la dosar pentru a uza de dispoz. art.320/1 alin.7 C.p.p., respectiv reducerea cu 1/3 a limitei de pedeapsă la care urmează a fi condamnată.

Situaţia de fapt reţinută în faza de urmărire penală  rezultă din  următoarele probe: declaraţia părţii vătămate B.M., adresa nr.1054/17.09.2012 emisă de primăria oraşului Drăgăneşti Olt, sentinţa civilă nr.958 din 14.03.2011  pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr…./207/2010, adresa emisă de Finanţele Publice Caracal (fila 17 dosar), adresa nr.232 emisă în data de 25.09.2012 de AJOFM Olt, declaraţiile martorilor D.I., B.V., C.D.şi P.N., copiile certificatelor de naştere ale minorilor, care se coroborează cu recunoaşterea săvârşirii faptei penale de către inculpată.

Examinând întregul material probator, instanţa a reţinut următoarele:

Partea  vătămată B.M. a fost căsătorit cu inculpata B.M.din data de 25.02.1999 până în  data de 14.03.2011, când s-a pronunţat sentinţa civilă nr.958/2011 de Judecătoria Caracal, prin care s-a declarat desfăcută căsătoria încheiată între părţi, prin acordul ambilor soţi. 

Din relaţiile de căsătorie au rezultat minorii B.M.F., născut în data de ...1995, B.I.M. născut în data de ...1999 şi B.N.V. născut în data de ...2004, care au fost încredinţaţi spre creştere şi educare tatălui potrivit învoielii părinţilor, cu obligarea mamei la plata sumei de 300 lei lunar (câte 100 lei lunar pentru fiecare), în favoarea minorilor, cu titlu de pensie de întreţinere începând cu data de 28.12.2010 până la  împlinirea vârstei majore.

S-a demonstrat că până în luna februarie 2011, inculpata şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa, prin hotărârea judecătorească mai sus menţionată, însă din acel moment până în prezent  s-a aflat în imposibilitatea continuării efectuării plăţii pensiei de întreţinere , deoarece a lucrat sporadic, realizând venituri insuficiente pentru  a-şi aduce contribuţia la întreţinerea celor trei copii rezultaţi din căsătoria anterioară.

În plus, inculpata a dovedit cu înscrisurile existente la dosar că din actuala căsătorie au rezultat încă doi copii minori în vârstă de 1 an şi 3 luni şi respectiv o lună, aflaţi în întreţinerea sa şi a soţului său care nu are un loc de muncă pentru acoperirea tuturor nevoilor zilnice.

Având în vedere faptul că pensia de întreţinere aparţine minorilor şi nu persoanei căreia au fost încredinţaţi spre creştere şi educare şi că obligaţia de întreţinere incumbă ambilor părinţi independent de situaţia materială a acestora dar şi de relaţiile existente  între părinţi, ei sunt obligaţi să acorde întreţinere copiilor pe toată perioada minorităţii dar şi după

împlinirea vârstei majore  dacă se află în continuarea studiilor până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, potrivit dispoz. art.529 din N.C: Civil.

În drept, fapta săvârşită de inculpată întruneşte elementele  constitutive ale infracţiunii de abandon de familie incriminată de art.305 alin.1 lit.c C. penal,  constând în neplata cu rea credinţă timp de 2 luni a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească.

Existând temeiul răspunderii penale a inculpatei, instanţa urmează ca la stabilirea şi aplicarea pedepsei să se aibă în vedere dispoziţiile părţii generale din Codul Penal, limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a aceluiaşi cod, circumstanţele personale  ale inculpatei  care pe tot parcursul cercetării penale a manifestat sinceritate, recunoscând şi regretând fapta comisă, ţinând seama totodată şi de  lipsa antecedentelor penale, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar, este o persoană tânără, în vârstă de 35 de ani.

În raport de aceste criterii, ţinând seama şi de scopul pedepsei penale, instanţa urmează să dispună condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 8 luni închisoare , fiind incidente în cauză dispoz. art.320/1 alin.1 şi 7 C.p.p. conform cărora inculpata urmează să beneficieze  de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prev. de lege pentru infracţiunea  reţinută în sarcina sa.

Ca modalitate de executare, instanţa apreciază că, prin suspendarea condiţionată a  executării pedepsei, se  poate  atinge scopul preventiv educativ prev. de art.52 C. penal, astfel că, se poate realiza reeducarea şi reintegrarea inculpatei fără executarea efectivă a pedepsei.

Făcând aplicarea dispoz. art.81-82 C. penal, instanţa va  dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani şi 8 luni ce constituie termen de încercare, urmând ca în  temeiul art.359 alin.1 C. penal să pună în vedere inculpatei dispoz. art.83 C. penal privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În toată  perioada termenului de încercare inculpata trebuie să aibă o bună purtare , altfel, dacă va săvârşi o altă infracţiune de abandon de familie aceasta va executa atât pedeapsa a cărei executare a fost suspendată cât şi pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

În baza dispoz. art.71 alin.1 C.p. se va dispune aplicarea pedepsei accesorii prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a şi lit.b C.P: pe durata executării pedepsei.

Pentru a dispune aplicare interzicerii drepturilor mai sus menţionate instanţa a avut în vedere hotărârea Hirst contra Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 30.03.2004 prin care CEDO a statuat că o interdicţie absolută de a vota impusă tuturor deţinuţilor nu intră  în marja de apreciere a statului, fiind violat art.  nr. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, deoarece nu există o legătură între interdicţia votului şi prevenirea infracţiunilor sau scopul reinserţiei sociale a infractorilor. Pentru acest fapt, se impune înlăturarea din conţinutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului interzicerea dreptului de a vota prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a C.p., având în vedere că acesta a săvârşit o infracţiune al cărei pericol social nu l-a urmărit. Interdicţia drepturilor electorale trebuie să fie aplicată cu respectarea principiului proporţionalităţii în fiecare caz în parte. Ori, în raport cu fapta săvârşită de inculpat,  instanţa consideră că nu se impune aplicarea interdicţiei dreptului electoral de a alege.

Totodată, având în vedere că s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în conformitate cu dispoziţiile art. 71 al. 5 C.p., se va dispune şi suspendarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza dispoz. art.189 alin.1 C.p.p. şi art.191 alin.1 C.p.p. inculpata va fi obligată la cheltuieli judiciare în favoarea statului în sumă de 300 lei.

Postat 30.04.2013

Domenii speta

Spete similare