Contestaţie la executare

Prin sentinţa civilă nr. 4488/26.10.2012 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar nr. 3925/207/2012 s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a Municipiului Caracal, prin primar, s-a respins opozitia la executare formulata de Municipiului Caracal, prin primar, ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa şi s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a Primariei Municipiului Caracal.

Instanţa de fond a admis opozitia la executare formulata de Primaria Municipiului Caracal, in contradictoriu cu parata SC G S E R SA, şi a anulat formele de executare emise in dosarul de executare nr 62/3339/2017/2012.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin somatia de executare din dosarul de executare nr 62/3339 de la fila 9 din dosar, s-a inceput executarea impotriva contestatoarei Primaria Caracal.

Din Protocolul incheiat la 03.11.2009 reiese ca Consiliul Local al Municipiului Caracal s-a obligat sa garanteze in favoarea creditoarei SC G S E RSA , obligatia debitoarei SC I SA CARACAL , iar din contractul de fidejusiune incheiat la 06.12.2010 reiese ca Municipiul Caracal, prin primar s-a obligat in solidar cu debitoarea SC I SA CARACAL sa plateasca creditoarei SC G S E RSA consumul previzionat de 4.000.000 lei pentru perioada decembrie 2010-martie 2011 .

Potrivit art 62 din Legea 58/1934 debitorul poate face opozitie la executare .

Instanta a constatat astfel că, potrivit contractelor incheiate de parti calitatea de debitor o are Consiliul Local al Municipiului Caracal si Municipiul Caracal deoarece acestia s-au obligat impreuna cu debitorul principal SC I SA CARACAL fata de parata SC G S E RSA.

Insa , executarea silita s-a pornit impotriva unei parti , respectiv Primaria Caracal , astfel cum rezulta din somatia de executare fila 9, care nu are calitate de debitor in raporturile contractuale , Primaria Caracal neincheiind nici un contract cu parata SC G S E RSA, prin care sa garanteze vreo obligatie fata de SC I SA CARACAL

Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat.

Fiind pornita executarea împotriva Primariei Caracal, desi aceasta nu are calitatea de debitor in raporturi contractuale fata de parata SC G S E RSA, are calitatea procesuala activa de a formula opozitie la executare.

Instanta a constatat că, desi Municipiul Caracal, prin primar s-a obligat prin  contractul de fidejusiune incheiat la 06.12.2010 in solidar cu debitoarea SC I SA CARACAL sa plateasca creditoarei SC G S E RSA consumul previzionat de 4.000.000 lei pentru perioada decembrie 2010-martie 2011, in prezenta opozitie la executare nu are calitate procesuala activa, deoarece executarea nu a fost pornita impotriva Municipiului Caracal, ci asa cum reiese din somatia de executare, a fost pornita impotriva Primariei Caracal.

Excepţia lipsei calităţi procesuale pasive este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie iar potrivit  art. 137 C.pc. instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor, de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos întotul sau în parte cercetarea în fond a pricini.

Fata de faptul ca, in dosarul de executare s-a inceput executarea prin emiterea somatiei fata de Primaria Caracal ,care nu are calitatea de debitoare a paratei, astfel cum reiese din Protocolul incheiat la 03.11.2009 si din contractul de fidejusiune incheiat la 06.12.2010 instanta, a admis opozitia la executare formulata de Primaria Municipiului Caracal si va anula formele de executare emise in dosarul de executare nr 62/3339/2017/2012.

Municipiul Caracal prin primar a formulat apel împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Caracal susţinând că în mod nelegal a fost admisă excepţia privind lipsa calităţii sale procesuale active şi a fost respinsă opoziţia la executare pe care a formulato instanţa de fond fiind investită cu o contestaţie la executare dar şi cu opoziţie la executare.

În motivarea apelului se susţine că, instanţa de fond a apreciat şi a interpretat în mod greşit probele administrate în cauză făcând o aplicare greşită a legii. Potrivit legii nr.215/2001 Primăria Municipiului Caracal reprezintă o structură funcţională fără patrimoniu iar singurul care are patrimoniu şi deci capacitate procesuală este Municipiul Caracal.

În drept au fost invocate dispoziţile art.282 şi urm. C.pr.civ.

SC G S E R SA a formulat de asemenea apel împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Caracal solicitând modificarea sentinţei atacate, admiterea excepţiei  lipsei  capacităţii procesuale a Primăriei Municipiului Caracal, respingerea opoziţiei la executare şi contestaţiei la executare formulată de aceasta pentru lipsa capacităţii procesuale, să se admită excepţia  inadmisibilităţii opoziţiei la executare  formulată de  Municipiul Caracal, să se  admită excepţia lipsei de interes a  Municipiului Caracal să se respingă contestaţia la executare formulată de acesta  iar pe fond să se respingă contestaţiile şi opoziţiile la executare formulate de Primăria Municipiului Caracal, şi Municipiul Caracal.

În motivarea apelului, apelanta susţine că în mod nelegal instanţa de fond a considerat că obiectul dosarului de executare este Protocolul incheiat la 03.11.2009 între Consiliul Local Caracal şi SC I SA Caracal şi contractul de fidejusiune incheiat la 06.12.2010 între SC I SA Caracal ,SC G S E RSA şi Municipiul Caracal prin Primar în condiţiile în care executarea silită se referă la cele două bilete la ordin emise la 07.12.2010.

Instanţa de fond în mod greşit a interpretrat actul juridic dedus judecăţii întrucât nu a analizat calitatea procesuală activă a Primăriei Municipiului Caracal în raport cu titlurile executorii ce se execută, una din condiţiile necesare pentru exercitarea acţiunii civile fiind capacitatea procesuală a unei părţi ce constă în aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii în plan procesual.

Împotriva executării cambiale pot face contestaţie la executare terţii ale căror bunuri se execută astfel încât Municipiul Caracal este un terţ iar executarea nu vizează bunurile sale ci disponibilităţile băneşti ale Primăriei Caracal astfel încât nu justifică un interes în formularea contestaţiei.

În drept au fost invocate dispoziţile art.282 C.pr.civ, pct.320 lit.n din Norma BNR nr.6/1994.

Examinând sentinţa apelată în raport de criticile formulate şi de dispoziţile art.297 C.pr.civ Tribunalul urmează să admită apelurile să anuleze hotârârea atacată şi să trimită cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă pentru următoarele motive:

Prin cererea înregistrată sub nr.3925/207/2012 din 9.07.2012, Primăria Caracal în contradictoriu cu intimata SC G S E RSA -Bucureşti a formulat contestaţie la executare şi opoziţie cambială, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea parţială a Biletului la Ordin seria BRDE3AF 0307240 emis la data de 7.12.2010 pentu suma de 1.000.000 lei, scadent la data de 3.05.2011 şi a Biletului la Ordin seria BRDE3AF 0307239 emis la data de 7.12.2010 pentru suma de 1.000.000 lei, scadent la data de 4.04.2011, precum şi a somaţiei de executare şi a procesului verbal privind cheltuielile de executare emise de către BEJ PG în cadrul dosarului nr.62/3339/207/2012.

Municipiul Caracal prin Primar a formulat  prin cererea înregistrată sub nr.3926/207/2012  în contradictoriu cu intimata SC G S E RSA -Bucureşti  contestaţie la executare şi opoziţie cambială, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea parţială a Biletului la Ordin seria BRDE3AF 0307240 emis la data de 7.12.2010 pentu suma de 1.000.000 lei, scadent la data de 3.05.2011 şi a Biletului la Ordin seria BRDE3AF 0307239 emis la data de 7.12.2010 pentru suma de 1.000.000 lei, scadent la data de 4.04.2011, precum şi a somaţiei de executare şi a procesului verbal privind cheltuielile de executare emise de către BEJ PGîn cadrul dosarului nr.62/3339/207/2012.

Prin întâmpinarea depusă la 28.09.2012 SC G S E RSA –Bucureşti a invocat excepţia de conexitate a acestei din urmă cauze cu dosarul nr. 3925/207/2012 pentru identitate de obiect iar instanţa prin încheierea din 12.10.2012 a admis excepţia litispendenţei şi a dispus ataşarea dosarului nr.3926/207/2012 la dosarul nr.3925/207/2012.

La termenul din 12.10.2012 instanţa a pus în discuţie excepţia de litispendenţă însă nu a dispus conexarea celor două dosare fapt ce rezultă din dispozitivul încheierii astfel încât pentru termenul din 19.10.2012 Municipiul Caracal nu a fost conceptat şi citat pentru a fi parte în cauză .

Potrivit art.85 din Codul de Procedură civilă judecătorul nu poate hotârâ asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor.

În condiţiile în care la termenul din 19.10.2012 Municipiul Caracal nu a fost reprezentat şi nu a fost parte în proces instanţa a pus în discuţia contestatoarei Primăria Municipiului Caracal şi a intimatei SC G S E RSA –Bucureşti excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului Municipiul Caracal, excepţie ce  prin sentinţa civilă nr.4488/26.10.2012 a fost admisă iar  respins opoziţia la executare respinsă.

Prin cererea de apel Municipiul Caracal prin primar invocă faptul că instanţa de fond s-a pronunţat asupra excepţiei privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantului Municipiul Caracal, motiv pentru care constatând încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează participarea părţilor în proces , asigurarea dreptului la apărare şi principiul contradictorialităţii, respectiv judecata în primă instanţă s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată şi conceptată se vor admite potrivit art.297 C.pr.civ. apelurile formulate de  Municipiul Caracal şi SC G S E RSA –Bucureşti şi va fi anulată sentinţa pronunţată de Judecătoria Caracal.

Cu ocazia rejudecării vor fi citaţi în calitate de contestatori Municipiul Caracal prin primar şi Primăria Municipiului Caracal urmând ca instanţa să pună în discuţia părţilor toate excepţiile invocate de părţi prin acţiunile principale şi prin întâmpinări.

Instanţa de fond va avea în vedere că potrivit art. 21 din Lg.215/2001 unităţile  administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu şi acestea sunt subiecte de drept fiscal titulare ale dreptului de înregistrare fiscale şi ale conturilor deschise la unităţile de trezorerie precum şi al unităţile bancare.

De asemenea tot unităţile administrativ teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor de decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat in care acestea sunt parte precum şi din raporturile cu alte persoane juridice sau fizice in condiţiile legii.

În justiţie, potrivit al.2 din acelaşi articol citat unitatea  administrativ teritorială este reprezentată, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean , iar potrivit dispoziţiilor al.2 / 1 pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ teritoriale primarul , respectiv preşedintele Consiliului judeţean stă în judecată ca reprezentant legal şi nu in nume personal.

Pe de altă parte, primăria nu reprezintă  chiar şi un organ  sau o instituţie a unităţii administrativ teritoriale , având în vedere că este definită expres prin art.77 din Lg.215/2001 ca fiind doar o structură funcţională, cu activitate permanentă  care aduce doar la îndeplinire hotărârile Consiliului local şi dispoziţiile primarului soluţionând problemele curente ale activităţii.

Ca atare, această structură funcţională potrivit prevederilor legale  nu are capacitate procesuală deoarece nu are capacitate procesuală de folosinţă şi nici de exerciţiu care este definită ca fiind aptitudinea unei persoane care are folosinţa unui drept  de a valorifica singur acest drept în justiţie, exercitând personal drepturile procesuale şi îndeplinind obligaţiile procesuale.

Potrivit art. 21 din Legea nr.215/2001 titularul drepturilor şi obligaţiilor care pot fi valorificate în justiţie este numai unitatea administrativ teritorială şi nu primăria .

Prin decizia nr. 3/28.02.2013 a Tribunalului Olt s-au admis apelurile formulate de apelantul contestator Municipiul Caracal prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 4488/26.10.2012 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar nr. 3925/207/2012, în contradictoriu cu intimata apelantă SC G S E RSA Bucureşti şi de apelanta intimată SC G S E R SA Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 4488/26.10.2012 pronunţată de Judecătoria Caracal în dosar nr. 3925/207/2012, în contradictoriu cu contestatoarea apelantă Municipiul Caracal prin Primar, s-a anulat sentinţa atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR şi  SC G S E RSA, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivele de recurs recurenta SC G S E RSA a susţinut că instanţa de apel  a aplicat greşit dispoziţiile art. 89 alin.2 Cod procedură civilă, considerând că hotărârea instanţei de fond a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 85 Cod procedură civilă, întrucât la termenul din 19.10.2012 MUNICIPIUL CARACAL nu ar fi fost citat şi reprezentat şi nu ar fi fost parte în proces.

A precizat recurenta că MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR a formulat opoziţie cambială şi contestaţie la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. 2926/207/2012 şi că la termenul de judecată acordat în acest dosar din 28.09.2012 MUNICIPIUL CARACAL a fost reprezentat de consilierul juridic, că la termenul din 12.10.2012 când s-a dispus conexarea celor două dosare, Municipiul a fost reprezentat prin consilier juridic, precum şi că la termenul din 19.10.2012, acordat după conexare, consilierul juridic a pus concluzii atât pe excepţii, cât şi pe fond.

În opinia recurentei, reclamantul a fost legal citat la data de 19.10.2012 când s-a judecat cauza în primă instanţă fiind reprezentat, astfel încât instanţa de apel a dispus greşit anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Totodată, recurenta a susţinut că în mod greşit instanţa de fond a considerat ca titlul executoriu ce se execută în dosarul de executare nr. 62/3339/2007/2012 al BEJ PG protocolul încheiat la data de 03.11.2009 între Consiliul Local Caraca şi SC I SA CARACAL şi contractul de fidejusiune din 06.12.2010 încheiat între SC I SA CARACAL, SC G S E RSA şi MUNICIPIUL CARACAL prin primar, în condiţiile în care executarea ce face obiectul dosarului de executare menţionat  s-a pornit în baza titlurilor executorii reprezentate de cele două bilete la ordin emise la data de 07.12.2010, investite cu formulă executorie.

A menţionat recurenta că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii ca fiind protocolul şi contractul de fidejusiune în condiţiile în care actele de executare au fost efectuate de BEJ PGîn baza biletelor la ordin ce constituie titluri executorii.

Interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii instanţa de fond a soluţionat greşit atât excepţiile din oficiu, cât şi excepţiile formulate de SC G S E RSA

Astfel, excepţia lipsei calităţii primăriei a fost greşit soluţionată, deoarece, în raport de titlurile executorii ce se execută şi de faptul că biletele la ordin emise de SC I SA CARACAL în favoarea SC G S E RSA au fost avalizate de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CARACAL PRIN PRIMAR, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CARACAL are calitate procesuală activă.

A invocat recurenta dispoziţiile punctului 2 şi 187 din Normele Cadru BNR nr. 6/1994.

În opinia recurentei, a fost soluţionată excepţia lipsei calităţii procesuale active a PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CARACAL, fără ca aceasta să fie analizată în raport de capacitatea procesuală de a formula contestaţie şi opoziţie la executarea silită ce face obiectul dosarului de executare nr. 62/3339/2007/2012.

Invocând dispoziţiile art. 21 şi 77 din Legea nr. 215/2001 recurenta a susţinut că doar unităţile administrativ teritoriale au capacitate procesuală proprie de a sta în proces în nume propriu, nu şi Primăria ca structură funcţională.

A mai susţinut recurenta că, deoarece cererea MUNICIPIULUI CARACAL a fost  calificată nelegal ca fiind opoziţie la executare, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra excepţiei  inadmisibilităţii opoziţiei, în raport de prevederile 322 lit. k din Normele Cadru BNR nr. 6/1994 potrivit cărora în termen de 5 zile de la primirea somaţiei debitorul va putea face opoziţie la executare şi de prevederile art. 320 lit. m din aceleaşi norme în conformitate cu care nu vor putea face contestaţie la judecătoria care execută decât terţele persoane străine de cambie dovedind că bunurile asupra cărora se îndreaptă executarea nu aparţin debitorului urmărit.

Interpretând dispoziţiile menţionate recurenta consideră că numai debitorul poate face opoziţie la executare, terţii având la îndemână calea contestaţiei la executare şi că MUNICIPIUL CARACAL, care nu este parte în dosarul de executare şi este terţ, nu poate face opoziţie la executare pentru că în dosarul de executare debitor este PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CARACAL căreia i s-a comunicat de către executorul judecătoresc somaţia de executare.

Având în vedere că MUNICIPIUL CARACAL este terţ şi că executarea nu vizează bunurile sale, ci disponibilităţile băneşti ale Primăriei Caracal, recurenta consideră că MUNICIPIUL CARACAL nu justifică interes în formularea contestaţiei, nesuferind nici o vătămare prin executarea silită cambială începută de BEJ PG.

La data de 04.09.2013, MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de SC G S E RSA,  arătând că soluţia instanţei de apel este temeinică şi legală şi invocând dispoziţiile Legii nr. 215/2001 şi faptul că  Municipiului Caracal i-a fost îngrădit dreptul de a-şi formula apărarea.

Cu privire la recursul formulat de MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR, Curtea reţine că sunt aplicabile dispoziţiile  art. 299 şi 301 Cod procedură civilă 1864,  potrivit cărora hotărârile date în apel sunt supuse recursului, termenul de recurs fiind de 15 zile de la comunicarea hotărârii dacă legea nu dispune altfel.

Ca urmare, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii,  iar potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. 1 Cod procedură civilă recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.

În speţă, hotărârea recurată a fost comunicată MUNICIPIULUI CARACAL PRIN PRIMAR la data de 16.04.2013 (fila 54 dosar apel).

Recurentul contestator MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR a declarat recurs la data de 18.03.2013, fără a-l motiva.

Conform art. 101 Cod procedură civilă, termenele pe zile se calculează pe zile libere neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul, iar în situaţia în care acesta se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

Astfel, termenul de 15 zile pentru motivarea recursului a început să curgă în 17.04.2013 şi s-a sfârşit la data de 02 mai 2013 într-o zi liberă legal, astfel încât termenul se prorogă vineri 3 mai, aceasta fiind ultima zi în care recurentul avea posibilitatea motivării  recursului.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă,  în conformitate cu care recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, Curtea va constata nul recursul declarat de contestatorul MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR.

Asupra recursului formulat de SC G S E RSA, Curtea constată următoarele:

Prin decizia recurată s-au admis apelurile formulate de MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR şi SC G S E RSA, s-a anulat sentinţa nr. 4488 din 27.10.2012 pronunţată de Judecătoria Caracal şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Din lecturarea deciziei rezultă că Tribunalul Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal a stabilit că instanţa de fond s-a pronunţat asupra excepţiei privind lipsa calităţii procesuale active a MUNICIPIULUI CARACAL şi că acestei părţi, neconceptate şi necitate, nu i-au fost respectate drepturile procesuale, cauza fiind rezolvată cu încălcarea dreptului la apărare şi principiului contradictorialităţii.

Reiese, de asemenea, că Tribunalul Olt a dat indicaţia ca în rejudecare să fie citate, atât MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR, cât şi PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CARACAL şi să fie puse în discuţie excepţiile invocate de părţi prin acţiunile principale şi întâmpinări, cu luarea în considerare  a dispoziţiilor art.21 şi 77 din Legea nr. 215/2001.

Soluţia instanţei de apel este temeinică şi legală, având în vedere că instanţa de fond, a cărei hotărâre a fost anulată de instanţa de apel, a soluţionat cauza, după conexarea contestaţiei la executare şi opoziţiei cambiale promovate de MUNICIPIUL CARACAL PRIN PRIMAR la data de 09.07.2012 şi a contestaţiei la executare şi opoziţiei cambiale promovate de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CARACAL PRIN PRIMAR La aceeaşi dată, conceptând şi citând în calitate de părţi doar PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CARACAL şi SC G S E RSA.

În mod corect instanţa de apel a dat indicaţia conceptării şi citării atât a MUNICIPIULUI CARACAL PRIN PRIMAR, cât şi a PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI CARACAL PRIN PRIMAR, precum şi a punerii în discuţie a excepţiilor invocate de părţi în contestaţiile la executare şi opoziţiile cambiale şi în întâmpinările formulate în cadrul dosarelor înregistrate separat şi, ulterior, conexate.

Instanţa de apel nu a soluţionat excepţiile dând, aşa cum am arătat, doar indicaţia ca în rezolvarea acestora să fie avute în vedere dispoziţiile Legii nr.215/2001.

Dispoziţiile Legii nr. 215/2001 se impun a fi luate în considerare pentru stabilirea calităţii procesuale raportat la obiectul celor două cereri de chemare în judecată, raporturile juridice deduse judecăţii şi atribuţiile concrete în cadrul administraţiei publice locale.

Comunele, oraşele şi municipiile sunt unităţi administrativ teritoriale în care funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale, anume consiliile locale ca autorităţi deliberative şi primarii ca autorităţi executive.

Personalitate juridică are unitatea administrativ – teritorială ( art. 21 alin.1 din Legea nr. 215/2001), care are şi capacitate juridică ( de folosinţă şi de exerciţiu) şi calitate procesuală.

 Legea nr. 215/2001 consacră şi noţiunea de primărie ca structură funcţională cu activitate permanentă formată din primar, viceprimar şi secretar şi aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului ( art. 77 din Legea nr. 215/2001).

Reprezentarea în justiţie a unităţii administrativ teritoriale, ca şi reprezentarea unităţii administrativ teritoriale la încheierea actelor juridice cu terţii, este o noţiune distinctă, însă strâns legată de capacitatea şi calitatea procesuală.

Prin lege s-a stabilit reprezentarea în justiţie a unităţii administrativ teritoriale prin primar ( art. 21 alin.2 din Legea nr. 215/2001).

Tot primarul reprezintă structura funcţională a primăriei, acesta fiind potrivit prevederilor legale şeful administraţiei publice locale şi a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce şi îl controlează ( art.63 alin.5 din Legea nr. 215/2001).

Faţă de motivele expuse, Curtea nu va analiza criticile privind greşita soluţionare a excepţiilor lipsei capacităţii Primăriei Municipiului Caracal, calităţii procesuale active a Municipiului Caracal, inadmisibilităţii  şi lipsei de interes a Municipiului Caracal, precum şi criticile ce vizează fondul, dată fiind soluţia instanţei de apel prin care a fost anulată hotărârea instanţei de fond şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea analizării excepţiilor şi a fondului.

Prin decizia nr. 1274/25.09.2013, Curtea de Apel Craiova a constatat nul recursul formulat de contestatoarea Municipiul Caracal prin Primar, împotriva deciziei nr.3 din data de 28.02.2013 pronunţată de Tribunalul Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. 3925/207/2012,  ca fiind motivat peste termen, a respins ca nefondat recursul formulat de recurenta SC G S E RSA împotriva deciziei nr.3 din data de 28.02.2013 pronunţată de Tribunalul Olt – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. 3925/207/2012, în contradictoriu cu intimatele Primăria Municipiului Caracal şi  Municipiul Caracal prin Primar.

Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Caracal sub nr. 3925/207/2012*, fixându-se termen de judecata la data de 03.02.2014, cu citarea părţilor, avand in vedere îndrumările deciziei de casare în sensul ca a fost conceptat  şi citat în cauză Municipiul Caracal prin Primar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 03.02.2014 instanţa a pus in discutie exceptia de conexitate invocată de SC G S E RSA prin  întâmpinare –fila  26 din dosarul 3926/207/2012 privind conexarea dosarului nr. 3926/207/2012 la dosarul nr. 3925/207/2012.

Instanţa a dispus conexarea conexarea cauzei 3926/207/2012 la dosarul 3925/207/2012, avand ca obeict contestatie la executare şi opoziţie cambială.

Prin somaţia de executare din dosarul de executare nr. 62/3339 fila 9 din dosarul 3925/207/2012 s-a început executarea împotrica împotriva contestatoarei Primăria Caraacl.

Din  Protocolul încheiat la 03.11.2009 rezultă că Consiliul Local al Mun. Caracal s-a obligat sa garanteze in favoarea creditoarei SC G S E RSA obligatia debitoarei SC I Caracal,  iar din contractul de fidejuisiune încheiat la adat de 06.12.2010 rezulta ca Municipiul Caracal prin primar s-a obligat in solidar cu debitoarea SC I Caracal sa plătească creditoarei SC G S E RSA  consumul de gaze naturale previzionat de 4.000.000 lei pentru perioada decembrie 2010-martie 2011.

Referitor la excepţia tardivităţii opoziţiei la executare formulata de Primăria Mun.  Caracal, instanţa urmează să respingă acesta excepţie, deoarece aceasta poate fi exercitata de debitor in termen de 5 zile de la primirea somaţiei în conf. cu prev. art. 320 lit. k din normele BNR nr. 6/1994.

În speţă somaţia a fost primită la 02.06.2012, iar acţiunea a fost formulata la 09.06.2012, astfel ca a fost respectat termenul de 5 zile, conf. art. 101 Cpc, deoarece când ultima zi a termenului cade intr-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte pana la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

Întrucât ultima zi a termenul de 5 zile a fost zi nelucrătoare 07.06.2012-sâmbăta, prima zi lucrătoare a fost data de 09.06.2012, acţiunea fiind promovata in termenul legal de 5 zile.

Instanţa va admite excepţia lipsei capacitatii procesuale a contestatoarei Primăria Municipiului Caracal, deoarece in conf. cu art. 77 din Legea nr. 215/2001 Primăria este o structură funcţionala cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând probleme curente ale activităţii. Aceasta structura funcţională, potrivit prevederilor legale nu are capacitate procesuala, deoarece nu are capacitate procesuala de folosinţă şi nici de exerciţiu şi în consecinţă va respinge contestaţia la executare formulata de Primăria Municipiului Caracal pentru lipsa capacităţii procesuale.

În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare formulată de contestatoarea debitoare Primăria Municipiului Caracal, instanţa urmează sa admită aceasta excepţie şi sa respingă contestaţia la executare formulata de Primăria Municipiului Caracal ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente.

Potrivit punctului 320 lit. m din Normele BNR nr. 6/1994 ,, nu vor putea face contestaţie la judecătoria ca executa decât terţele persoana străine de cambie dovedind ca bunurile asupra cărora se îndreaptă executarea nu aparţin debitorului urmărit”. Rezultă deci ca împotriva formelor de executare ale unei  cambii sau bilet la ordin nu pot face contestaţie la executare decât terţele peroane străine de cambie, situaţie in care contestaţia debitorului împotriva formelor cambiala si a titlului cambial este inadmisibilă, întrucât aceasta are la îndemână doar calea opoziţiei la executare, prev. de punct. 320 lit. k din Normele BNP nr. 6/1994 conform cărora ,, in termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul va putea face opoziţia la executare”.

Aşadar, din interpretarea punctelor 320 lit. k şi m din Normele BNR nr. 6/1994 rezulta ca numai terţele persoane au dreptul de a formula contestaţie la executare împotriva formelor de executare şi a titlului cambial, atat timp cât debitorului îi este prevăzuta numai calea opoziţiei la executare, conform 320 lit. m din Normele BNP nr. 6/1994.

Dispoziţiile Legii 58/1934 şi Normele BNP nr. 6/1994 sunt dispoziţii speciale, derogatorii de la legea generală şi a  codului de procedura civila, acestea aplicându-se cu prioritate.

Pentru aceleiaşi considerente mai sus expuse instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare formulată de contestatoarea debitoare Primăria Municipiului Caracal şi va respinge ca inadmisibilă opoziţia la executare formulata Municipiul Caracal prin Primar.

În ce priveşte excepţia lipsei de interes a Municipiul Caracal prin Primar ridicata de SC G S E RSA, instanţa urmează să respingă această excepţie, deoarece pot. art. 399 alin. 1 Cpc împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vatamati prin executare. Este evident ca atata timp cât executarea silita s-a început asupra conturilor Municipiului Caracal, exista interesul acestuia de a formula contestaţie la executare, întrucât a fost vătămat prin executare, deoarece primăria nu are conturi şi cont fiscal deschis, iar executarea silita prin înfiinţarea popririi a fost dispusa asupra conturilor existente la Municipiul Caracal.

Instanţa observa ca in dosarul de executare s-a început executarea prin emiterea somaţiei faţa de Primăria Caracal care nu are calitatea de debitoare a pârâtei, astfel cum reiese din protocol încheiat la 03.11.2009 şi din contractul de fidejusiune încheiat la 06.12.2010, instanţa urmează sa admită opoziţia la executare formulată de Primăria Municipiului Caracal şi va anula formele de executare emise în dosarul de executare nr. 62/3339/207/2012 al BEJ PG.

Instanţa urmează să respingă contestaţia la executare formulată de Municipiul Caracal prin Primar ca neîntemeiată, apreciind că au fost respectate disp. art. 51 din Legea nr. 58/1934 şi prev. punct. 320 lit. g din Normele BNR nr. 6/1994, astfel bieletele la ordin seria BRDE 3AF 0307240 emis la data de 07.12.2010 pentru suma de 1.000.000 lei scadent la 03.05.2012 şi BRDE3AF 0307239 emis la data de 07.12.2010 pentru suma de 1.000.000 lei scadent la data de 04.04.2011, au fost învestite cu formulat executorie de Judecătoria Caracal care le-a aplicat formula executorie, fiind pornita executarea silita de către BEJ PG în baza încuviinţării, prin somaţia de executare adresata debitoarei în calitate de obligat cambial care a avalizat biletele la ordin emise de SA I SA Caracal.

Aşadar somaţia de executare apreciază instanţa ca îndeplineşte si respecta disp. punct. 320 lit. g din Normele BNR nr. 6/1994 în ceea ce priveşte transcrierea exactă a cambiei precum şi a celorlalte acte din care rezulta suma datorata, cat si prevederea ca somatia se va face conform regulilor de procedura în materia silită, respectiv disp. art. 387 ind 3 (1) Cpc potrivit căruia somaţia trebuie sa cuprindă denumirea si sediul organului de executare, data emiterii somaţiei, numărul dosarului de executare, numele si domiciliul său, după caz, denumirea si sediul debitorului, arătarea titlului executoriu anexat, termenul de executare de bună voie a obligaţiei, semnătura si ştampila organului de executare. În ce priveşte comunicarea somaţiei către debitoare aceasta s-a făcut cu respectarea disp. punct. 320 lit. j din Normele BNR nr. 6/1994.

Constată instanţa ca în baza convenţiei de eşalonare plata a datoriei SC I SA Caracal nr. 6828/06.12.2010, la data de 06.12.2010 s-a încheiat contractul de fidejusiune intre SC I SA Caracal în calitate de debitor principal şi SC G S E RSA in calitate de creditor şi Municipiul Caracal prin Primar in calitate de fidejusor-garant.

Pentru garantarea valorii consumului de gaze pe perioada decembrie 2010-martie 2011 pana la concurenţa sumei de 4.000.000. lei, debitorul principal a predat creditoarei patru bilete la ordin in valoare de 1.000.000 lei fiecare, iar susţinerile contestatoarei ca biletele la ordin sunt lovite de nulitate absoluta parţială pentru lipsa consimţământului autoritatii administrativ teritoriale, nu sunt reale deoarece contractul de fidejusiune a fost semnat cu consimţământul Municipiului Caracal prin primar ceea ce rezulta din prev. art. 2 din contractul de fidejusiune încheiat la 06.12.2010, potrivit căruia ,, debitorul principal SC I Sa preda creditoarei la data semnării prezentului contract de fidejusiune 4 bilete la ordin avalizate de fidejusorul Municipiul Caracal prin Primar, prin care cele de la pozitia 3 şi 4 sunt cele care fac parte din obiectul prezentului dosar de executare.

În baza acestui contract de fidejusiune prin care Municipiul Caracal prin primar şi-a asumat obligatia de garanţie prin aplicarea ştampilei şi semnăturii pe cele 4 bilete la ordin la rubrica avalizat, sunt îndeplinite prev. art. 77 din Legea nr. 215/2001 şi este neîntemeiata sustinerea contestatoarei ca obligatia de garantare şi-ar fi asumat-o Consiliul Local Caracal prin Protocolul din 03.11.2009, biletele la ordin fiind semnate de primar in calitate de reprezentant al Municipiului Caracal în baza obligatiei de garantare asumata de Municipiul Caracal prin contractul de fidejusiune incheiat la 06.12.2010.

Referitor la excepţia nulităţii absolute parţiale a biletelor la ordin cu privire la menţiunea avalistul invocata de Primăria Caracal şi Municipiul Caracal, instanţa urmează să respingă aceasta excepţie ca neîntemeiată, deoarece art. 63 din legea nr. 58/1934 numai debitorul poate opune posesorului cambiei pe cale opozitiei la executare excepţiunile privitor la titlul cambial.

Municipiul Caracal nu este debitor în dosarul de executare, astfel că nu poate formula opozitie la executare şi nici nun poate invoca excepţii privitoare la nulitatea absolută a biletelor la ordin. Mai mult Municipiul Caracal a fost parte contractantă în contractul de fidejusiune incheiat la 06.12.2010 încheiat cu creditoarea şi nu Consiliul local, aşadar excepţia nulitatii absolute partiala a biletelor la ordin cu privire al mentiunea ,,avalist” este nefondată.

Postat 28.02.2014

Domenii speta

Spete similare